10,783 matches
-
de cinci secvențe, unde ea devine a doua. Inspirația îi fusese declanșată poetului de o inscripție latină de pe mormântul soției unui principe transilvan. Eufonia numelui francez al domniței, îngropată „la Sâmbăta de Sus/ în munții valahi, cu fața la Apus”, i-a stârnit poetului, el însuși născut din mamă franceză, imaginația și visarea : „ce-ai căutat pe unde plânge doina... Simplul fapt de a releva inscripția funerară și de a recompune în filigran pe marginea ei icoana imaginară a unei domnițe dispărute de
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
asemeni și istoricul de artă, dacă e unul de anvergură, adică e în același timp și un critic autentic. Arta lor e în chip eliminatoriu o artă a admirației. Am afirmat aceasta de lungă vreme și am repetat-o mereu, stârnind, n-am înțeles de ce, nedumerire și deriziune. Evident, simțul critic fiind selectiv, negația face parte din arsenalul său, dar ca efect secundar. Chiar și atunci când, în anumite stadii de criză istorică (cu aferentele malformații culturale), acțiunea critică se vede în
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
soarelui. În amonte de sat, lunca poartă pe brațele sale desfăcute o pădure de plopi și sălcii pletoase, cu frunze tremurătoare, printre care se află și falnici peri sălbatici, iar pe sub coroanele lor înalte , ca niște chioșcuri cu dulciuri care stârnesc mai ales pofta copiilor, se află poroambe, gheorghine, măcieși și rugi de mure. Pământul de sub vegetația luxuriantă, mai produce și ciuperci albe, foarte gustoase, pe care le adună cu plăcere copiii și tineretul, dar printre culegătorii de ciuperci se află
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
rămas nepedepsit, iar moșul Dumitru supărat foc pentru că i-a cerut dovadă cu martori, după ce el l-a prins pe hoț asupra faptului, a repetat acest caz de sute de ori, la început cu mânie, iar mai apoi pentru a stârni hazul celor prezenți. ETIMOLOGIE Noi nepoții, care stam vara la bunici, ne întrebam nedumeriți de ce se numește bunicul „Picoș„ de oare ce nu mai exista în sat nici-o familie cu acest nume. Cu gândirea noastră de la 13-14 ani ne-am
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
spăl rufele. Luni 31 VII. De la ora 7 până la 12 am citit, în biserică „Psaltirea” cu rugăciunile ei. E timpul să nu mă istovesc zadarnic. Dacă viața mea conjugală nu-i pe placul lui Dumnezeu? Dacă mulțimea păcatelor mele a stârnit pedeapsa lui Dumnezeu asupra mea ? Decât să plâng după o femeie de piatră care nu simte nici frică de Dumnezeu, nici rușine de oameni, care nici dragoste nu poate să aibă, nici instinctul de femeie și de mamă, care- sunt
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
că toată trauma ei a pornit de la îndrăgostirea nefericită, de la iubirea care atacă dreptul, ca să vorbim ca în Vechiul Testament. Dar cum să liniștești o inimă care a luat foc? Numai timpul sau nevederea ochilor celui iubit ar putea diminua febra stârnită între cei doi îndrăgostiți. Cel mai greu lucru mi se pare să te ții îndrăgostit tot timpul, asta face bine la creație, dar cu capul rece, neapropiindu-te niciodată de starea cristalizării iubirii. Dar asta e în zadar, se pare
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
nobile îl iau pe om drept Dumnezeu. Eu am fost mereu iubitoare de cotoi, ființe independente, privindu-mă de sus și impunându-mi și mie aceeași ambiție felină, de a nu accepta decât înălțimile. Aceste feline sunt purtătoare de gânduri, stârnind stări speciale, făcând posibil în aer gustul pentru filozofie. Corpul meu, când țin în poală o pisică, se transformă brusc, devenind parcă o prelungire a corpului felin- de aceea sunt linsă și eu când ea își face minuțios toaleta. A
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
timp, azi nimeni nu mai crede în așa ceva - războiul face ravagii în clipa în care scriu aceste rânduri, și viitorul Europei e amenințat. Notez primele vise ale acestui an. Nu sunt vise diurne și nici reverii pe care le evoc stârnindu-le din ce în ce mai rar. Am visat că o mână frumoasă îmi dădea o Biblie, chiar biblia lui René (tradusă de Louis Segond, doctor în teologie, după texte originale în ebraică și greacă, biblie primită de la tatăl lui, Lionel, ale cărei file
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
parcă ar curge către ziua lui de naștere, frigul și căldura confruntându-se, precum și culorile vii care s-au stins dându-mi gustul morții. Al acelei morți ca o logodnă, cum am numit-o în imaginile filmului, cuvinte ce au stârnit întrebări care mi s-au adresat fie prin telefon, fie prin scrisori. Am exprimat inconștient dorința mea de a avea o „legătură”, nu aceea a căsătoriei, ci a logodnei care leagă altfel de tot ce e determinat de creatorul nostru
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
din oameni de culoare, venind din fostele colonii franceze. Femeia care-mi face curat în cameră are vocea guturală a negrilor, cu jazz-ul în sânge, cu mișcarea dansului în gest. A aflat deja de marea mea simpatie și generozitatea stârnită de plăcerea de a o vedea și conversa cu ea despre subiectele cele mai insolite, cum ar fi despre fructe: ananas, kiwi, mango! Despre răsăritul soarelui la Paris, despre lucirea specială a Turnului Eiffel în roșul amurgului. După o călătorie
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
învățământul primar. Surpriza mi-a fost mare, constatând că această inițiativă se materializează și în numele Inspectoratului Școlar Județean Iași, de către conducerea Școlii Ionel Teodoreanu Iași, ca organizatoare a manifestării. Concursul având loc în noul local al Ateneului Tătărași, mi-a stârnit alte emoții și am purces la aceste comentarii. Localul, care a găzduit duminică, 16 mai 2004, manifestarea amintită, are rezonanțe culturale deosebite, căpătate în timp, pe care leam cunoscut și la care am participat direct în tinerețea mea. Aceste reverberații
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
vederea nici alte genuri de spectacole, cum ar fi baletul Lacul lebedelor, reprogramat la cererea publicului și în Sala Palatului pentru 7 septembrie, orele 20 (față de cel stabilit inițial pe 8 septembrie orele 19 de la Opera Națională). Interes deosebit a stârnit și piesa de teatru Apus de soare de la Teatrul Național. La fel opera Aida sub bagheta lui Pier Georgio Morandi (născut în Italia, fost asistent al lui Ricardo Muti), programată și la Sala Palatului (ce efort organizatoric!) în penultima zi
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
se înfundau în neștiut până la dispariție. Am intrat. Stătea lipit de tocul ferestrei bătând cu un singur deget în clapa lemnului. Un minut-trei. Afară mașina, aceeași mașină sau una asemănătoare cu cele care, sub perdeaua nopții se opreau în porți stârnind disperarea. - De ce nu răspunzi la chemările partidului? - Am avut ore la școală. - Ce ore, tovarășe? Noi suntem școala. - Da, dar nu școala de la care îmi îmi câștig pâinea. - Greșești. Pâinea ți-o dăm noi, partidul! Iar partidul te obligă să
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
un primar mai fricos ne atenționa atunci când bancurile deveneau politice: Aveți grijă că pereții au urechi! Amuțeam cu bancul încă nespus, privindu-ne unii pe alții. Colega mea se pricepea puțin la pantomimă și ne oferea un mini-spectacol mut, care stârnea hohote uriașe de râs. Dimineața la ora șapte și jumătate trebuia să fim în sala de ședință. Într-o dimineață, eu și primărița ne-am trezit după ora nouă. Ne-am îmbrăcat în fugă și am alergat spre sălile de
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
din Bacău mai mult de jumătate din cașul de la oile C.A.P.-ului. Mare parte din mieii fermei pe care o administrau tot la piață ajungeau, iar banii, în buzunarele lor. „CE FEL DE CÂNEPĂ E ASTA?” Mari discuții a stârnit anul acela o cultură de cânepă pe o tarla aflată la intrarea în comună, lângă șosea. Creștea cânepa de la o zi la alta. Era atât de mare și de frumoasă, încât semăna cu o pădure. Nu mai văzusem niciodată, pe
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
s-a sinucis comandantul armatei române! N-a apucat să spună mai mult, că în sală a intrat Țăpoi, secretarul cu probleme organizatorice al Comitetului Județean de Partid. S-a făcut liniște profundă. Ne vorbește tovarășul Țăpoi, fără a ne stârni prea mult interesul. Din cuvântul lui lipsesc însă obișnuitele glume. Era simpatic Țăpoi! Nu prea 107 înalt, grăsuț, cu părul grizonat, trecut de 50 ani, îmbrăcat îngrijit, chiar impecabil, cu bun gust, purta lucruri de calitate. Când veneam la instruire
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
a promis câte un car cu lemne și câte unul cu uscături numai să-l lase în pace și să-și retragă acuzațiile. Hobidinca își învățase fetele să simuleze violul. Avea și un certificat medical pe care îl flutura de câte ori stârnea câte o anchetă. În certificat scria că fetele sunt virgine. Le urmărea pretutindeni însoțită de cei doi pe care îi aducea mereu ca martori. În felul acesta obținea tot ce voia: lemne de foc, porumb, struguri pentru vin și uneori
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
nu au participat, dar care, dacă ar fi fost Întrebați, ar fi fost pentru război, după cum declara Titu Maiorescu (lucru puțin probabil, având În vedere părerea lui Petre P. Carp). Semnarea Convenția cu Rusia, la 4 aprilie 1877, a stârnit vii polemici În rândul oamenilor politici care se pronunțau Împotriva acesteia. Alături de Ghica și Sturdza Împotrivă a fost și Carp, neîmpăcatul dușman al Rusiei, cel care toată viața a trăit cu grija și oroarea Colosului de la Nord, cel care, fiind
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
lui Grădișteanu, baronul Mayr Îi punea la curent pe superiorii săi despre cuvântările rostite la Iași și Întreba dacă era cazul să se adreseze ministrului de externe D.A. Sturdza, pentru explicații. Cuvântarea lui Grădișteanu - rostită În cadrul unei manifestări oficiale, a stârnit o vie reacție, mai Întâi a presei, apoi a diplomației din Austro-Ungaria, aducând relațiile româno-austro-ungare În pragul unei grave rupturi. Ceea ce atârna foarte greu era amenințarea directă a Germaniei lui Bismarck transmisă lui Brătianu de ministrul german la București, Anton
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
cu devastarea sinagogii, a cărei construcție nu fusese Încă terminată. Atitudinea regelui a fost Însă lăudabilă, acesta oferind suma de 6000 de galbeni din casa sa privată pentru repararea Templului. Potrivit unor mărturii, manifestația a fost Îndreptată Împotriva regelui, evreii stârnind suspiciuni, fiind percepuți ca „avangarda germanismului și ca unelte ale prințului de neam german”. Trebuie luată În calcul și temerea - mai ales În Moldova - față de eventualitatea unor noi valuri de imigrări ale evreilor, În condițiile În care aici li s-
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
Univers israelite ș.a s-au Întrecut În a condamna măsurile guvernului de la București În termeni de o violență verbală puțin obișnuită: „acte de persecuție sălbatică”, „acte de barbarie și intoleranță” „măsuri sălbatice contra evreilor”. Atitudinea ostilă a Europei a stârnit proteste În țară, mai ales În cercurile politice de la București. Astfel, cotidianul conservator „Presa” avea să comenteze că: „Nu e nici un ziar, nici o revistă, nici o critică care să nu vie a ne adresa sub o formă colectivă cuvinte foarte măgulitoare
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
Secuieni-Drăgușeni piatra de mormânt a domnitorului Bogdan al doilea, tatăl lui Ștefan cel Mare, pe care și-o dorea și Nicolaie Iorga, mai rapid, Vasile Ciurea a luat o birjă și-a adus piatra la muzeul său, fapt care a stârnit o mare supărare. Într-o conferință radiodifuzată în care prezenta lista muzeelor din țară, Iorga n-a mai inclus muzeul din Fălticeni deși, înființat în 1907, acesta era unul dintre primele muzee din vechiul regat. După 1946, fără drept de
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
unde putea picta în voie nu doar lozinci și gazete de perete, ci și tablouri. Avea acolo pat și masă unde i se aducea de la bucătărie mâncarea. A ajuns pictor scenograf la teatrele din Piatra Neamț și Botoșani. Între elevii liceului stârnea vâlvă ca animator de spectacole Mihai Zaharia care obișnuia să-l distribuie pe Labiș în diverse roluri, micul poet achitându-se cu convingere de ele. Dintr-o scrisoare publicată, reiese că Mihai Zaharia a lucrat o vreme în redacția unor
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Soltanei, fata din casă, mai albe decât cămășile lor de noapte. Amândouă ajunseseră în pragul ușii, silindu-se să ne scoată în brațe. Abia atunci m-a cuprins spaima. Cutremurul trecuse, dar groaza de pe chipuri mia trezit alta, asemenea celei stârnite de scorpia din basme. Colț cu Palatul telefoanelor, străduța care lega Râpa Galbenă cu Lăpușneanu dispăruse. În drumul nostru către bunicii care ședeau pe strada Fătu, treceam pe ulicioara asta, pe lângă o sinagogă. A doua zi după cutremur Soltana nea
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
lui Ghiță Mărgărit. Îngâmfarea, poltroneria și toate defectele erau pedepsite de el prin execuții care făceau deliciul sălii. Revenit în propagandă electorală, academicianul Mârza culegea într-o sală de restaurant onorurile cuvenite omului politic. Împrejurare tocmai nimerită pentru a-l stârni pe Mărgărit. Rezemat la bar în coate, Ghiță comenta cu glas tare trecerea suitei academicianului, punctânduși observațiile cu câte un sughiț. IAȘII ÎN 1952 I Implicată în organizarea șezătorilor literare, filiala Uniunii superviza și activitățile de cenaclu din oraș. Exista
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]