11,425 matches
-
a omagia originea latină a poporului român, între 1906-1926 statul italian a facut cadou României 4 copii ale celebrei Lupa Capitolina din Roma (București 1906, Cluj 1921, Chișinău 1921, Timișoara 1926). Statuia aflată în Târgu Mureș este o copie după statuia Lupoaicei din București, fiind dezvelită la 23 mai 1924. Statuia este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Mureș, elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010 (codLMI | MS-III-m-A-16079). După actul memorabil de la 1 decembrie 1918
Statuia Lupoaicei din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/304306_a_305635]
-
italian a facut cadou României 4 copii ale celebrei Lupa Capitolina din Roma (București 1906, Cluj 1921, Chișinău 1921, Timișoara 1926). Statuia aflată în Târgu Mureș este o copie după statuia Lupoaicei din București, fiind dezvelită la 23 mai 1924. Statuia este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Mureș, elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010 (codLMI | MS-III-m-A-16079). După actul memorabil de la 1 decembrie 1918, administrația orașului ajunge după o lungă perioadă de timp în
Statuia Lupoaicei din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/304306_a_305635]
-
a reprezenta simbolurile, tradițiile și valorile românești și în orașul Târgu Mureș. Unul din cei care s-au ocupat în mod special de acest aspect a fost primarul Emil Dandea. Preocupările primarului în acest sens s-au concretizat în 3 statui, devenite în anii care au urmat simboluri ale orașului Târgu Mureș. Cele 3 statui sunt: Monumentul Ostașul Român (1924), Monumentul Latinității (1924), iar ulterior statuia ecvestră Avram Iancu. Pentru realizarea Monumentului Latinității edilul Emil Dandea a apelat la sculptorul Ion
Statuia Lupoaicei din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/304306_a_305635]
-
cei care s-au ocupat în mod special de acest aspect a fost primarul Emil Dandea. Preocupările primarului în acest sens s-au concretizat în 3 statui, devenite în anii care au urmat simboluri ale orașului Târgu Mureș. Cele 3 statui sunt: Monumentul Ostașul Român (1924), Monumentul Latinității (1924), iar ulterior statuia ecvestră Avram Iancu. Pentru realizarea Monumentului Latinității edilul Emil Dandea a apelat la sculptorul Ion Schmidt-Faur, autorul Monumentului Ostașului Român și a bustului lui Alexandru Papiu Ilarian amplasat în fața
Statuia Lupoaicei din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/304306_a_305635]
-
a fost primarul Emil Dandea. Preocupările primarului în acest sens s-au concretizat în 3 statui, devenite în anii care au urmat simboluri ale orașului Târgu Mureș. Cele 3 statui sunt: Monumentul Ostașul Român (1924), Monumentul Latinității (1924), iar ulterior statuia ecvestră Avram Iancu. Pentru realizarea Monumentului Latinității edilul Emil Dandea a apelat la sculptorul Ion Schmidt-Faur, autorul Monumentului Ostașului Român și a bustului lui Alexandru Papiu Ilarian amplasat în fața Colegiul Alexandru Papiu Ilarian din Târgu Mureș. Schimdt recurge la o
Statuia Lupoaicei din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/304306_a_305635]
-
sculptorul Ion Schmidt-Faur, autorul Monumentului Ostașului Român și a bustului lui Alexandru Papiu Ilarian amplasat în fața Colegiul Alexandru Papiu Ilarian din Târgu Mureș. Schimdt recurge la o copie a Monumentului Latinității de la București, proiectând totodată și un soclu somptuos pentru ca statuia să integreze în arhitectura pieței Palatului Primării (ulterior Palatul Prefecturii din Târgu Mureș). De executarea soclului s-a ocupat inginerul E. Metz. Statuia împreună cu soclul avea o dimensiune de 3,30 m, pe soclu fiind gravat următorul text: "LATINITĂȚII - ORAȘUL
Statuia Lupoaicei din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/304306_a_305635]
-
Schimdt recurge la o copie a Monumentului Latinității de la București, proiectând totodată și un soclu somptuos pentru ca statuia să integreze în arhitectura pieței Palatului Primării (ulterior Palatul Prefecturii din Târgu Mureș). De executarea soclului s-a ocupat inginerul E. Metz. Statuia împreună cu soclul avea o dimensiune de 3,30 m, pe soclu fiind gravat următorul text: "LATINITĂȚII - ORAȘUL TÎRGU-MUREȘ - 1924". Dezvelirea monumentului a avut loc într-un cadru festiv în data de 10/23 mai 1924. La ceromonie au luat parte
Statuia Lupoaicei din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/304306_a_305635]
-
monumentului a avut loc într-un cadru festiv în data de 10/23 mai 1924. La ceromonie au luat parte mai multe oficialități locale printre care și primarul Emil Dandea care a susținut și o alocuțiune. Fragment din această alocuțiune: Statuia a rămas în fața Primăriei din Târgu Mureș până în septembrie 1940, dată la care copia a fost mutată în orașul Turda, pentru a supraviețui perioadei de ocupație ungurești. La cererea Inspectoratului Județean de Cultură Mureș statuia a fost restituită în anul
Statuia Lupoaicei din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/304306_a_305635]
-
alocuțiune. Fragment din această alocuțiune: Statuia a rămas în fața Primăriei din Târgu Mureș până în septembrie 1940, dată la care copia a fost mutată în orașul Turda, pentru a supraviețui perioadei de ocupație ungurești. La cererea Inspectoratului Județean de Cultură Mureș statuia a fost restituită în anul 1991 municipiului Târgu Mureș. Dar, de la Turda, statuia a fost dusă mai întâi la Combinatul Chimic Târnăveni, unde i s-a făcut o cosmetizare necesară, după zeci de ani de amplasare într-un mediu poluat
Statuia Lupoaicei din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/304306_a_305635]
-
până în septembrie 1940, dată la care copia a fost mutată în orașul Turda, pentru a supraviețui perioadei de ocupație ungurești. La cererea Inspectoratului Județean de Cultură Mureș statuia a fost restituită în anul 1991 municipiului Târgu Mureș. Dar, de la Turda, statuia a fost dusă mai întâi la Combinatul Chimic Târnăveni, unde i s-a făcut o cosmetizare necesară, după zeci de ani de amplasare într-un mediu poluat (ciment, praf etc.). La montarea ei pe soclul din fața Palatului Administrativ din Târgu
Statuia Lupoaicei din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/304306_a_305635]
-
(în italiană "Lupoaica de pe Capitol"), denumită și Lupa romana, este o statuie de bronz etruscă, turnată probabil în secolul al V-lea î.Hr., undeva pe valea fluviului Tibru. Originalul este păstrat în „Museo Nuovo” din "Palazzo dei Conservatori" din Roma. O copie este expusă în aer liber în Piazza Del Campidoglio și
Lupa Capitolina () [Corola-website/Science/304307_a_305636]
-
-lea î.Hr., undeva pe valea fluviului Tibru. Originalul este păstrat în „Museo Nuovo” din "Palazzo dei Conservatori" din Roma. O copie este expusă în aer liber în Piazza Del Campidoglio și alta în grădina din fața Palatul Prefecturii din Târgu Mureș. Statuia a fost amplasată la Roma încă din antichitate. Monumentul reprezintă o lupoaică de dimensiuni aproximativ reale (75 cm înălțime și 114 cm lungime), la care sug cei doi copii, ce îi reprezintă pe frații gemeni Romulus și Remus, întemeietorii legendari
Lupa Capitolina () [Corola-website/Science/304307_a_305636]
-
tradiției, în urma unei legături dintre zeul Marte și o vestală virgină, Rhea Silvia. În cartea a 8-a din Eneida, Publius Vergilius Maro (70 î.Hr.-19 î.Hr.) a descris cum un fulger a lovit și deteriorat picioarele din spate ale statuii lupoaicei. Intrată în colecțiile Vaticanului, statuia lupoaicei i-a fost restituită orașului Roma în 1471 de Papa Sixtus al IV-lea. Prima datare a turnării lupoaicei, presupusă în anii 500-480 î.e.n., a fost făcută după analize stilistice. S-a emis
Lupa Capitolina () [Corola-website/Science/304307_a_305636]
-
Marte și o vestală virgină, Rhea Silvia. În cartea a 8-a din Eneida, Publius Vergilius Maro (70 î.Hr.-19 î.Hr.) a descris cum un fulger a lovit și deteriorat picioarele din spate ale statuii lupoaicei. Intrată în colecțiile Vaticanului, statuia lupoaicei i-a fost restituită orașului Roma în 1471 de Papa Sixtus al IV-lea. Prima datare a turnării lupoaicei, presupusă în anii 500-480 î.e.n., a fost făcută după analize stilistice. S-a emis și ipoteza că turnarea s-a
Lupa Capitolina () [Corola-website/Science/304307_a_305636]
-
Ferrara faimos la sfârșitul secolului al 15-lea. În anul 2006, istoricul de artă italian Anna Maria Carruba și etruscologul Adriano La Regina au contestat datarea tradițională a însăși Lupoaicei și, pe baza analizei tehnicii turnării, au emis ipoteza că statuia a fost turnată, de fapt, în Evul Mediu târziu. S-au bazat pe faptul că în figurile antice (bazoreliefuri, mozaicuri, monede) lupoaica apare totdeauna cu botul întors spre cei doi copii, și pe lucrările de restaurare din 1997 executate de
Lupa Capitolina () [Corola-website/Science/304307_a_305636]
-
bazat pe faptul că în figurile antice (bazoreliefuri, mozaicuri, monede) lupoaica apare totdeauna cu botul întors spre cei doi copii, și pe lucrările de restaurare din 1997 executate de Anna Maria Carruba, când acesta a constatat că pentru turnarea actualei statui s-a folosit procedeul "în ceară pierdută", aplicat în Evul Mediu pentru turnarea dintr-o singură bucată, în timp ce în antichitate se folosea metoda turnării pe bucăți, urmată de asamblarea acestora. Este așadar posibil ca statuia originală estruscă să fi fost
Lupa Capitolina () [Corola-website/Science/304307_a_305636]
-
constatat că pentru turnarea actualei statui s-a folosit procedeul "în ceară pierdută", aplicat în Evul Mediu pentru turnarea dintr-o singură bucată, în timp ce în antichitate se folosea metoda turnării pe bucăți, urmată de asamblarea acestora. Este așadar posibil ca statuia originală estruscă să fi fost în totalitate pierdută, Lupoaica fiind refăcută în Evul Mediu iar Romulus și Remus fiind adăugați în timpul Renașterii, spre a ilustra legenda întemeierii Romei. Pentru a omagia originea latină a poporului român, între anii 1906 și
Lupa Capitolina () [Corola-website/Science/304307_a_305636]
-
refăcută în Evul Mediu iar Romulus și Remus fiind adăugați în timpul Renașterii, spre a ilustra legenda întemeierii Romei. Pentru a omagia originea latină a poporului român, între anii 1906 și 1926 statul italian a facut cadou României următoarele copii ale statuii "Lupa capitolina" din Roma (ordonare cronologică): Statuia Lupoaicei din Chișinău, topită de sovietici în 1940, a fost ulterior înlocuită de replici oferite de „Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni”. Cea de-a doua copie a statuii a fost instalată
Lupa Capitolina () [Corola-website/Science/304307_a_305636]
-
Remus fiind adăugați în timpul Renașterii, spre a ilustra legenda întemeierii Romei. Pentru a omagia originea latină a poporului român, între anii 1906 și 1926 statul italian a facut cadou României următoarele copii ale statuii "Lupa capitolina" din Roma (ordonare cronologică): Statuia Lupoaicei din Chișinău, topită de sovietici în 1940, a fost ulterior înlocuită de replici oferite de „Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni”. Cea de-a doua copie a statuii a fost instalată în fața “Muzeului de Istorie a Republicii Moldova” din
Lupa Capitolina () [Corola-website/Science/304307_a_305636]
-
următoarele copii ale statuii "Lupa capitolina" din Roma (ordonare cronologică): Statuia Lupoaicei din Chișinău, topită de sovietici în 1940, a fost ulterior înlocuită de replici oferite de „Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni”. Cea de-a doua copie a statuii a fost instalată în fața “Muzeului de Istorie a Republicii Moldova” din Chișinău la 1 Decembrie 2009. În afara celor 4 statui cu primite cadou din partea statului italian, în România au mai fost instalate în următoarele orașe și sate replici (confecționate în România
Lupa Capitolina () [Corola-website/Science/304307_a_305636]
-
a fost ulterior înlocuită de replici oferite de „Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni”. Cea de-a doua copie a statuii a fost instalată în fața “Muzeului de Istorie a Republicii Moldova” din Chișinău la 1 Decembrie 2009. În afara celor 4 statui cu primite cadou din partea statului italian, în România au mai fost instalate în următoarele orașe și sate replici (confecționate în România) după statuia Lupa Capitolină: Alba Iulia, Blaj, Brad, Brașov, Constanța, Cristeștii Ciceului, Dej, Galați, Iernut, Leșu, Luduș, Maieru, Năsăud
Lupa Capitolina () [Corola-website/Science/304307_a_305636]
-
fost instalată în fața “Muzeului de Istorie a Republicii Moldova” din Chișinău la 1 Decembrie 2009. În afara celor 4 statui cu primite cadou din partea statului italian, în România au mai fost instalate în următoarele orașe și sate replici (confecționate în România) după statuia Lupa Capitolină: Alba Iulia, Blaj, Brad, Brașov, Constanța, Cristeștii Ciceului, Dej, Galați, Iernut, Leșu, Luduș, Maieru, Năsăud, Săcele, Satu Mare, Sighișoara, Târgu Mureș, Târnăveni, Toplița, Turda, Zalău. Statuia Lupoaicei din București este, după Robert Bălan, "cea mai nomadă dintre toate statuile
Lupa Capitolina () [Corola-website/Science/304307_a_305636]
-
mai fost instalate în următoarele orașe și sate replici (confecționate în România) după statuia Lupa Capitolină: Alba Iulia, Blaj, Brad, Brașov, Constanța, Cristeștii Ciceului, Dej, Galați, Iernut, Leșu, Luduș, Maieru, Năsăud, Săcele, Satu Mare, Sighișoara, Târgu Mureș, Târnăveni, Toplița, Turda, Zalău. Statuia Lupoaicei din București este, după Robert Bălan, "cea mai nomadă dintre toate statuile lupoaicei și dintre toate statuile capitalei, soartă ciudată pentru un asemenea simbol identitar al poporului Român", ea fiind mutată nu mai puțin de șase ori (în 1906
Lupa Capitolina () [Corola-website/Science/304307_a_305636]
-
statuia Lupa Capitolină: Alba Iulia, Blaj, Brad, Brașov, Constanța, Cristeștii Ciceului, Dej, Galați, Iernut, Leșu, Luduș, Maieru, Năsăud, Săcele, Satu Mare, Sighișoara, Târgu Mureș, Târnăveni, Toplița, Turda, Zalău. Statuia Lupoaicei din București este, după Robert Bălan, "cea mai nomadă dintre toate statuile lupoaicei și dintre toate statuile capitalei, soartă ciudată pentru un asemenea simbol identitar al poporului Român", ea fiind mutată nu mai puțin de șase ori (în 1906, 1908, 1931, 1965, 1997 și 2010) și de mai multe ori furată (parțial
Lupa Capitolina () [Corola-website/Science/304307_a_305636]
-
Blaj, Brad, Brașov, Constanța, Cristeștii Ciceului, Dej, Galați, Iernut, Leșu, Luduș, Maieru, Năsăud, Săcele, Satu Mare, Sighișoara, Târgu Mureș, Târnăveni, Toplița, Turda, Zalău. Statuia Lupoaicei din București este, după Robert Bălan, "cea mai nomadă dintre toate statuile lupoaicei și dintre toate statuile capitalei, soartă ciudată pentru un asemenea simbol identitar al poporului Român", ea fiind mutată nu mai puțin de șase ori (în 1906, 1908, 1931, 1965, 1997 și 2010) și de mai multe ori furată (parțial: Romulus sau Remus, sau în
Lupa Capitolina () [Corola-website/Science/304307_a_305636]