10,539 matches
-
gemi. Când noi vom coace stârvuri grele, Vei trece troienit sub stele Iubind, cântând, visând sub ele! Și ei au plâns și au gemut, Dar el a râs și a tăcut A râs de ei și n-a băut. în zori s-au împărțit apoi Pe trei poteci spre zariști noi Să sune vânt, să bată ploi. Și dimineața prinse-n drum Pe-ntâiul călăreț de fum Spre zări de vis, pe murg de scrum. Dormea al doilea dintre ei Pe
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Închid ochii și respir adânc. Îmi las apoi degetele să alunece în voie pe suprafața sinuoasă a poveștii pe care urmează să mi-o spună. Numai că vocea lui e stinsă, iar imaginile încețoșate, ca niște constelații care pălesc în zori pe bolta cerească. Nu reușesc să desprind din ele decât unele fragmente neclare și oricât mă străduiesc să le adun laolaltă, nu mă simt capabil să stăpânesc imaginea globală, să le transform într-un tablou care să spună cu-adevărat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
de dimineață a ziarelor? Nu îndrăzneam să mă uit la ceas. Nu-mi permiteam să irosesc nici o mișcare. Trebuia să mă concentrez doar asupra drumului. Aș fi vrut să văd cum se lumina de ziuă, să simt mirosul copacilor în zori, să răsfoiesc paginile ziarelor. Mă săturasem până peste cap de întuneric, de lipitori, de gropi, de Întunegri. Fiecare bucățică a trupului meu tânjea după lumină. Lumină adevărată. În timp ce mă gândeam la toate astea, mi-am simțit stomacul contractându-se și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
siguranță și mi-aș aminti. Cum nu-mi aminteam, probabil că n-am făcut. Câte ore or fi trecut de când n-am urinat? Când mă gândeam la ore, capul meu răsuna ca un coteț plin cu pui de găină în zorii zilei. Douăsprezece ore? Douăzeci și opt de ore? Treizeci și două de ore? Ce s-o fi întâmplat cu urina mea? Doar băusem și bere, și Cola între timp. Ba chiar și whisky. Unde s-a evaporat tot lichidul acela din mine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
bere și priveam craniul. — Luminează ca să-ți arate că reacționează la prezența ta? întrebă ea. — Nu știu exact, dar s-ar putea. Dacă nu la prezența mea, tot reacționează el la ceva. Am băut toată berea. Era o liniște în zori de parcă ne aflam în mijlocul pădurii. Pe jos stăteau aruncate de-a valma lucrurile de care ne dezbrăcasem în grabă. Haina, cămașa, cravata, pantalonii, iar dintre ale ei, rochia, ciorapii și chiloții. Grămăjoara mea de obiecte părea chintesența unei vieți de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
M-a bătut pe umăr, s-a ridicat de pe canapea și s-a dus la bucătărie. A deschis frigiderul, a umplut un pahar cu vin pentru ea și mie mi-a adus o bere. — Îmi place foarte mult întunericul dinaintea zorilor, zise ea. E curat, dar nefolositor. — Și durează foarte puțin. Începe distribuirea ziarelor, a laptelui... pornesc primele trenuri. S-a așezat lângă mine și și-a tras pătura până peste sâni. A luat o gură de vin. Mi-am turnat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
am zis. — Oare o să mai sclipească? — O să sclipească cu siguranță. Am luat-o în brațe, încercând să-i absorb toată căldura și s-o păstrez pentru mine. 38 La capătul lumii Evadarea Sclipirea craniilor pălea tot mai mult o dată cu apariția zorilor. Lumina palidă pătrundea printr-o ferestruică aflată sus, aproape de tavan. Amintirile din bezna densă dispăreau una câte una. Mi-am trecut palmele peste cranii, absorbindu-le și ultimele fărâmițe de lumină. Oare cât am reușit să descifrez din ceea ce mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Eul între două epoci, Identitatea și identificarea în orizontul culturii, Miorița - fatalism românesc?, Resortul tematic. Floria Bratu inventariază câteva ipostaze ale lecturii operei lui Proust, iar Gh. Vlăduțescu își intitulează un prim articol al anului 1993 Marea ruptură (Filosofia în zorii creștinismului), pentru ca mai apoi să analizeze Filosofia augustiniană a spiritului. Aceeași rubrică va acorda un spațiu larg tricentenarului nașterii lui Voltaire. Rubricile „Critică și bibliografie” și „Cărți și idei” își rezervă spațiul cronicilor și recenziilor. Semnează George Fotino, Cezar Apreotesei
FORUM-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287072_a_288401]
-
gospodarilor”, „Cuget clar”, „Cultura poporului”, „Deșteptarea”, „Drapelul”, „Duminica poporului”, „Făt-Frumos”, „Fulgerul”, „Gazeta Dorohoiului”, „Informatorul Dorohoiului”, „Izvorașul”, „Junimea literară”, „Lumea”, „Neamul românesc”, „Neamul românesc pentru popor”, „Păstorul Tutovei”, „Poporul românesc”, „Primăvara”, „Ramuri”, „Revista Societății «Tinerimea Română»”, „Solia Moldovei”, „Suceava”, „Vestitorul satelor”, „Zorile”. Ca și Artur Gorovei, Tudor Pamfile și N. I. Dumitrașcu, F. este unul dintre cei mai harnici culegători de folclor, afirmându-se, alături de S. Fl. Marian, ca un bun cunoscător și colecționar de tradiții populare din nordul Moldovei, preocupat deopotrivă de
FURTUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287119_a_288448]
-
are ca efect o psihoză colectivă declanșată de ideea, la modă atunci, a iminentei Apocalipse. Deși datează din aceeași perioadă, Calul lui Moș Eftimie (1950) și Memoriile agentului electoral Teică Pasăre (1950) nu ies din schema pedagogiei explicit comuniste. Romanul Zorii robilor transformă în proză cu pretenții de frescă imperativul comuniunii dintre muncitori și țărani, aflându-și pretextul epic în răscoala din 1907. În Bărăgan (I-II, 1954-1959) este ilustrat șablonul activistului care coboară de la centru într-o zonă de periferie
GALAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287132_a_288461]
-
Cristea), de abandon în favoarea derivei digresive, constatare care se poate face și în legătură cu romanul parodic Șahul dublu de la Armor (1970). SCRIERI: Cărămidarii, București, 1948; Potop, București, 1948; Calul lui Moș Eftimie, București, 1950; Memoriile agentului electoral Teică Pasăre, București, 1950; Zorii robilor, București, 1950; ed. I-II, pref. Mihai Gafița, București, 1961; Bărăgan, I-II, București, 1954-1959; Prima însemnare a inginerului Sie Fan-Si, București, 1954; Mesajul lui U Iuan-Tuo, București, 1955; Vecinii, București, 1955; Micul Kan, București, 1956; De la potop
GALAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287132_a_288461]
-
dr. B.A.), București, 1969; Șahul dublu de la Armor, București, 1970; A cincea roată la căruță, îngr. și pref. Alex. Ștefănescu, București, 1989. Traduceri: F.M. Dostoievski, Omul din subterană, București, 1983 (în colaborare cu Igor Block). Repere bibliografice: Silvian Iosifescu, „Zorii robilor”, FLC, 1951, 4; Eugen Luca, Însemnări despre construcția romanelor, CNT, 1953, 41; Mihai Gafița, „Bărăgan”, GL, 1954, 16, 17; Ion Mihăileanu, Arta tipizării în romanul „Bărăgan”, „Lupta de clasă”, 1954, 12; Savin Bratu, Imaginea glorioșilor noștri contemporani, VR, 1955
GALAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287132_a_288461]
-
istoric, Familia Văcărescu, și cugetări moralizatoare - într-un limbaj cam învechit - asupra teatrului („oglindă pentru apucăturile firii”) și a menirii lui de „școală a societății” (Teatrul și menirea lui). A publicat versuri în „Revista societății «Tinerimea română»”, „Album macedo-român”, „Cronica”, „Zorile” și în almanahul „Aurora”, scos de el în 1881. Un volum, Poezii. Florile primăverei (1879), cu elegii, fabule, epigrame, este semnat George Garbiniu. A mai semnat G. Odoleanu. Cugetările superficiale și plângătoare (Eternul de ce?, Toate trec), tenta moralizatoare dominantă (Geniul
GARBEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287167_a_288496]
-
1960-1963; Întâmplare de la târg, București, 1962; Limpezire, București, 1962; Pădurea de sălcii, București, 1963; Făgăduielile, București, 1964; Teatru, București, 1964; O călătorie ciudată, București, 1965; Drumul izvoarelor, București, 1965; Album de familie, București, 1967; Colocviu sentimental, București, 1967; Ce aduc zorile, București, 1968; După prăpăd, București, 1968; Lumea începe cu mine, București, 1968; Anotimpuri, București, 1970; La ora ceaiului, București, 1970; Acuarele, București, 1971; Scrisoare către fetele tinere, București, 1971; Tinerețe, București, 1971; O femeie ca multe altele, București, 1972; Teatru
DEMETRIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286729_a_288058]
-
intelectual, dar drumul lui include aderarea la mișcarea comunistă, închisoare etc. Țărmul fugar (1982), care urmează același tipar ideologic, ar fi putut fi un bun roman al mediilor sociale din satele și orașele de la Dunărea de Jos, iar Drumul spre zori (1988) nu este diferit ca abordare. SCRIERI: De-o vârstă cu țara, București, 1960; Inima și timpul, București, 1962; Umbre de copil, București, 1963; Chipuri în soare, București, 1965; Orfeu trece punțile, București, 1966; Apoca[ta]stază, București, 1968; Rădvanele
GORUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287320_a_288649]
-
Sarea nesomnului, București, 1975; Păcatul fluviului, I, București, 1975; Rosturile străjii, București, 1976; Mugurii vederii, București, 1977; Rânduirea porților, București, 1978; Osiile cuprinderii, București, 1980; Bobuleț mereu drumeț, București, 1981; Țărmul fugar, București, 1982; Tentația cheilor, București, 1985; Drumul spre zori, București, 1988; Beatificarea viesparelor, București, 1995; Psalmii învierii noastre, București, 1999. Repere bibliografice: Teodor Vârgolici, „De-o vârstă cu țara”, VR, 1961, 3; Eugen Agrigoroaiei, „Inima și timpul”, IL, 1963, 3; Laurențiu Bourceanu, Un volum de versuri, GL, 1963, 25
GORUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287320_a_288649]
-
ale poeziei. Paranteza Lunii (1985) continuă și mai patetic această revoltă împotriva agresiunii răului și absurdului, uneori cu primejdia discursivității și a tezismului, și tot astfel Stelele strigă (1988), unde logica naturii e instituită ca model: „Pildă să-ți fie zorii / Care nu absentează nicicând, / Firul de iarbă / Cu legile lui.” Ambivalența acestui univers e potențată în Timp răstignit (1991), unde lira, „bolnavă pe veci de azur”, este contrapusă „păsării cu ochi drăcesc” sau sensurilor cărora „li s-a strivit miezul
GOT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287321_a_288650]
-
au făcut studii și au un succes economic, pentru care schimbarea a fost și mai lentă, celor care, în final, suportă costurile tranziției, dar profită cel mai mult. Pe scurt, o Românie conservatoare și alta dinamică se disting clar în zorii celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale. Băsescu a reușit să se afirme ca liderul schimbării (ceea ce nu era câștigat dinainte, având în vedere starea de fărâmițare în care se afla opoziția din România, începând de la alegerile din 2000
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
articolul Ziaristica de provincie (serial în patru numere), are meritul de a închină la 13 iulie 1909 un numar omagial, ilustrat, pe hârtie velina, memoriei lui Eminescu, reproducând poeziile Atât de fragedă..., O, rămâi, Singurătate, Povestea codrului, O călărire-n zori, Scrisoarea IV, Speranța, Melancolie, Ce te legeni, codrule, Si daca ramuri, Luceafărul (fragment), Strigoii, Mortua est!, Revedere, Sară pe deal, Diana, Călin, Crăiasa din povești. Revista mai publică un interviu cu C. Mille și comentează memorialul unei călătorii în Japonia
INAINTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287537_a_288866]
-
Cluj, 1907; Asociațiunea noastră, Sibiu, 1912; Eminescu în Blaj. Amintiri de ale contimporanilor, Sibiu, 1914; Al doilea președinte al Asociațiunii: Vasile L. bar. Pop, Sibiu, 1925; Administrația și minoritățile, București, 1925; Un sfânt pribeag român: Ieremie Valahul. 1556-1625, Cluj, 1926; Zorile Unirii în Banat, Lugoj, 1929; Unirea cu Roma și revoluția lui Horia, București, 1935; Timoteiu Cipariu, București, 1937; Ioan Micu Moldovan, zis Moldovănuț, Cluj, 1937; Busturi sufletești, Cluj, 1937; Forțele latinității regeneratoare. Un suflet eroic uitat: dr. Ioachim C. Drăgescu
DAIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286656_a_287985]
-
pururi / Și-adio! Pe noul meu drum / Eu intru, sărmana, -n viața / Cea plină de trude de-acum” (Rămas bun). De asemenea, în Dor de-acasă: „Mai plânge codru-n freamăt lin? / Și șlepuri trec și-acum pe Rin / Din zori până-n amurg?” Lirica sa celebrează natura, tinerețea, vinul, cântecul, fiind expresia unui eu împăcat, senin, seninătate care este răsplata unei lupte, purtată „Cu oștiri întregi de demoni / Cu puteri, vai, și-ale lumii / Și-ale sufletului meu”. Poeta ar fi
CARMEN SYLVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286113_a_287442]
-
la Ateneu. Admirator al lui Macedonski, prieten cu Nichita, fiul acestuia, va îngriji, la cererea familiei, volumul de Poezii alese, scos după decesul, din 1920, al poetului. În 1922, se căsătorește cu Nina Macedonski. Colaborează la „Lumea copiilor”, „Universul literar”, „Zorile”, însă adevăratul debut abia acum are loc, fiind, după E. Lovinescu - al cărui cenaclu îl frecventa -, cel din revista „Sburătorul” (1919). Pentru volumul Drumul (1928) și, din nou, pentru Flori fără pace (1938), obține Premiul de poezie al Societății Scriitorilor
CELARIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286158_a_287487]
-
din care se va selecta a patra generație postmaioresciană de apărători ai autonomiei esteticului?”, se întreabă el, încheindu-și scrisoarea de răspuns cu aceste cuvinte impresionante: „Cum vă răspund dintr-un sanatoriu, ochii mei s-ar închide bucuroși peste aceste zori fericite.” Ca orice manifest, și cel al tinerilor „cerchiști” contestă niște realități (culturale) pe care vrea să le schimbe; el nu are însă violența tipică manifestelor din secolul al XX-lea, ci este argumentativ, constructiv și „alternativ”. Alternativa sa: „urbanitate
CERCUL LITERAR DE LA SIBIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286171_a_287500]
-
în limba rusă), a îngrijit volumele Poezia lirică (1975), Cântece revoluționare sovietice (1982, în colaborare) din seria Creația populară moldovenească (16 volume, 1975-1983). Ca prozator, a semnat câteva culegeri de povestiri: Fata frumoasă (1939), Nănașul și finul (1941), La aprinsul zorilor (1947), pe tema satului „nou” colectivizat, a „patriotismului” sovietic. În ultimii ani, C. a continuat să susțină „moldovenismul” din cultură în două lucrări apărute la Universitatea din Tiraspol, în cadrul laboratorului de cercetări științifice a istoriei regiunii Transnistria: Cuvânt despre destinul
CIOBANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286235_a_287564]
-
cercetări științifice a istoriei regiunii Transnistria: Cuvânt despre destinul limbii materne (1992), Limba maternă în destinul meu (1993), ambele în limba rusă. SCRIERI: Fata frumoasă, Tiraspol, 1939; Nănașul și finul, Chișinău-Tiraspol, 1941; Pagini din trecutul Moldovei, Chișinău, 1946; La aprinsul zorilor, Chișinău, 1947; Cum Paraschița a învățat carte, Chișinău, 1948. Antologii: Poezia lirică, Chișinău, 1975; Cântece revoluționare sovietice, Chișinău, 1982 (în colaborare); Moldavskaia narodnaia liriceskaia poezia. Neobreadnaia pesnea [Poezia lirică populară moldovenească. Cântecul neritualic, Chișinău, 1973; Creația populară (Curs teoretic de
CIOBANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286235_a_287564]