10,085 matches
-
podele din materiale textile, din sisal, din alte fibre din familia Agave sau din cânepă de Manila 144 Pâslă din păr gros de animale 145 Sfori, parâme, funii și cabluri, împletite sau nu, din abaca (cânepă de Manila) sau cânepă veritabilă 146 A Sfoară pentru mașinile de legat snopi și baloturi, din sisal sau alte fibre din familia Agave 146 B Sfori, parâme, funii și cabluri din sisal sau alte fibre din familia Agave, altele decât produsele din categoria 146 A
32004R0260-ro () [Corola-website/Law/292795_a_294124]
-
textile vegetale brute sau prelucrate, dar nefilate, fibră brută, pieptănătură și deșeuri, altele decât fibrele din nucă de cocos și abaca din categoria nr. 5304 Bumbac, necardat, nepieptănat Deșeuri de bumbac (inclusiv deșeuri de fir și material fibros garnetat) Cânepă veritabilă (Canabis sativa L.), brută sau prelucrată, dar nefilată: fibră brută și deșeuri de cânepă veritabilă (inclusiv deșeuri de fir și material fibros garnetat) Abaca (cânepă de Manila sau Musa textilis Nee), fibră brută sau prelucrată dar nefilată; pieptănături și deșeuri
32004R0260-ro () [Corola-website/Law/292795_a_294124]
-
din nucă de cocos și abaca din categoria nr. 5304 Bumbac, necardat, nepieptănat Deșeuri de bumbac (inclusiv deșeuri de fir și material fibros garnetat) Cânepă veritabilă (Canabis sativa L.), brută sau prelucrată, dar nefilată: fibră brută și deșeuri de cânepă veritabilă (inclusiv deșeuri de fir și material fibros garnetat) Abaca (cânepă de Manila sau Musa textilis Nee), fibră brută sau prelucrată dar nefilată; pieptănături și deșeuri de abaca (inclusiv deșeuri de fire și material fibros garnetat) Iută și alte fibre textile
32004R0260-ro () [Corola-website/Law/292795_a_294124]
-
și material fibros garnetat) Abaca (cânepă de Manila sau Musa textilis Nee), fibră brută sau prelucrată dar nefilată; pieptănături și deșeuri de abaca (inclusiv deșeuri de fire și material fibros garnetat) Iută și alte fibre textile liberiene (exclusiv in, cânepă veritabilă și ramie), brute sau prelucrate, dar nefilate: fibră brută și deșeuri de cânepă veritabilă (inclusiv deșeuri de fire și material fibros garnetat) Alte fibre textile vegetale, crude sau prelucrate, dar nefilate: pieptănătură și deșeuri din aceste fibre (inclusiv deșeuri de
32004R0260-ro () [Corola-website/Law/292795_a_294124]
-
sau prelucrată dar nefilată; pieptănături și deșeuri de abaca (inclusiv deșeuri de fire și material fibros garnetat) Iută și alte fibre textile liberiene (exclusiv in, cânepă veritabilă și ramie), brute sau prelucrate, dar nefilate: fibră brută și deșeuri de cânepă veritabilă (inclusiv deșeuri de fire și material fibros garnetat) Alte fibre textile vegetale, crude sau prelucrate, dar nefilate: pieptănătură și deșeuri din aceste fibre (inclusiv deșeuri de fire și material fibros garnetat) 156 Bluze și flanele tricotate sau croșetate din mătase
32004R0260-ro () [Corola-website/Law/292795_a_294124]
-
de reputația denumirii de origine "Munster sau Munster Géromé", care a fost înregistrată de Franța în 1969 și în temeiul Regulamentului (CEE) nr. 2081/92, în 1996. (6) Pentru a evita ca publicul să fie indus în eroare privind originea veritabilă, eticheta brânzei Münster Käse indică Germania ca țară de origine, astfel cum s-a convenit între Germania și Franța în 1973. Obligația de etichetare s-a menținut în conformitate cu articolul 13 alineatul (2) din Regulamentul (CEE) nr. 2081/92. Nu a
32004R1842-ro () [Corola-website/Law/293170_a_294499]
-
în 1973. Obligația de etichetare s-a menținut în conformitate cu articolul 13 alineatul (2) din Regulamentul (CEE) nr. 2081/92. Nu a apărut nici o informație potrivit căreia publicul ar fi fost sau ar fi putut fi indus în eroare în privința originii veritabile a brânzei "Münster Käse". (7) Autoritățile germane au ridicat problema ce rezultă din înregistrarea denumirilor identice prin scrisoarea din data de 6 martie 1996 adresată Comisiei, respectiv înainte de înregistrarea denumirii de "Munster sau Munster Géromé" (DOP) de Regulamentul (CE) nr.
32004R1842-ro () [Corola-website/Law/293170_a_294499]
-
denumiri de soiuri din cauza unui drept anterior, se poate remedia cu acordul scris al titularului dreptului anterior în ceea ce privește utilizarea denumirii pentru soiul obținut, cu condiția ca acest acord să nu fie susceptibil de a induce în eroare publicul în ceea ce privește originea veritabilă a produsului. (*) JO L 208, 27.7.1992, p. 1." 2. La articolul 2, punctul (2) devine punctul (4). 3. Articolul 3 alineatul (1) se modifică după cum urmează: (a) litera (a) se înlocuiește cu următorul text: "(a) când se prezintă
32004R1831-ro () [Corola-website/Law/293168_a_294497]
-
ale politicii comune în domeniul transportului. (7) Pentru a promova înființarea unei zone feroviare europene fără frontiere și pentru a contribui la modernizarea sectorului feroviar, întărind în același timp avantajele esențiale în ceea ce privește siguranța, agenția trebuie să contribuie la dezvoltarea unei veritabile culturi europene a căilor ferate și să constituie un instrument esențial de dialog, consultare și schimb între toți operatorii din sectorul feroviar, ținând cont de competențele individuale ale acestora. (8) Directiva 2004/ / CE a Parlamentului European și a Consiliului din
32004R0881-ro () [Corola-website/Law/293022_a_294351]
-
1 alin. (1)-(2) din Legea nr. 554/2004 , cât și pe calea controlului de tutelă exercitat de prefect potrivit art. 123 alin. (5) din Constituție și art. 3 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 , mecanisme procesuale care constituie veritabile garanții împotriva arbitrariului și abuzului de putere la care face referire recurentul-reclamant".*5) *1) Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 501 din 8 iulie 2015. *2) Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 469 din
DECIZIE nr. 26 din 10 octombrie 2016 privind interpretarea sistematică a prevederilor art. 3 din Legea nr. 554/2004 , prin raportare la dispoziţiile art. 123 alin. (5) din Constituţia României şi la prevederile art. 19 alin. (1) lit. a) şi e) din Legea nr. 340/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277958_a_279287]
-
este definitivă, iar cauza care face obiectul judecății se află în competența legală a unui complet de judecată al curții de apel învestită să soluționeze cauza. 42. Potrivit doctrinei în materie, chestiunea de drept supusă dezlegării trebuie să fie una veritabilă, legată de posibilitatea de a interpreta diferit un text de lege, fie din cauză că acest text este incomplet, fie pentru că nu este corelat cu alte dispoziții legale, fie pentru că se pune problema că nu ar mai fi în vigoare. 43. Examinând
DECIZIE nr. 25 din 10 octombrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea modului de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 1 alin. (2) din Legea nr. 165/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276932_a_278261]
-
mai fi în vigoare. 43. Examinând sesizarea pendinte, punctele de vedere și argumentele exprimate de instanțele naționale care prefigurează existența unei practici neunitare cu privire la problema de drept ce face obiectul sesizării, chestiunea de drept supusă dezbaterii apare ca fiind una veritabilă, existând o dificultate reală de interpretare care necesită o rezolvare de principiu pe calea procedurii prevăzute de art. 519 și art. 520 din Codul de procedură civilă. 44. De lămurirea acestei chestiuni de drept depinde soluționarea pe fond a cauzei
DECIZIE nr. 25 din 10 octombrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea modului de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 1 alin. (2) din Legea nr. 165/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276932_a_278261]
-
Decizia nr. 599 din 21 septembrie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 839 din 11 octombrie 2006. 20. Astfel, referitor la comisia de cercetare a averilor, Curtea a reținut, în esență, că aceasta nu este un veritabil organ de jurisdicție, de vreme ce nu "spune dreptul", nu dă un verdict și nu îndeplinește o activitate de înfăptuire a justiției, prin acte proprii cu efecte jurisdicționale specifice. Rolul acestei comisii este de a cerceta cele consemnate de Agenția Națională de
DECIZIE nr. 596 din 20 septembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 10, art. 10^1-10^4, art. 15-18 şi art. 20 din Legea nr. 115/1996 pentru declararea şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor, a unor persoane cu funcţii de conducere şi control şi a funcţionarilor publici, precum şi ale art. 18 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277468_a_278797]
-
de drept" folosită în cuprinsul art. 519 din Codul de procedură civilă, în interpretarea acestei noțiuni doctrina afirmă că norma de drept disputată trebuie să fie îndoielnică, imperfectă (lacunară) sau neclară. Chestiunea de drept supusă dezbaterii trebuie să fie una veritabilă, legată de posibilitatea de a interpreta diferit un text de lege, fie din cauză că acest text este incomplet, fie pentru că nu este corelat cu alte dispoziții legale, fie pentru că se pune problema că nu ar mai fi în vigoare. 49. Examinând
DECIZIE nr. 40 din 14 noiembrie 2016 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277756_a_279085]
-
de instanțele din țară, care prefigurează existența unei practici neunitare cu privire la problema de drept ce face obiectul sesizării, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept apreciază chestiunea de drept supusă dezbaterii ca fiind una veritabilă, existând o dificultate reală de interpretare, care necesită o rezolvare de principiu pe calea procedurii prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă. 50. Problema de drept supusă dezbaterii este una nouă, neanalizată în doctrină, fiind cuprinsă într-un
DECIZIE nr. 40 din 14 noiembrie 2016 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277756_a_279085]
-
comunei Agigea, apelant-reclamant în cele două cauze, a formulat în scris, prin avocatul ales, punct de vedere privind chestiunea de drept supusă judecății. 23. A apreciat, în prealabil, că sesizarea nu este admisibilă, deoarece problema de drept nu este una veritabilă, în sensul că nu necesită interpretarea de către Înalta Curte de Casație și Justiție printr-o hotărâre prealabilă. 24. Pe fondul sesizării a arătat că beneficiarul intră în posesia terenului și deplina sa folosință în scop agricol, având atât dreptul, cât
DECIZIE nr. 39 din 7 noiembrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea modului de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 21 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278500_a_279829]
-
astfel de control de legalitate ar echivala cu verificarea existenței unor cauze de nulitate în sensul art. 138 alin. (4) și art. 142 din Legea nr. 62/2011 , iar lipsirea de efecte a contractului colectiv de muncă ar constitui o veritabilă măsură de anulare a acestuia, ceea ce excedează competenței Curții de Conturi și intră în competența exclusivă a instanțelor judecătorești. Pe de altă parte, potrivit art. 278 alin. (1) din Codul muncii, prevederile art. 1.247 alin. (3) din Codul civil
DECIZIE nr. 17 din 13 iunie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru interpretarea art. 1, art. 21 şi art. 26 lit. h) raportat la art. 64 din Legea nr. 94/1992 , a dispoziţiilor art. 132, art. 138 alin. (5), art. 142, 148, 151 şi 152 din Legea nr. 62/2011 şi a prevederilor art. 229 alin. (4), art. 254 şi 268 alin. (1) lit. d) din Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
a fost identificată practică judiciară care să vizeze chestiunea de drept menționată. Curtea de Apel Bacău a comunicat punctul de vedere în sensul respingerii, ca inadmisibile, a sesizării întrucât problema ridicată de Judecătoria Panciu nu constituie o chestiune de drept veritabilă care să impună o rezolvarea de principiu prin pronunțarea unei hotărâri prealabile de către Înalta Curte de Casație și Justiție, apreciind că de lămurirea chestiunii de drept nu depinde soluționarea pe fond a cauzei, iar sesizarea tinde la o completare a
DECIZIE nr. 23 din 25 octombrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei chestiuni de drept: "dacă în aplicarea dispoziţiilor art. 264 din Codul de procedură penală cu referire la art. 269 alin. (4) din Codul de procedură penală este obligatoriu ca factorul poştal să efectueze comunicarea actelor de procedură în termen de 24 de ore de la momentul în care primeşte actele spre comunicare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277999_a_279328]
-
în termen de 24 de ore de la momentul în care primește actele de comunicare. Judecătorii din cadrul Secției a II-a penale din cadrul Curții de Apel București, Tribunalului București și Judecătoriilor Sectoarelor 1-6 București au apreciat că sesizarea nu vizează o veritabilă problemă de drept care să necesite o rezolvare de principiu dată de instanța supremă, ci aplicarea dispozițiilor legale la cauza concretă dedusă judecății. La nivelul Tribunalului Ialomița s-a apreciat că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 268 din Codul de
DECIZIE nr. 23 din 25 octombrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei chestiuni de drept: "dacă în aplicarea dispoziţiilor art. 264 din Codul de procedură penală cu referire la art. 269 alin. (4) din Codul de procedură penală este obligatoriu ca factorul poştal să efectueze comunicarea actelor de procedură în termen de 24 de ore de la momentul în care primeşte actele spre comunicare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277999_a_279328]
-
supraviețuit prin introducerea lui în salariul de bază, conform art. 6 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2010 , acest tratament juridic fiind continuat de legile anuale de salarizare. 39. Așadar, legiuitorul nu a operat o abrogare veritabilă și efectivă, ci a instituit o natură juridică nouă pentru suma ce recompensează angajatul care își perfecționează pregătirea profesională prin obținerea titlului științific de doctor. Prin includerea acestei sume în salariul de bază, rezultă că un drept salarial secundar devine
DECIZIE nr. 21 din 21 noiembrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 30 alin. (6) şi art. 48 alin. (1) pct. 7 din Legea nr. 330/2009 , art. 4 alin. (1), art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 , art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010 şi art. 8 din anexa nr. 5 a Legii nr. 63/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277993_a_279322]
-
evidența lor, să le gestioneze pentru alegeri și să asigure, în calitate de specialist, legalitatea cheltuielilor și operațiunilor financiare făcute. 45. Din modul în care sunt configurate în plan legal atribuțiile și obligațiile mandatarului financiar s-a concluzionat că acesta este un veritabil manager de campanie electorală (în alte sisteme electorale, cum sunt cele din SUA, Marea Britanie, Franța și Canada, se numește manager electoral sau manager pentru alegeri), fiindu-i aplicabile, ca reguli de bază, normele Codului civil privitoare la mandatul cu sau
DECIZIE nr. 17 din 17 octombrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 26 alin. (5), art. 27 şi art. 41 alin. (2) din Legea nr. 334/2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277996_a_279325]
-
să se pronunțe printr-o hotărâre de dezlegare a unor probleme de drept. Procurorul a arătat că, pe de o parte, problema pe care o ridică interpretarea dispozițiilor art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală nu este o veritabilă problemă de drept, întrucât textul de lege este neechivoc. Astfel, art. 142 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură penală enumeră categoriile de persoane cărora li se conferă abilitarea legală de a pune în executare, din dispoziția procurorului
DECIZIE nr. 22 din 25 octombrie 2016 referitoare la dezlegarea unor chestiuni de drept privind art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278504_a_279833]
-
X. Opinia judecătorului-raportor Opinia judecătorului-raportor este în sensul că problema înțelesului sintagmei "lucrători specializați din cadrul poliției", în accepțiunea dispozițiilor art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală, astfel cum a fost expusă în încheierea de sesizare, nu constituie o veritabilă chestiune de drept cu relevanță practică, susceptibilă a genera interpretări judiciare diferite și a impune, în consecință, o dezlegare prealabilă în procedura reglementată de art. 475 din Codul de procedură penală. În argumentarea soluției s-a arătat că primele două
DECIZIE nr. 22 din 25 octombrie 2016 referitoare la dezlegarea unor chestiuni de drept privind art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278504_a_279833]
-
relevanță practică, susceptibilă a genera interpretări judiciare diferite și a impune, în consecință, o dezlegare prealabilă în procedura reglementată de art. 475 din Codul de procedură penală. În argumentarea soluției s-a arătat că primele două întrebări nu ridică o veritabilă problemă de drept întrucât rezolvarea chestiunilor teoretice puse în discuție nu comportă vreo dificultate rezonabilă de interpretare a textului legal. XI. Înalta Curte de Casație și Justiție Examinând sesizarea formulată în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorul-raportor și
DECIZIE nr. 22 din 25 octombrie 2016 referitoare la dezlegarea unor chestiuni de drept privind art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278504_a_279833]
-
organelor care se circumscriu sintagmei "lucrători specializați din cadrul poliției", în sensul art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală, precum condițiile pe care trebuie să le îndeplinească pentru a putea efectua activitățile descrise în aceste dispoziții nu comportă o veritabilă dificultate. Aceasta deoarece, în paragraful 49 al deciziei menționate (amintit și de instanța care a sesizat Înalta Curte) se reține că este justificată opțiunea legiuitorului ca mandatul de supraveghere tehnică să fie pus în executare de procuror și de organele
DECIZIE nr. 22 din 25 octombrie 2016 referitoare la dezlegarea unor chestiuni de drept privind art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278504_a_279833]