95,170 matches
-
distractiv” cu "ARTPOP", inginerând albumul pentru a oglindi ”o noapte la club”. Când îl asculți, chiar ”curge” frumos. Este foarte distractiv să arunci o privire înăuntru cu prietenii. Chiarl l-am scris pentru mine și prietenii mei să aruncăm o privire înăuntru de la început până la sfârșit”, a spus ea într-un interviu pentru MTV în 2013. Între timp, cântăreața a început să își prezinte piesele casei de discuri și a sperat să dezvăluie titlul albumului din septembrie, o revelație care în
Artpop () [Corola-website/Science/331226_a_332555]
-
moar bandă. Una dintre cele mai importante proprietăți ale moarului formă este abilitatea sa de a mări forme mici de-a lungul uneia sau ambelor axe, adică, întinderea. Un exemplu bidimensional comun de efect de moar amplificator se ivește la privirea unei plase de gard printr-o a doua plasă de gard de model identic. Structura fină a modelului este vizibilă chiar și de la distanțe mari. Să se considere două modele constituite din linii paralele și echidistante, de exemplu, linii verticale
Moar (efect) () [Corola-website/Science/331232_a_332561]
-
Teleajenului este consacrat unui domeniu tradițional în care contribuția românilor este deosebită și anume acela al țesăturilor din lână, care, pe lângă caracterul lor funcțional, au avut și unul decorativ. Expoziția este structurată în așa fel încât vizitatorul poate parcurge cu privirea etapele prelucrării tradiționale. Pentru a ușura munca, pentru a obține țesături de calitate și de mari dimensiuni, războiul de țesut a fost continuu perfecționat. Astfel se ajunge la războiul orizontal, cunoscut la noi din secolele X - XII. Având în vedere
Muzeul de Etnografie al Văii Teleajănului () [Corola-website/Science/331367_a_332696]
-
intrare laterală. Câteva trepte duc către calea de acces. Stâlpii din lemn, cu capiteluri ornate, conturează o linie ondulata, sprijinind acoperișul din țiglă. De la înălțimea pridvorului poți privi bustul savantului turnat în bronz de sculptorul Oscar Han, dominând cadrul cu privirea energică La intrarea în locuință, pe o placa de marmura stă scris “Aceasta casă în care au muncit, s-au bucurat și au suferit Nicolae și Ecaterina Iorga”. In interior, ansamblul exponatelor evocă personalitatea marelui savant prin numeroase cărți, manuscrise
Muzeul Memorial „Nicolae Iorga” () [Corola-website/Science/331365_a_332694]
-
itinerante. Una din expoziții a fost cea în care au fost reprezentate în ceară bisericească personaje mitice, religioase și personaje din filme, aduse de la Sankt Petersburg. Figuri precum Moise, Buddha, personajele din trilogiile "„Stăpânul inelelor”" și "„Harry Potter”" au încântat privirile vizitatorilor. Piesa de rezistență a expoziției a fost reprezentarea în mărime naturală a tabloului "„Cina cea de Taină”". Pictura originală împodobește unul din pereții Bisericii "Santa Maria delle Grazie" din Milano. În data de 18 aprilie 2013, Muzeul Național al
Muzeul Bucovinei () [Corola-website/Science/331377_a_332706]
-
romanului se împart în două categorii în funcție de modul de acțiune: eroii vulgari, care sunt mânați de instincte și de interese și nu au o viață sufletească, și eroii inactivi, ce se izolează de exterior și se exprimă prin tăceri sau priviri pline de înțeles. Criticul Mihai Ralea remarca inactivitatea personajelor, învinuind-o însă pe autoare că se mărginește să le povestească viața și nu le dă personajelor șansa de a acționa singure. Arta pare să fie singura posibilitate de salvare a
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
de pe plajă. Emanuel revine la hotelul din Movilă, dar, aflând că este așteptat acolo de o femeie care pretindea că-l cunoaște, se îndreaptă către plajă unde-l observă pe Beldiman. Ghicitorul pare să nu-l recunoască și urmărește cu privirea un iaht ce se apropie de țărm și de pe care fiica sa, Adriana, sare în mare și înoată către plajă. Emanuel o așteaptă "„zâmbind și fericit în același timp”", dar fata îl privește indiferentă și o salută de departe pe
Ghicitor în pietre () [Corola-website/Science/335013_a_336342]
-
1798: Era o doamnă înaltă și frumoasă, cu o figură bine păstrată, deși foarte subțire, și puteți vedea în continuare remarcabila ei frumusețe din tinerețea ei. Ochii ei sunt mari și plini de viață, deși oarecum proeminenți și cu o privire neliniștită. Este plină de duh și literal, ca urmare a vârstei, ea poartă uneori discuții ale mai multor discipline în același timp. Manierele ei sunt regale și ea a fost foarte politicoasă și față de mine, foarte plăcută. Ea a fost
Wilhelmina de Hesse-Kassel () [Corola-website/Science/335209_a_336538]
-
că Golden Retriever-ul este însărcinată. Jessica se mută cu Michael în „noua” lor casă unde mai mulți pui de Golden Retriever sunt arătați deja ca fiind mărișori. În cele din urmă, Golden Retriever-ul, mama acestora, fuge fericit în pădure, sub privirea lui Michael și a Jessicăi. Acesta dispare brusc după un copac, lăsând privitorul să decidă dacă câinele este "magic" sau nu. S-au realizat două „aproape” continuări:
Casa cu amintiri () [Corola-website/Science/335205_a_336534]
-
și contactul între om și natură. Natura evocată nu este picturală și rece, ci vie, cu o vegetație ce foșnește din cauza vântului și ploii sau a strecurării unor animale speriate. Autorul realizează descrieri foarte variate, insistând pe amănunte ce scapă privirii unui observator superficial. Între natură și om există o interacțiune permanentă: natura este umanizată, dar însuflețește la rândul ei omul. Un exemplu în acest sens îl reprezintă descrierea antologică a ploii de la Nada Florilor, un recital de un lirism solemn
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
în râurile de munte și de deal din regiunea răsăriteană a bazinului dunărean. Numele genului "Romanogobio" vine din latina, "romano" = român, România + "gobius" = porcușor, adică "porcușori din România". Numele speciei "uranoscopus" este format din cuvintele grecești "ouranos" = cer și "skopos" = privire, țintă, adică „care privește în cer”, cu referire la ochii peștelui îndreptați în sus. , Chetrar, Cui, Morcoci, Pește pistriț, Pistriț, Petrișor, Petros, Petroasă, Petroc, Petroșel. Specia este răspândită în zonele de deal și de munte din regiunea răsăriteană a bazinului
Porcușor de vad () [Corola-website/Science/331557_a_332886]
-
Grosse Margot"), Villon s-a îndrăgostit - dragoste pură și adevărată, naivă și timidă - de o domnișoară, sau doamnă, care a cochetat o vreme cu tấnărul chierico pentru ca apoi să-l ignore. În versurile sale de îndrăgostit dezamăgit (de "dulcea sa privire și frumosul aspect/cu o savoare atât de amăgitoare") ea va căpăta diferite nume: Denise, Roze, Katherine de Vauzelles. <poem> "Et se j’ay prins en ma faveur" "Ces doulx regars et beaux semblans" "De tre decevante saveur" "Me tresperans
Opera lui François Villon () [Corola-website/Science/331553_a_332882]
-
sa se bazează mai mult pe faptele sale ca militar, decât ca om de stat și curtean. Din punct de vedere politic, Marlborough a avut o cunoaștere rară a problemelor majore și de la începutul Războiului Succesiunii Spaniole a avut o privire de ansamblu asupra conflictului. A fost una din puținele persoane influente care au lucrat pentru o unitate reală în cadrul Marii Alianțe, dar dorința sa de a prelungii războiul pentru înlocuirea lui Filip al V-lea pe tronul Spaniei, a fost
John Churchill, I Duce de Marlborough () [Corola-website/Science/331734_a_333063]
-
înșelăciune. Coloanele din prima linie franceză se împart pentru a lua poziție între Heppignies și Fleurus, cu o parte ce se deplasează în sus spre St. Amant. Aripa dreaptă franceză se deplasează spre nord, de-a lungul râului Orme, ascunși privirilor inamicului de malurile râului și de câmpurile de grâu, și acoperiți de cavaleria franceză. 40 de tunuri sunt poziționate în apropierea castelului din St. Amant și alte 30 între castel și Fleurus. Astfel, neobservat, Luxembourg a învăluit flancurile lui Waldeck
Bătălia de la Fleurus (1690) () [Corola-website/Science/331863_a_333192]
-
Copila Safta a primit în Moldova o educație aleasă studiind mai multe limbi și „mai cu seamă în limba elinică au fost unică din sexul său, în veacul său și în nația sa”, fiind „model de toate zilele, în toată privirea la toate fiicele nației române”. În anul 1793 s-a căsătorit cu banul Grigore Brâncoveanu din Țara Românească. Căsătoria a fost una din cele mai fericite pentru că banul Grigore era un om „deștept, harnic, cu carte multă și patriot foarte
Safta Brâncoveanu () [Corola-website/Science/335597_a_336926]
-
își pune deseori problema rolului omului în univers: "„Ce caut aici? Ce caut pe acest pământ? Vast, de necuprins, cel puțin pentru noi, furnici gânditoare, și el minuscul punct în necuprinsul universului prezent cu prezența sa înfricoșătoare de câte ori căutăm cu privirea repere fixe în vastitatea nemărginită: stele fixe, constituind forme fixe ce ne devin prietene prin denumirile inventate pentru ele de antici. De oameni ca noi care au trăit cândva, în vremuri de demult. Ce ar fi o minte omenească fără
Mariana Șora () [Corola-website/Science/335666_a_336995]
-
de cultură ale presei românești. Apreciindu-i muncă, romancierul albanez a declarat despre el că este „cel mai fidel și mai bun traducător” al său. Întâlnirea de la plopul ars, român, Ed. Ion Creangă, București 1986 ● Comoara lui Mitana, român, Ed. Privirea, București 2006 ● Drumul speranței. O cronică a comunității albaneze din România, povestita de ea însăși, Ed. Privirea, București 2005 ● Takimi te plepi i djegur (Întâlnirea de la plopul ars), român, traducere în limba albaneză de Dionis Bubani, Ed. Enciclopedica, Tirana 1997
Marius Dobrescu () [Corola-website/Science/335696_a_337025]
-
mai fidel și mai bun traducător” al său. Întâlnirea de la plopul ars, român, Ed. Ion Creangă, București 1986 ● Comoara lui Mitana, român, Ed. Privirea, București 2006 ● Drumul speranței. O cronică a comunității albaneze din România, povestita de ea însăși, Ed. Privirea, București 2005 ● Takimi te plepi i djegur (Întâlnirea de la plopul ars), român, traducere în limba albaneză de Dionis Bubani, Ed. Enciclopedica, Tirana 1997 Timp de viață, timp de moarte. Texte cu și despre Ismail Kadare, Ed. Privirea, București 2006 ● Momente
Marius Dobrescu () [Corola-website/Science/335696_a_337025]
-
ea însăși, Ed. Privirea, București 2005 ● Takimi te plepi i djegur (Întâlnirea de la plopul ars), român, traducere în limba albaneză de Dionis Bubani, Ed. Enciclopedica, Tirana 1997 Timp de viață, timp de moarte. Texte cu și despre Ismail Kadare, Ed. Privirea, București 2006 ● Momente din istoria Albaniei. Culegere de studii și articole (vol. 1-2), Ed. Privirea, București 2013 ● Povestiri de pe Drin. Studii și articole de etnografie și folclor albanez, Ed. Privirea, București 2014 ● Bucătărie albaneză. 50 de rețete tradiționale, Ed. Privirea
Marius Dobrescu () [Corola-website/Science/335696_a_337025]
-
român, traducere în limba albaneză de Dionis Bubani, Ed. Enciclopedica, Tirana 1997 Timp de viață, timp de moarte. Texte cu și despre Ismail Kadare, Ed. Privirea, București 2006 ● Momente din istoria Albaniei. Culegere de studii și articole (vol. 1-2), Ed. Privirea, București 2013 ● Povestiri de pe Drin. Studii și articole de etnografie și folclor albanez, Ed. Privirea, București 2014 ● Bucătărie albaneză. 50 de rețete tradiționale, Ed. Privirea, București 2005 ● Cronică în piatră (Kronike ne gur), român, Ed. Univers, București 1983 ● Cetatea (Keshtjella
Marius Dobrescu () [Corola-website/Science/335696_a_337025]
-
timp de moarte. Texte cu și despre Ismail Kadare, Ed. Privirea, București 2006 ● Momente din istoria Albaniei. Culegere de studii și articole (vol. 1-2), Ed. Privirea, București 2013 ● Povestiri de pe Drin. Studii și articole de etnografie și folclor albanez, Ed. Privirea, București 2014 ● Bucătărie albaneză. 50 de rețete tradiționale, Ed. Privirea, București 2005 ● Cronică în piatră (Kronike ne gur), român, Ed. Univers, București 1983 ● Cetatea (Keshtjella), român, Ed. Univers, București 1987 ● O capitală în noiembrie (Nentori i nje kryeqyteti), român, Ed.
Marius Dobrescu () [Corola-website/Science/335696_a_337025]
-
Privirea, București 2006 ● Momente din istoria Albaniei. Culegere de studii și articole (vol. 1-2), Ed. Privirea, București 2013 ● Povestiri de pe Drin. Studii și articole de etnografie și folclor albanez, Ed. Privirea, București 2014 ● Bucătărie albaneză. 50 de rețete tradiționale, Ed. Privirea, București 2005 ● Cronică în piatră (Kronike ne gur), român, Ed. Univers, București 1983 ● Cetatea (Keshtjella), român, Ed. Univers, București 1987 ● O capitală în noiembrie (Nentori i nje kryeqyteti), român, Ed. Militară, București 1989 ● Aprilie spulberat (Prilli i thyer), povestiri, Ed.
Marius Dobrescu () [Corola-website/Science/335696_a_337025]
-
nuvele, Ed. Humanitas 2017 ● Păpușă (Kukulla), român, Ed. Humanitas (proiect 2018) ● Philip Lindsay, Regina Christina, român, Ed. Romhelion, Buc. 1994 ● Teodor Laço, Anul tristeții, român, Ed. Clio. Buc. 1997 ● Ermir Nika, Nori reci (în colaborare cu Luan Topciu), poeme, Ed. Privirea, Buc. 2008 ● Ramiz Gjini, Patria de zăpadă, povestiri, Ed. Privirea, Buc. 2009 ● Fahri Balliu, Panteonul negru, român, Ed. Vremea, Buc. 2009 ● Fahri Balliu, Arhitectul, român, Ed. Vremea, Buc. 2010 ● Gjekë Marinaj, Prizonierul absenței, poeme, Ed. Privirea, Buc. 2013 ● Misterul rugăciunilor
Marius Dobrescu () [Corola-website/Science/335696_a_337025]
-
2018) ● Philip Lindsay, Regina Christina, român, Ed. Romhelion, Buc. 1994 ● Teodor Laço, Anul tristeții, român, Ed. Clio. Buc. 1997 ● Ermir Nika, Nori reci (în colaborare cu Luan Topciu), poeme, Ed. Privirea, Buc. 2008 ● Ramiz Gjini, Patria de zăpadă, povestiri, Ed. Privirea, Buc. 2009 ● Fahri Balliu, Panteonul negru, român, Ed. Vremea, Buc. 2009 ● Fahri Balliu, Arhitectul, român, Ed. Vremea, Buc. 2010 ● Gjekë Marinaj, Prizonierul absenței, poeme, Ed. Privirea, Buc. 2013 ● Misterul rugăciunilor, o antologie de poezie albaneză contemporană, Ed. Privirea, Buc. 2012
Marius Dobrescu () [Corola-website/Science/335696_a_337025]
-
Luan Topciu), poeme, Ed. Privirea, Buc. 2008 ● Ramiz Gjini, Patria de zăpadă, povestiri, Ed. Privirea, Buc. 2009 ● Fahri Balliu, Panteonul negru, român, Ed. Vremea, Buc. 2009 ● Fahri Balliu, Arhitectul, român, Ed. Vremea, Buc. 2010 ● Gjekë Marinaj, Prizonierul absenței, poeme, Ed. Privirea, Buc. 2013 ● Misterul rugăciunilor, o antologie de poezie albaneză contemporană, Ed. Privirea, Buc. 2012 ● Ștefan Çapaliku, Allegreto Albania, dramă, Teatrul Odeon, București 2009 Ștefan Çapaliku, Ține ușa deschisă!, monodrama, Teatrul Marin Sorescu Craiova, 2013 Membru al Uniunii Scriitorilor din România
Marius Dobrescu () [Corola-website/Science/335696_a_337025]