102,424 matches
-
de 70 hectare, unde se practică pescuitul sportiv și nici Biserică Unitariana din secolul al XIII-lea ce a aparținut familiei nobiliare Suki, și unde se mai păstrează celebrele steme cu lupi ale familiei. La cele menționate mai sus se adaugă Biserică Reformata- Calvina din Suatu, monument istoric, construită în anul 1682 și care adăpostește stema familiei nobiliare Bornemisza din Ineu, respectiv obiective turistice din Aruncuta, cum ar fi Biserică greco-catolica cu frumoasele picturi, cimitirul nobiliar de pe Dealul Criptei, zona arheologică
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
Cuntenit“ sau „Hodaie“, situat la aproximativ 2 km sud de sat, s-a descoperit și apoi s-a cercetat sistematic, între anii 1956-1961, un cimitir mai vechi al satului. S-au dezvelit, în total, 189 de morminte, la care se adaugă cele distruse până la începerea cercetărilor, astfel că numărul total de morminte a fost estimat la 215. Dintre mormintele cercetate, 168 erau de incinerație, iar 21 de înhumație. La toate mormintele de incinerație arderea defuncților s-a făcut la ustrinum, iar
Soporu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300356_a_301685]
-
camerei. Amfionii sunt structuri chimice care, în cadrul aceleeași molecule, conțin ambele tipuri de sarcini. formulă 12, în prezența HO formulă 13, cation al aminoacidului formulă 14, anion al aminoacidului Aminoacizii se folosesc la prepararea soluțiilor tampon. Acestea sunt soluțiile în care, dacă se adaugă o cantitate limitată (mică) de acid sau de bază, aceasta este neutralizata și pH-ul soluției nu se schimbă. Deoarece conțin gruparea carboxil, care este specifică acizilor carboxilici, aminoacizii reacționează la această grupare în același fel. Datorită grupării amino, care
Aminoacid () [Corola-website/Science/300366_a_301695]
-
3 (Viena, Tel Aviv și Londra). Institutele erau carcaterizate de lipsa resurselor financiare si lipsa unei direcții de strategie culturală. În 2008, funcționează 15 institute culturale românești în străinătate. La cele cinci institute care erau funcționale în 2004, s-au adăugat, cu ajutorul MAE (dar la inițiativa ICR), încă zece: trei în 2005 (Istanbul, Tel Aviv, Viena); patru în 2006 (Madrid, Londra, Stockholm, Varșovia), unul în 2007 (Lisabona, plus deschiderea filialei de la Seghedin a Institutului Cultural Român de la Budapesta) și în 2008
Institutul Cultural Român () [Corola-website/Science/300363_a_301692]
-
Buzăului și pr. Olimpiu Rusu din Sita Buzăului (aprilie 1926-noiembrie 1928). Al doilea preot stabil a fost Filip Nicanor (1928-1948) - originar din Apoldu de Sus (Sibiu); a refăcut casă parohiala și a acoperit-o cu țigla, în 1935 i-a adăugat o verandă de cărămidă (folosită că birou și bucătărie de vară. În 1936 - s-a făcut gardul din fața bisericii, amenajarea cimitirului și planul pentru renovarea bisericii (înlăturat în favoarea noi biserici); s-au strâns materialele necesare, dar cu timpul s-au
Barcani, Covasna () [Corola-website/Science/300369_a_301698]
-
Existența, relativ timpurie, a școlii românești din sat este explicabila prin înseși situațiile statistice din sec. al XVIII-lea care consemnează în Aruncuta un număr relativ mare de oameni liberi, mici proprietari de pământ, superior numeric iobagilor, la care se adaugă ponderea covârșitoare a populației românești din sat, factori care ajută la înțelegerea motivelor apariției relativ timpurii a școlii românești din sat. Școală română din Aruncuta a format un mare număr de intelectuali, cei mai reprezentativi fiind George Român, Liviu Victor
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
la Universitatea Petru Maior din Târgu Mureș, membru al Uniunii Scriitorilor din România; activitate publicistica la numeroase ziare și reviste cu studii și cronici literare. A publicat 18 cărți, din care 7 individual și 11 în colaborare. La acestea se adaugă traducerea din italiană a două cărți cu tematică religioasă. În perioada 1987-2005 a câștigat 13 premii literare pentru critică și istorie literară, publicistica etc., printre care Premiul "George Călinescu" în anul 1987 și Premiul pentru critică și istorie literară al
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
obiecte din epoca română, cuprinzând: un capitel de coloană, cărămizi cu ștampila Leg. V Macedonica, țigle, fragmente ceramice și un inel de aur;, toate pledând pentru existența pe teritoriului satului Aruncuta a unei așezări din epoca română. La acestea se adaugă o altă descoperire arheologică, efectuată în anii 1976-1977 de către Victor Moldovan, pe atunci profesor de istorie la Școala generală de 8 ani din Aruncuta (în 2009, profesor de istorie la Colegiul George Coșbuc din Cluj-Napoca), descoperire care, prin conținutul ei
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
și este racordat din anul 2008 la rețeaua de apă potabilă de la magistrală din Cluj. Se află la 6 km de Băile Cojocna.Suprafața de teren arabil de circa 1200 hectare, reprezintă o resursă importantă pentru viitor, la care se adaugă circa 50 hectare pregătite pentru cultura vitei de vie, orientare sud-est.. Una din marile resurse ale satului o reprezintă cele patru mari pășuni ale satului (Contenit, Coasta, La pădure și Dos) cu o suprafață totală de circa 250 hectare, care
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
Lacul artifial de 70 hectare, unde se practică pescuitul sportiv și nici Biserică Unitariana din sec. XIII ce a aparținut familiei nobiliare Suki, și unde se mai păstrează celebrele steme cu lupi ale familiei. La cele menționate mai sus se adaugă Biserică Reformata - Calvina din Suatu, monument istoric, construită în anul 1682 și care adăpostește stema familiei nobiliare Bornemisza din Ineu. Primele informații statistice legate de Aruncuta sunt cele din perioada administrației austriece, explicațiile fiind prezentate mai jos de tabel: a
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
menționam că biserică are o lungime de 25 m, lățimea de 10,5 m și înălțimea turnului de 21 m. Fundația este subdimensionata, respectiv are adâncimea de 1,3 metri și o grosime de 0,85 metri, la care se adaugă existența în perimetrul bisericii a unor puternice izvoare de apă, care macină piatră din fundație. Fundația subdimensionata și izvoarele de apă conduc la distrugerea treptată a fundației, concretizata prin apariția numeroaselor crăpături ale pereților. Conform date privind istoria Parohiei din
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
oferită asupra interiorului bisericii, a picturilor iconostasului și a celor aflate pe pereții și cupola bisericii, care pot fi mai bine observate din această poziție. Poziția dominantă a lăcașului de cult, aflat pe o culme de deal, la care se adaugă sistemul exterior de iluminare format dintr-o rețea complexă de proiectoare creează pe timp de noapte o atmosferă de împăcare și liniște sufletească specifică satului ardelenesc. Reparația bisericii din sat a fost singurul obiectiv urmărit și finanțat de săteni ,aceștia
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
făcută în natură,în special cereale, lucru explicabil datorită sărăciei sătenilor și a lipsei de lichidități. Preotul lucra terenul bisericii (de peste 50 hectare) împreună cu cei trei copii, din care doi viitori ingineri și cite-va persoane angajate (slugi), la care se adaugă tradițională "claca" la plivit și seceriș la care participă, nu mai mult de o zi lucrătoare, fiecare enoriaș. În 1948, silit de comuniști, a fost nevoit să treacă de la uniți la ortodocși, dindu-și seama că orice împotrivire poate aduce mult
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
și în mormânte individuale, membri ai celebrelor familii nobiliare Haller de Hallerco , Wesselenyi de Hadad și Korniș de Goncz - Ruszka . (fiecare familie a deținut postul de Guvernator al Transilvaniei de câte două ori, în perioada 1710 - 1840), la care se adaugă familia nobiliara Karacsay de Valje - Szaka, care a deținut funcții importante în administrația comitatului Cluj în prima jumătate a secolului XIX-lea. Colectivizarea în Aruncuta a început în 1958 prin înființarea unei 'Tovărășii" de tip sovietic și finalizată în martie
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
persoane } și o brigadă zootehnica . CAP -ul din Aruncuta, la înființare { în martie 1961 } avea 24 atelaje { car ,grapa și plug } trase de boi și 10 atelaje trase de cai, respectiv 10 căruțe cu cîte 2 căi, la care se adaugă 350 vaci cu lapte și 100 capete tineret bovin, respectiv circa 350 ovine, 250 porci și 800 găini { baza materială era specifică secolului al - XVIII -lea }. Pentru că CAP -ul să aibă un start bun, acesta s-a înființat în primăvara
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
să aibă un start bun, acesta s-a înființat în primăvara anului 1961 prin preluarea terenurilor de la săteni {circa 1.800 hectare } arate și, în mare parte, semănate cu diverse culturi, inclusiv culturi furajere pentru șeptelul colhozului . La acestea se adaugă un tractor pe senile și trei batoze pentru treierat griu . Zestrea slabă a inventarului gospodăresc adus cooperativei se explică prin înapoierea economică, dar și urmare a înstrăinării acestuia în toamna anului 1960 { o parte din țărani și-au vindut boii
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
în partea de vest a satului, pe un teren înclinat și în apropierea unei surse de apă pentru animale, trei grajduri mari pentru bovine și cabaline, respectiv două corpuri de clădire din piatră pentru porcine și păsări, la care se adaugă o amenanjare provizorie { saivan } pentru turmele de ovine conform schiței alăturate [ construcțiile apar în partea stingă a schiței, sub forma unor dreptunghiuri negre, mărginite de cele două pâraie la nord și est }. Suprafață construită a fiecărui grajd de bovine era
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
revenea acasă în jurul orei 21 }. După 1980 sistemul de plată se modifică, personalul din zootehnie beneficiind lunar de o sumă fixă ,cuprinsă între 600 - 800 lei { circa 1/2 din salariul minim pe economie pentru acea vreme }, la care se adaugă și anumite cantități de produse agricole { grâu ,porumb ,cartofi ,zahăr etc. }, stabilite anual funcție de producția realizată și care asigurau minimum necesar subzistentei. Din fericire avem un document contabil din anul 1959, în care sunt prezentate realizările obținute de brigadă I-
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
satul și s-a angajat salahor pe șantier pentru a beneficia de " alocația pentru copii ". Odată cu ieșirea la pensie colhoznicul primea " pensie de colectiv ", în jur de 200 lei / luna, adică echivalentul a 11 dolari SUA, la care se mai adaugă la sfîrșitul fiecărui an, din partea colhozului, circa 4 - 5 săculeți de porumb știuleți și 80 - 100 kg. grîu reprezentînd așa numitul "ajutor pentru bătrîni". Pensia mică îl obligă să lucreze în continuare ,dacă avea puțină sănătate, chiar si pînă la
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
țăranul nu mai poate valorifica lâna și pielea animalelor, iar privatizarea fostelor fabrici de lapte și lipsa concurenței a condus la o mare discrepanta între costul litrului de lapte și prețul obținut de la noii patroni. La toate acestea s-a adăugat imposibilitatea obținerii de credite ca urmare a dobânzilor exorbitante { în 1994 acestea au ajuns la 130 % }, respectiv a creșterii prețurilor la utilajele agricole și a pieselor de schimb, a carburanților, lubrefiantilor etc. La cele de mai sus s-a adăugat
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
adăugat imposibilitatea obținerii de credite ca urmare a dobânzilor exorbitante { în 1994 acestea au ajuns la 130 % }, respectiv a creșterii prețurilor la utilajele agricole și a pieselor de schimb, a carburanților, lubrefiantilor etc. La cele de mai sus s-a adăugat o politică de încurajare a importurilor care a condus la falimente în lanț ale producătorilor interni.Pentru alternative de dezvoltare în viitor se impune crearea unui cadru legislativ care să cuprindă activitatea cadastrala, un sistem de creditare cu garanții de
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
sedimente, care nu apar la suprafață. Acest strat sedimentar, a cărui grosime totală depășește 3.000 de metri, poate îi separată în trei complexe stratigraiîce: cuvertura inferioară a platformei (paleozoic-mezozoic), construită predominant din roci carbonatice (calcare, delamite), la care se adaugă cele detritice (gresii, cuartitice și silicioase argilate), cuvertura intermediară formată din roci detritice (gresii, marne, argile, nisipuri) și cuvertura superioară cuaternara, ce constituie rocile la zi, alcătuite din depozite fluvio-lacustre, fluviale și eoliene (pietrișuri, nisipuri, luturi) și loess, a căror
Godeni, Dolj () [Corola-website/Science/300400_a_301729]
-
1925 a primit denumirea de Robănești. A făcut parte din plășile Tesluiului (1864-1875), Oltețu-Oltul de Sus (1875-1908), Oltețul (1908-1950), raionul Balș (1950-1968). A fost formată din satele Robăneștii de Sus, Robăneștii de Jos, Bojoiu (1864-1925, 1950-1968), la care s-au adăugat Moșneni (1925-1950), Robăneștii de Jos, Bojoiu, Golfin, Lăcrița Mare, Lăcrița Mică, Robăneștii de Sus (1968 - până în prezent). După ultima împărțire administrativă, comuna Robănești se compune din următoarele sate: Bojoiu, Golfin, Lăcrița Mare, Lăcrița Mică, Robăneștii de Jos, Robăneștii de Sus
Comuna Robănești, Dolj () [Corola-website/Science/300415_a_301744]
-
India, iar jucătorii obișnuiau să experimenteze diferitele tipuri ale jocului. Cea mai cunoscută poveste este aceea că la întâlnirea ofițerilor în Jabalpur în 1874, sau 1875 colonelul Șir Neville Chamberlain (nici o legătură cu viitorul prim-ministru) a sugerat să se adauge bile colorate la jocurile de biliard. Cuvântul "snooker" însemna, în argoul armatei, militar în primul an (militar în termen). Acesta a fost folosit pentru a desemna începătorii care practicau acest joc, dar a ajuns să desemneze jocul însuși. Campionul britanic
Snooker () [Corola-website/Science/300452_a_301781]
-
se trag toți din „vița nobilă” a Fraților Lungulești, a verificat improbabila ipoteză. Genealogiile celor mai importante familii - Lunguleștii, Măgurenii, Negrețeștii, Popeștii, Dinuleștii, Zamfireștii ș.a. - au putut fi reconstituite foarte precis pe bază de documente. Acestora li s-a putut adăuga obiceiul bizar al dobridorenilor de a-și numi consătenii înșirând ascendențe fabuloase care fixează riguros proveniența paternă și/sau maternă a fiecăruia. De exemplu nonagenarul Constantin Negreț (n. 1919) este numit în sat „Costică a lu’ Grigorie Negreț, zis Ghigu
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]