96,467 matches
-
alegerea imnului de stat. Nu dorește să participe din cauza premiului uriaș oferit, 500 de galbeni. Nicio poezie din cele prezentate la concurs nu a îndeplinit cerințele și crezul general era că numai M. Akif putea să scrie acest imn. După ce acceptă să participe la concurs, o mare parte a poeziilor sunt retrase de autorii lor. Marșul Independenței este o poezie dedicată armatei turce. La cererea expresă a autorului, poezia nu este inclusă în nicio carte a acestuia. La data de 12
Mehmet Akif Ersoy () [Corola-website/Science/331068_a_332397]
-
1923, M. Akif se reîntoarce la Istanbul, dar este invitat către Abbas Halim Pașa să petreacă iarna în Egipt. Înainte de plecare se înțelege cu Directoratul pentru Afaceri Religioase să traducă Coranul în limba turca. La început nu a dorit să accepte acest contract, deoarece dorea să scrie „Epopeea Eliberării Naționale”, dar apropiații l-au convins să accepte, pe motiv ca altă persoană nu poate face traducerea. Începe să petreacă verile la Istanbul iar iernile la Cairo. După 1926 nu se mai
Mehmet Akif Ersoy () [Corola-website/Science/331068_a_332397]
-
iarna în Egipt. Înainte de plecare se înțelege cu Directoratul pentru Afaceri Religioase să traducă Coranul în limba turca. La început nu a dorit să accepte acest contract, deoarece dorea să scrie „Epopeea Eliberării Naționale”, dar apropiații l-au convins să accepte, pe motiv ca altă persoană nu poate face traducerea. Începe să petreacă verile la Istanbul iar iernile la Cairo. După 1926 nu se mai reîntoarce și se stabilește la Hilvan în apropiere de Cairo. Se retrage în izolare încercând să
Mehmet Akif Ersoy () [Corola-website/Science/331068_a_332397]
-
predată de profesor. El le-a cerut să se concentreze pe cunostințele lor pentru a înțelege esența științei respective, care, într-un final, va vorbi despre Dumnezeu. În al treilea rând, dacă Nursi ar fi urmărit putere politică, ar fi acceptat poziția care i-a fost oferită în perioada Republicană, dar a decis să plece din Ankara către Van pentru a trăi o viață ascetică departe de politică. În final, chiar dacă anumite condiții politice au afectat schimbarea ideatică a lui Nursi
Mișcarea Nurcu din Turcia () [Corola-website/Science/331075_a_332404]
-
31) este menționat faptul că locuitorii Paradisului vor purta costume din mătase fină, de culoare verde. În alte zone ale lumii musulmane, verdele este asociat unui hadith aparținând lui Muhammad, în care se afirmă că „trei lucruri din lume sunt acceptate: apa, verdeața și o față frumoasă”. Mormintele sfinților sufiști sunt acoperite cu mătase de culoare verde, iar Coranul are coperte verzi. Indiferent față de originile sale, culoarea verde a fost adânc înrădăcinată în cultura islamică de secole; de exemplu, aceasta lipsește
Culori în islam () [Corola-website/Science/331105_a_332434]
-
episcop a fost Iosif Yunan. Dieceza include 5 parohii și 4 misiuni în SUA, 2 parohii și o misiune în Canada. Din 2001 până în (25 ian) patriarhul sirian a fost Ignațiu Petru VIII, Papa Benedict al XVI-lea i-a acceptat demisia. Pe 20 ianuarie 2009, la o întâlnire care a avut loc la Roma, a fost ales episcopul Iosif Yunan (Ignațiu Iosif III Yunan), de la eparhia din SUA. Biserica siriacă catolică s-a unit oficial cu Roma în anul 1781
Biserica Catolică Siriacă () [Corola-website/Science/331109_a_332438]
-
Bruxelles. Începând din 2009, Tariq Ramadan a fost numit o persona non grata în Tunisia, Egipt, Arabia Saudită, Libia și Siria, din cauza faptului că el " critică aceste regimuri nedemocratice care neagă drepturile fundamentale ale omului ". În februarie 2004, Tariq Ramadan a acceptat poziția oferită de Henry R. Luce, ca profesor de ”religie, conflicte și de consolidare păcii” la Institutul Joan B. Kroc pentru Studii Internaționale de Pace, de la Universitatea Notre Dame din South Bend, Indiana, Statele Unite ale Americii. I-a fost acordată
Tariq Ramadan () [Corola-website/Science/331110_a_332439]
-
care sunt prea adesea confundate, argumentând că cetățenia și religia sunt concepte separate, care nu ar trebui să fie amestecate. El susține că nu există niciun conflict între a fi atât un musulman și un european, un musulman trebuie să accepte legile țării sale. Se opune unor politicieni sau oameni care încearcă să eludeze sau să dea un nou sens de propriilor lor legi. El crede că musulmanii din vest ar trebui să creeze un "islam occidental", la fel cum există
Tariq Ramadan () [Corola-website/Science/331110_a_332439]
-
a fost succesorul tronului scoțian, iar în conformitate cu instrucțiunile lui Edgar, fratelui lor, David, i s-a acordat o feudă în sudul Scoției. Edgar i-a acordat lui David terenurile fostului regat al Strathclyde sau Cumbria, iar acest lucru a fost acceptat de Alexandru și de către cumnatul lor, regele [[Henric I al Angliei]]. În 1113, probabil la instigarea lui Henric și cu sprijinul aliaților săi anglo-saxoni, David a cerut și a primit terenuri suplimentare în Lothian, lângă Tweed și Teviot. David nu
Casa de Dunkeld () [Corola-website/Science/331098_a_332427]
-
au schimbat, Muhammad a schimbat Qibla spre Mecca.Desi aceștia făcuseră parte inițial din alianța, situația lor a devenit tot mai dificilă pe masura ce Muahmmad își revendică misiunea într-un cerc tot mai larg.In cadrul propriei tradiții nu îl puteau accepta că mesager adevărat al lui Dumnezeu și pe de altă parte se spune ca Muhammad i-ar fi acuzat de denaturarea revelației ce le-a fost oferită. Probabil ca semn al rupturii cu evreii, în locul Ierusalimului, Mecca a devenit nouă
Qibla () [Corola-website/Science/331125_a_332454]
-
caz de necesitate, iar responsabilitatea sa în cazul execuției lui Maria Stuart dovedește că el este dispus să-și asume responsabilități pe care regina nu vrea să și-i le asume. Teoriticianul american Hans Morgenthau, a susținut că Cecil a acceptat o pensie(mită) de la Spania, dar biograful său Conyers Read, a afirmat că nu există nici o dovadă în acest sens. În general, este mai hotărât în privința unei intervenții în favoarea protestanților de pe continent, decât Elisabeta I. Este personal responsabil pentru Soluționarea
William Cecil, I Baron Burghley () [Corola-website/Science/331118_a_332447]
-
la Alep, unde deși prieten cu fiul lui Saladin, al-Malik Al-Zahir, va fi ucis în urma unor serii de precepte afirmate, potrivit cărora Dumnezeu va mai putea crea un profet (nabi), ceea ce ulemalele și implicit comunitatea acelui timp nu au putut accepta. Demnă de menționat este și influența din partea credinței islamice, tematica călătoriei nocturne a profetului, care a constituit un arhetip și pentru medițațiile teosofilor islamici, remarcându-se în majoritatea lucrărilor sale. Călătoriile spirituale se reflectă astfel în lucrări ca : 'Agl-i surk
Sohrawardi () [Corola-website/Science/331119_a_332448]
-
acolo pentru a fi crescut de regele Athelstan. Guvernarea lui Eric era dură și despotică, căzând repede în dizgrație în fața nobililor norvegieni. În acel moment propice, Haakon s-a întors în Norvegia, i-a găsit pe nobili dornici să-l accepte ca împărat și l-au demis pe Eric, acesta fugint în Anglia. Heimskringla specifică faptul că succesul lui Haakon a fost datorat în mare parte lui Sigurd, Conte de Lade. Povestirile nordice diferă cu privire la modul în care Eric a venit
Eric I al Norvegiei () [Corola-website/Science/331145_a_332474]
-
a doua oară. În cronici nu apare Eadred și se crede că acesta fusese deja orbit de fratele său, sau cel puțin așa sugerează sursele. Cronicile raportează că în 952, northumbrienii l-au izgonit pe regele Olaf și l-au acceptat pe Eric. Analele Ulster raportează o victorie a străinilor în acel an, împotriva oamenilor din Scoția și din Țara Galilor. Cronicile istorice raportează decesul lui Eric într-un mod complex. Potrivit raportului cu privire la invazia din Scoția de către William I în 1072
Eric I al Norvegiei () [Corola-website/Science/331145_a_332474]
-
acolo pentru a fi crescut de regele Athelstan. Guvernarea lui Eric era dură și despotică, căzând repede în dizgrație în fața nobililor norvegieni. În acel moment propice, Haakon s-a întors în Norvegia, i-a găsit pe nobili dornici să-l accepte ca împărat și l-au demis pe Eric, acesta fugit în Anglia. Heimskringla specifică faptul că succesul lui Haakon a fost datorat în mare parte lui Sigurd, Conte de Lade. Povestirile nordice diferă cu privire la modul în care Eric a venit
Dinastia Hårfagre () [Corola-website/Science/331148_a_332477]
-
un demon până la posesia voluntară: În cartea "Hostage to the Devil" (Ostatic Diavolului), Malachi Martin menționează, de asemenea, un tip de atac demonic numit „familiarizare”. El scrie: „"Spiritul prin "familiarizare" caută să "vină și să trăiască" cu subiectul. Dacă este acceptat, spiritul devine companionul constant și prezent continuu al posedatului."” Adevărata posesie demonică sau satanică a fost caracterizată încă din Evul Mediu, în "Rituale Romanum" (Ritualul Roman) de următoarele patru caracteristici tipice: Posedarea demonică nu este recunoscută ca un diagnostic psihiatric
Posesie demonică () [Corola-website/Science/331138_a_332467]
-
parte din Șanțul tectonic sau Marele rift siro-african, care este o mare falie geologică care se întinde din nordul Siriei și până la fluviul Zambezi din Africa Modul în care s-a constituit depresiunea este subiect de controverse. În trecut era acceptată teoria după care ea a luat nastere in urma unor oscilații tectonice verticale, însă în zilele noastre se crede că au fost implicate mișcările orizontale, deoarece zona se află la linia de despărțire dintre plăci tectonice. S-a găsit că
Depresiunea tectonică a Iordanului () [Corola-website/Science/331162_a_332491]
-
domnitorii acestei dinastii să fi fost menționați ca făcând parte din "Casa de Hardrada, acesta fiind un termen compus de istoricii moderni. Potrivit cronicilor, Harald Hardrada a fost descendentul primului rege al Norvegiei, Harald Fairhair, însă acest lucru nu este acceptat de istoricii moderni. Această casă a oferit zece regi ai Norvegiei și a fost înlocuită de ramura Gille, al cărui fondator, Harald Gille, a pretins a fi un descendent al liniei Haradrada. Dinastia a fost restaurată pentru scurt timp sub
Dinastia Hardrada () [Corola-website/Science/331160_a_332489]
-
amenințare imediată pentru regele din acel moment Magnus I, fiul lui Olaf al II-lea și nepotul lui Harald care se întorsese din exil în 1035 să pretindă tronul tatălui său la moartea lui Knut cel Mare. Magnus I a acceptat să împartă puterea cu unchiul său Harald pe care l-a asociat la coroană. Doar un an mai târziu Magnus murea în circumstanțe neelucidate în totalitate. Neînțelegerile întrei cei doi au dus la zvonuri că Magnus a fost asasinat de
Dinastia Hardrada () [Corola-website/Science/331160_a_332489]
-
titlul de rege, menținând sigiliul său regal. Relația dintre Inge și Haakon a rămas tensionată. Atunci când a devenit clar că Philippus continua să se numească rege, Haakon a încercat să se declare și el rege, însă Inge a refuzat să accepte acest lucru. În schimb, a fost elaborat un acord prin care un frate care îi supraviețuia celuilalt avea să moștenească terenurile, în timp ce un fiu legitim avea să moștenească totul. Haakon avea un fiu legitim în timp ce Inge avea un fiu nelegitim
Inge al II-lea al Norvegiei () [Corola-website/Science/331171_a_332500]
-
Weisung) Nr. 16, prin care stabilea etapele pentru organizarea debarcării în Anglia. Fuhrerul își prefața ordinul pornind de la faptul că Anglia, în ciuda unei situații milirare caracterizate de Fuhrer drept „fără speranță”, nu dădea nici un semn că ar fi dispusă să accepte negocieri de pace. Obiectivul operațiunii, așa cum îl vedea Hitler, era eliminarea bazelor atacurilor împotriva Germaniei, lupta putând continua până la ocuparea completă a Angliei. Directiva lui Hitler a stabilit patru condiții pentru declanșarea invaziei: Această ultimă prevedere plasa responsabilitatea succesului operațiunii
Operațiunea Leul de Mare () [Corola-website/Science/331120_a_332449]
-
intențiile lui Hitler prin intermediul ministrului său de externe, Galeazzo Ciano, dictatorul italian Benito Mussolini s-a oferit să participe la invazie cu zece divizii de infanterie și treizeci de escadrile de aviație. Hitler a refuzat la început oferta, dar a acceptat în cele din urmă participarea unui mic contingent de avioane de vânătoare și bombardament "Corpo Aereo Italiano", care să participe la campania aeriană a "Luftwaffe" din octombrie/noiembrie 1940. Comandant Generalfeldmarschall Gerd von Rundstedt Generalfeldmarschall Wilhelm Ritter von Leeb Începând
Operațiunea Leul de Mare () [Corola-website/Science/331120_a_332449]
-
titlul de rege, menținând sigiliul său regal. Relația dintre Inge și Haakon a rămas tensionată. Atunci când a devenit clar că Philippus continua să se numească rege, Haakon a încercat să se declare și el rege, însă Inge a refuzat să accepte acest lucru. În schimb, a fost elaborat un acord prin care un frate care îi supraviețuia celuilalt avea să moștenească terenurile, în timp ce un fiu legitim avea să moștenească totul. Haakon avea un fiu legitim în timp ce Inge avea un fiu nelegitim
Dinastia Gille () [Corola-website/Science/331172_a_332501]
-
a fost adus în calitate de producător. Totul s-a schimbat în aprilie 1983 când Squire a prezentat câteva dintre melodiile Cinema lui Jon Anderson (în special "Owner of a Lonely Heart" și "Leave It"). Anderson a fost foarte încântat și a acceptat să se alăture grupului. Având în vedere prezența a patru membri Yes în formație, s-a propus schimbarea numelui formației din Cinema în Yes, fiind astfel anunțată refacerea formației Yes. Rabin s-a opus inițial acestei idei deoarece nu dorea
90125 (album) () [Corola-website/Science/331233_a_332562]
-
mare parte a claviaturilor de pe album au fost furnizate de Rabin. Când formația a început să se pregătească pentru turneul de promovare a fost invitat Eddie Jobson, care a fost deja audiat pentru a deveni membru în 1974 și a acceptat. Jobson a apărut în videoclipul primului single, "Owner of a Lonely Heart". Pentru a consolida cadrul legal că această formație era Yes, Tony Kaye a fost readus în formație. Lansat pe 14 noiembrie 1983 de Atco Records, subsidiara Atlantic Records
90125 (album) () [Corola-website/Science/331233_a_332562]