95,658 matches
-
Spiru Haret creează unui ambițios program reformă și modernizare în învățământ. Programul lui a fost un amestec de educație și de construire a națiunii - foarte reușit în alfabetizarea zonelor rurale. Programul lui a implicat deschiderea de nenumărate școli în zona rurală (uneori nu mai mult de o cameră cu un profesor, o tablă, o hartă și un steag), reorganizarea a ridicat și modernizat sistemul de învățământ și, practic a creat învățământul superior tehnic românesc de la zero. Datorită reformelor duse de el
Istoria educației în România () [Corola-website/Science/315676_a_317005]
-
învățământ îi poartă numele și este chiar și astăzi asociat cu educația. Sistemul de învățământ a fost, totuși, destul de limitat. Au existat foarte puține cadre didactice (media a fost de 82 de studenți la un profesor în 1908-09, în zonele rurale, și 56 în mediul urban), precum și ratele de abandon, chiar și în primii patru ani de școlarizare obligatorie au fost foarte mari (până la 30 % în 1910/11). Alfabetizare, în special în zonele rurale, a fost extrem de scăzută, fiind estimată la
Istoria educației în România () [Corola-website/Science/315676_a_317005]
-
la un profesor în 1908-09, în zonele rurale, și 56 în mediul urban), precum și ratele de abandon, chiar și în primii patru ani de școlarizare obligatorie au fost foarte mari (până la 30 % în 1910/11). Alfabetizare, în special în zonele rurale, a fost extrem de scăzută, fiind estimată la aproximativ 25-30% pentru mediul rural, de sex masculin și în jur de 80-85% pentru zona urbană, de sex masculin din aceeași cohortă (Hoivik, 1974, p.283) . Două probleme trebuiau să fie depășite, după
Istoria educației în România () [Corola-website/Science/315676_a_317005]
-
urban), precum și ratele de abandon, chiar și în primii patru ani de școlarizare obligatorie au fost foarte mari (până la 30 % în 1910/11). Alfabetizare, în special în zonele rurale, a fost extrem de scăzută, fiind estimată la aproximativ 25-30% pentru mediul rural, de sex masculin și în jur de 80-85% pentru zona urbană, de sex masculin din aceeași cohortă (Hoivik, 1974, p.283) . Două probleme trebuiau să fie depășite, după 1918 - în primul rând, integrarea a nu mai puțin de patru sisteme
Istoria educației în România () [Corola-website/Science/315676_a_317005]
-
din România. Modelul lui Spiru Haret a fost păstrat, iar, modelele sistemelor austriac și maghiar răspândite în Transilvania și Bucovina au fost eliminate. Până în 1941, au existat diferențe între tipul de educație primită de către copii de vârstă școlară în zonele rurale și urbane - fiecare au fost adaptate la nevoia de forță de muncă din zona respectivă. Diferențele puteau fi foarte mari, elevii din școlile rurale care se transferau în școlile urbane trebuiau să repete anumiți ani, pentru a se putea adapta
Istoria educației în România () [Corola-website/Science/315676_a_317005]
-
1941, au existat diferențe între tipul de educație primită de către copii de vârstă școlară în zonele rurale și urbane - fiecare au fost adaptate la nevoia de forță de muncă din zona respectivă. Diferențele puteau fi foarte mari, elevii din școlile rurale care se transferau în școlile urbane trebuiau să repete anumiți ani, pentru a se putea adapta sistemului educativ. Liceele de asemenea, au fost modernizate - învățământul clasic a fost simplificat într-o măsură (limbile moderne și limbile clasice au fost comasate
Istoria educației în România () [Corola-website/Science/315676_a_317005]
-
anul 1991, acest raion face parte din Ucraina independentă. Acest raion are o suprafață de 619 km² și 56.261 locuitori (2001) , în mare majoritate de naționalitate ucraineni. Din componența raionului fac parte orașele Zastavna și Costrijeni și 32 comune rurale. Înainte de ocuparea Basarabiei și Bucovinei de nord de către Uniunea Sovietică în 1940, teritoriul său a făcut parte din județul Cernăuți și din județul Hotin ale României. Pentru o scurtă perioadă de timp (1918 - 1925), actualul raion a fost un județ
Raionul Zastavna () [Corola-website/Science/315737_a_317066]
-
efectuat de autoritățile ucrainene în anul 2001, populația raionului Zastavna era de 56.261 locuitori, fiind împărțită în următoarele grupuri etnice: De asemenea, 20,8% din populația raionului locuia în așezări urbane (11.702 locuitori) și 79,2% în așezări rurale (44.559 locuitori). Cele mai populate localități sunt orașele Zastavna - 8.510 locuitori și Costrijeni - 2.819 și satele Vrânceni - 3.701, Cadobești - 3.285, Rjavinți - 3.079 și Șerăuții de Sus - 2.793. Raionul Zastavna este compus din: De
Raionul Zastavna () [Corola-website/Science/315737_a_317066]
-
din bulevardele „Dacia” și „Iuri Gagarin”. În sec. XVI - XVIII, în zona dată se afla satul omonim, care în secolul al XX-lea își pierde statutul, fiind încadrat teritorial în raza orașului Cartierul a luat ființă pe locul fostei așezări rurale Muncești, menționate documentar Măncești, formă ce din punct de vedere etimologic ne trimite la un nume de persoană Mancu (Manciu), care, la derivarea cu formantul -ești, care a dat naștere denumirii Măncești, modificată apoi Muncești, prin apropiere formală de apelativul
Muncești () [Corola-website/Science/315874_a_317203]
-
este un economist român, cercetător, profesor universitar, formator și specialist în administrarea afacerilor - turism și servicii (managementul, marketingul, producția și comercializarea produselor turistice; dezvoltare durabilă; dezvoltare locală și regională); eseist și jurnalist de turism. Este inițiatorul disciplinei "Ecoturism și turism rural (debut anul universitar 1998-1999, curs universitar tiparit 1999)" în învățământul academic românesc; unul dintre pionierii studierii fenomenului turismului rural și ecoturismului din România (participant la World Ecotourism Summit — Québec 2002 ); unul dintre reputații specialiști ai domeniului.; . S-a aflat între
Puiu Nistoreanu () [Corola-website/Science/316512_a_317841]
-
și comercializarea produselor turistice; dezvoltare durabilă; dezvoltare locală și regională); eseist și jurnalist de turism. Este inițiatorul disciplinei "Ecoturism și turism rural (debut anul universitar 1998-1999, curs universitar tiparit 1999)" în învățământul academic românesc; unul dintre pionierii studierii fenomenului turismului rural și ecoturismului din România (participant la World Ecotourism Summit — Québec 2002 ); unul dintre reputații specialiști ai domeniului.; . S-a aflat între primii actori ai transformării și repunerii pe baze moderne a turismului rural românesc, la începutul anilor '90. Membru activ
Puiu Nistoreanu () [Corola-website/Science/316512_a_317841]
-
românesc; unul dintre pionierii studierii fenomenului turismului rural și ecoturismului din România (participant la World Ecotourism Summit — Québec 2002 ); unul dintre reputații specialiști ai domeniului.; . S-a aflat între primii actori ai transformării și repunerii pe baze moderne a turismului rural românesc, la începutul anilor '90. Membru activ și pilon al Asociației Naționale de Turism Rural Ecologic și Cultural(ANTREC) - în intervalul 1994-1998. Participant la cea de-a cincea aniversare a "Eurogites", Viana do Castelo, Portugalia (septembrie 1995). Prof. univ. dr.
Puiu Nistoreanu () [Corola-website/Science/316512_a_317841]
-
Ecotourism Summit — Québec 2002 ); unul dintre reputații specialiști ai domeniului.; . S-a aflat între primii actori ai transformării și repunerii pe baze moderne a turismului rural românesc, la începutul anilor '90. Membru activ și pilon al Asociației Naționale de Turism Rural Ecologic și Cultural(ANTREC) - în intervalul 1994-1998. Participant la cea de-a cincea aniversare a "Eurogites", Viana do Castelo, Portugalia (septembrie 1995). Prof. univ. dr. a participat la elaborarea "Raportului de țară în domeniul turismului - 2006", realizat de Autoritatea Națională
Puiu Nistoreanu () [Corola-website/Science/316512_a_317841]
-
Mercioiu. În aprilie 1997 devine doctor în economie, specializarea Economia Comerțului și Serviciilor; titlul tezei de doctorat: "„Lansarea satului turistic românesc pe piața mondială”", — una dintre primele teze de doctorat, din peisajul științific românesc, care abordează subiectul turismului în zonele rurale (turismul rural), probabil "prima abordare economică a sferei turismului rural", în literatura științifică românească. • din 2009 Conducător de doctorat, Școala doctorală de la Academia de Studii Economice din București, (ASE) - specializarea Administrarea afacerilor http://doctorat.ase.ro/administrarea afacerilor • 30 august-6 septembrie
Puiu Nistoreanu () [Corola-website/Science/316512_a_317841]
-
aprilie 1997 devine doctor în economie, specializarea Economia Comerțului și Serviciilor; titlul tezei de doctorat: "„Lansarea satului turistic românesc pe piața mondială”", — una dintre primele teze de doctorat, din peisajul științific românesc, care abordează subiectul turismului în zonele rurale (turismul rural), probabil "prima abordare economică a sferei turismului rural", în literatura științifică românească. • din 2009 Conducător de doctorat, Școala doctorală de la Academia de Studii Economice din București, (ASE) - specializarea Administrarea afacerilor http://doctorat.ase.ro/administrarea afacerilor • 30 august-6 septembrie 2009 - rector
Puiu Nistoreanu () [Corola-website/Science/316512_a_317841]
-
Comerțului și Serviciilor; titlul tezei de doctorat: "„Lansarea satului turistic românesc pe piața mondială”", — una dintre primele teze de doctorat, din peisajul științific românesc, care abordează subiectul turismului în zonele rurale (turismul rural), probabil "prima abordare economică a sferei turismului rural", în literatura științifică românească. • din 2009 Conducător de doctorat, Școala doctorală de la Academia de Studii Economice din București, (ASE) - specializarea Administrarea afacerilor http://doctorat.ase.ro/administrarea afacerilor • 30 august-6 septembrie 2009 - rector al "Universității Economice de Vară, Sibiu 2009": "Turism
Puiu Nistoreanu () [Corola-website/Science/316512_a_317841]
-
din 2009 Conducător de doctorat, Școala doctorală de la Academia de Studii Economice din București, (ASE) - specializarea Administrarea afacerilor http://doctorat.ase.ro/administrarea afacerilor • 30 august-6 septembrie 2009 - rector al "Universității Economice de Vară, Sibiu 2009": "Turism - Cultură - Ecologie în spațiul rural", organizată de Academia de Studii Economice din București, Facultatea de Comerț, Catedra Turism Servicii și Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Facultatea de Științe Economice , • din 2008 Prodecan, Academia de Studii Economice din București, Facultatea de Comerț si Facultatea Business și
Puiu Nistoreanu () [Corola-website/Science/316512_a_317841]
-
Se distinge drept una dintre primele de acest fel ridicate în Vâlcea, proiectată de un arhitect, care a servit apoi drept model altor biserici din zonă. Lăcașul este un document semnificativ și revelator din perioada de reforme sociale în mediul rural, din a doua jumătate a secolului 19. Biserică este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . Starea ei de conservare cere intervenții urgente de salvare și nu de demolare. Într-o catagrafie de la 1840 a fost însemnată o
Biserica de lemn din Măgureni () [Corola-website/Science/316530_a_317859]
-
itineranți de biserici. Ctitorii, arhitectul și zugravul chemați la refacerea acestui lăcaș în 1887-1888 au dat formă nu numai unui nou spațiu de cult ce și au dat expresie unor ambiții de înoire și modernizare demne de remarcat în spațiul rural al Vâlcii. La acestea stă martor micuța și aproape ruinata biserică de lemn din Măgureni. Se cunosc mai multe succesoare ale acestui model, fie ridicate prin refaceri radicale fie din temelie, în Dimulești (1889), Mamu (1891), Groși (1892) și Boroșești
Biserica de lemn din Măgureni () [Corola-website/Science/316530_a_317859]
-
Jurnalul Național, Jurnalul de Bucătărie și Jurnalul de Călătorie. Este nominalizată la Premiul Clubului Presei de Turism FIJET România pentru anul 2009, pentru articolele din Jurnalul de Călătorie. În decembrie 2009 este premiată de ANTREC România (Asociația Națională a Turismului Rural, Ecologic și Cultural) "pentru pasiunea cu care promovează gustul turismului rural,în paginile Jurnalului de Bucătărie". În ianuarie 2014 obține Premiul AJTR 2013 pentru înființarea și susținerea publicației online "Presa de turism" - www.presadeturism.ro - site-ul oficial al Asociației
Simona Nicoleta Lazăr () [Corola-website/Science/316520_a_317849]
-
la Premiul Clubului Presei de Turism FIJET România pentru anul 2009, pentru articolele din Jurnalul de Călătorie. În decembrie 2009 este premiată de ANTREC România (Asociația Națională a Turismului Rural, Ecologic și Cultural) "pentru pasiunea cu care promovează gustul turismului rural,în paginile Jurnalului de Bucătărie". În ianuarie 2014 obține Premiul AJTR 2013 pentru înființarea și susținerea publicației online "Presa de turism" - www.presadeturism.ro - site-ul oficial al Asociației Ziariștilor și Scriitorilor de Turism din România (AJTR). În ianuarie 2016
Simona Nicoleta Lazăr () [Corola-website/Science/316520_a_317849]
-
Junimea, Iași, 2001 Tăcu, Al. P., Vancea, R., Holban, St., Burciu, A. - Intelligente Systeme în der Optimierung von Entscheidungen, Editura An KM Verlag, Hann, Germania, 2003, 481 pagini, ISBN 3-9802437-6-1 Tăcu, Al., P., Glăvan, V., (cordonatori), Burciu, A (cooautor) - Turism Rural. Acualitate și perspective, Editura Pan Europe, Iași, 2001, pag.260, ISBN 973-99815-2-7 Tăcu, Al P., Burciu, A., Danubian D. -Ciclicity and chaos în economic life, SIGEF, Napoly, Italia 2001, ISBN 88-495-03-17-2 Tăcu, Al P., Burciu, A., Danubian D. -The use
Alecsandru Puiu Tacu () [Corola-website/Science/316546_a_317875]
-
ISBN 88-495-03-17-2 Tăcu, Al P., Burciu, A., Danubian D. -The use of the Irrational în the Decision Making Process, SIGEF, Napoly, Italia 2001, p. 97-102, ISBN 88-495-03-17-2 Tăcu, A.P., Burciu, A., Talaba, I., - Agroturismul în zona Cotnari - județul Iași, Turismul rural românesc, Ed. Tehnopress, Iași, 2004, pp. 115-120, ISBN 973-702-034-0 Tăcu, A.P., Burciu A., Talaba I. - Potențialul de dezvoltare al turismului din comuna Ciurea, Jud. Iași, Turismul rural românesc, Ed. PIM, 2003, pag. 166-169, ISBN 973-7967-07-0 Al.P.Tacu, R. Vancea
Alecsandru Puiu Tacu () [Corola-website/Science/316546_a_317875]
-
Tăcu, A.P., Burciu, A., Talaba, I., - Agroturismul în zona Cotnari - județul Iași, Turismul rural românesc, Ed. Tehnopress, Iași, 2004, pp. 115-120, ISBN 973-702-034-0 Tăcu, A.P., Burciu A., Talaba I. - Potențialul de dezvoltare al turismului din comuna Ciurea, Jud. Iași, Turismul rural românesc, Ed. PIM, 2003, pag. 166-169, ISBN 973-7967-07-0 Al.P.Tacu, R. Vancea, A. Burciu, Gh. SANDU - L’elaboration du plan de financement par l’utilisation des “Systemes Expert”, SIGEF 2000, Cretă, Grecia R.Vancea, Al.P. Tăcu, A. Burciu
Alecsandru Puiu Tacu () [Corola-website/Science/316546_a_317875]
-
singură înălțime, la est, - colina Țel Akko (în arabă Tell al Fukhar). Lungimea zonei construite este de 3.5 km de la nord la sud și de 3 km de la est la vest. În apropierea orașului se află mai multe așezări rurale, între care, la nord -Bustan Hagalil și Shomrat, la sud Eyn Hamifratz și Kfar Masaryk, iar la răsărit - localitatea Jedaida-Makr. Orașul vechi Akko se întinde pe o mică peninsula de dimensiuni 400|400 m, care desparte Golful Acra de Marea Mediterana
Acra () [Corola-website/Science/316560_a_317889]