96,467 matches
-
Mama lui Haakon, Inga, a fost nevoită să demonstreze paternitatea fiului ei într-un proces în Bergen, în 1218. Rezultatul a consolidat temeiul juridic pentru regalitatea sa și a îmbunătățit relația sa cu Biserica. Legendele spun că Haakon fusese deja acceptat ca rege în 1217/1218. Skule și Haakon s-au îndepărtat unul de altul în adminitrare și Skule s-a axat în principal pe guvernarea de est a Norvegiei, după 1220, câștigând dreptul de a se pronunța în 1218 ca
Haakon al IV-lea al Norvegiei () [Corola-website/Science/331244_a_332573]
-
Mama lui Haakon, Inga, a fost nevoită să demonstreze paternitatea fiului ei într-un proces în Bergen, în 1218. Rezultatul a consolidat temeiul juridic pentru regalitatea sa și a îmbunătățit relația sa cu Biserica. Legendele spun că Haakon fusese deja acceptat ca rege în 1217/1218. Skule și Haakon s-au îndepărtat unul de altul în adminitrare și Skule s-a axat în principal pe guvernarea de est a Norvegiei, după 1220, câștigând dreptul de a se pronunța în 1218 ca
Casa de Sverre () [Corola-website/Science/331247_a_332576]
-
și se proclamă rege până la moartea sa, din 1014. Fiul său, Canute, fuge în Danemarca, de frica răzbunării lui Ethelred. În plus, Norvegia devine independentă în 1015. Ethelred moare în 1016 și o parte dintre englezi este dispusă să-l accepte ca rege pe Canute, iar ceilalți îl aleg pe Edmund Ironside. Între cei doi au loc lupte pentru coroană. Edmund este învins dar Canute îi permite să conducă o parte din Anglia, până la moartea sa. Edmund moare însă în 1016
Casa de Knýtlinga () [Corola-website/Science/331251_a_332580]
-
Cnut al III-lea. El a fost în imposibilitatea de veni în Anglia și a fost de acord ca fratele lui Svein, Harold Picior-de-Iepure să acționeze în calitate de regent, cu Emma de Wessex în numele lui Hardeknud. În 1037, Harold a fost acceptat ca rege, iar Hardeknud, potrivit Cronicilor anglo-saxone, fiind "părăsit pentru că era de prea mult în Danemarca", în timp ce Emma a fugit în Bruges, în Flanda. În 1039, Hardeknud a navigat însoțit de zece nave pentru a-și întâlni mama în Bruges
Casa de Knýtlinga () [Corola-website/Science/331251_a_332580]
-
a cărei dorință este ca toate neamurile Pământului să trăiască în armonie. Cu ajutorul lui, Shedemei face o serie de miracole prin care-i convinge pe eretici de existența Păstrătorului, aducându-i înapoi pe calea cea bună și făcându-i să accepte cooperarea de pe poziții de egalitate între oameni, Îngeri și Săpători. "The Guardian" consideră seria Întoarcerea acasă „una dintre cele mai reușite ale lui Card”, argumentând că „scriitorul imaginează un viitor care îi aduce provocări nenumărate cititorului”. "Kirkus" vede în ea
Născuți pe Pământ () [Corola-website/Science/331258_a_332587]
-
Knut cel Mare. El și-a unit forțele cu Edgar Ætheling, ultimul moștenitor rămas din casa roială anglo-saxonă și a trimis o forță pentru a-l ataca pe regele William, în 1069. Cu toate acestea, după capturarea Yorkului, Svend a acceptat o plată de la William pentru ca Edgar să dezerteze, acesta revenind în exilul din Scoția. Regele Svend a murit la ferma sa Søderup, în apropiere de Urnehoved Tingsted, în apropierea orașului Åbenrå. Cronicile daneze datează moartea sa în anul 1074, în timp ce
Svend al II-lea al Danemarcei () [Corola-website/Science/331265_a_332594]
-
și forțați să se predea. După o revoltă țărănească în Iutlanda, care a fost zdrobită fără milă de către Contele Gerhard, țăranii din Skåne l-au rugat pe regele Magnus al IV-lea al Suediei să fie conducătorul lor. El a acceptat imediat și Danemarca a încetat să mai existe ca regat unit. Christopher a fost restaurat ca rege danez în 1329 - 1330, ca și co-guvernator al Contelui Johan, însă de data aceasta fusese redus la rolul de marionetă încă de la început
Christopher al II-lea al Danemarcei () [Corola-website/Science/331278_a_332607]
-
Consiliul suedez nu a reușit să se prezinte la întâlnire, însă consiliile norvegiene și daneze au procedat pentru a produce o declarație comună care conținea condițiile guvernării lui Ioan și alegerea lui ca rege. S-a sperat că Suedia va accepta mai târziu același document, și prin urmare, să-l recunoască pe Ioan ca rege. Ulterior, Ioan a fost încoronat ca rege al Danemarcei la Copenhaga pe 18 mai și rege al Norvegiei la Trondheim la 20 iulie. În primii ani
Ioan al Danemarcei, Norvegiei și Suediei () [Corola-website/Science/331282_a_332611]
-
nouă soție, Auð, fiica lui Haakon Sigurdsson, domnitorul Norvegiei. Înainte ca acest lucru să se întâmple, fratele său Olof a murit, și a fost nevoie să fie numit un alt co-guvernator, însă se spune că suedezii au refuzat să-l accepte pe nepotul său, Styrbjörn cel Puternic. Styrbjörn a primit 60 de nave de la Eric și a plecat departe pentru a trăi ca un viking. El avea să devină conducătorul Jomsborg și aliatul cât și cumnatul regelui danez Harald I al
Casa de Munsö () [Corola-website/Science/331291_a_332620]
-
au încercat să-i reconcilieze pe regi. În 1018, vărul lui Olof, Contele de Västergötland, Ragnvald Ulfsson și emisarii regelui norvegian, Björn Stallare și Hjalti Skeggiason, au ajuns în Uppsala în încercarea de a-l influența pe regele suedez să accepte pacea și să o căsătorească cu fiica sa, Ingegerd Olofsdotter, cu regele Norvegiei. Regele suedez a fost foarte supărat și a amenințat să-l alunge pe Ragnvald din regatul său, însă Ragnvald a fost susținut de către tatăl său vitreg, Thorgny
Casa de Munsö () [Corola-website/Science/331291_a_332620]
-
rege al Suediei din 970 până în 995, însă se știu foarte puține detalii. Faptul că el a fost primul rege suedez este încă dezbătut, însă fiul său, Olof Skötkonung a fost primul domnitor care a aparut în documente și este acceptat ca rege atât în Svealand (Suedia) cât și în Götaland (Gothia). Teritoriul său original se afla în Uppland și în provinciile vecine. Porecla de "cel Victorios" provine de la o invazie de succes în sud, în Bătălia de la Fýrisvellir aproape de Uppsala
Eric cel Victorios () [Corola-website/Science/331289_a_332618]
-
nouă soție, Auð, fiica lui Haakon Sigurdsson, domnitorul Norvegiei. Înainte ca acest lucru să se întâmple, fratele său Olof a murit, și a fost nevoie să fie numit un alt co-guvernator, însă se spune că suedezii au refuzat să-l accepte pe nepotul său, Styrbjörn cel Puternic. Styrbjörn a primit 60 de nave de la Eric și a plecat departe pentru a trăi ca un viking. El avea să devină conducătorul Jomsborg și aliatul cât și cumnatul regelui danez Harald I al
Eric cel Victorios () [Corola-website/Science/331289_a_332618]
-
este că revoluționarii se temeau că fiul lui Gustav, dacă avea să moștenească tronul, ar fi răzbunat detronarea tatălui său. La 5 iunie, Ducele Carol a fost proclamat rege sub numele de Carol al XIII-lea al Suediei, după ce a acceptat o nouă constituție liberală, care a fost ratificată a doua zi. În decembrie, Gustav și familia sa au fost transportați în Germania. În 1812, el a divorțat de soția lui. Carol a fost descris ca fiind dependent și ușor de
Casa Holstein-Gottorp () [Corola-website/Science/331304_a_332633]
-
Eagle" la livrări și ulterior a devenit un caricaturist. În această perioadă l-a cunoscut pe caricaturistul și animatorul John Randolph Bray. S-a căsătorit cu iubita sa din copilărie pe 25 noiembrie 1905. La puțin timp după aceea a acceptat un post de ilustrator la o companie de cataloage din Boston. A revenit în New York că editor artistic pentru revista "Popular Science" în 1912. Fleischer a dezvoltat un concept menit să simplifice procesul de animație prin transformarea unei scene filmate
Max Fleischer () [Corola-website/Science/331303_a_332632]
-
fiindu-i înhumat la catedrala din Schleswig. După moartea tatălui său în 1533, Cristian a fost proclamat rege la o adunare din Rye, în 1534. Consiliul de Stat danez, dominat de episcopii catolici și de nobili, au refuzat să-l accepte pe Ducele Cristian ca rege și au apelat la contele Christopher din Oldenburg, în scopul de a-l restabili pe Cristian al II-lea la tronul danez. În opoziție cu regele Cristian al III-lea, Contele Christopher a fost proclamat
Casa de Oldenburg () [Corola-website/Science/331283_a_332612]
-
din Germania. La 1 iunie Frederic a semnat manifestul care justifica războiul, un război care nu a fost niciodată în mod oficial declarat. În cele din urmă, convins de miniștri englezi și francezi, Carol al X-lea al Suediei a acceptat mutilarea Danemarcei decât anihilarea monarhiei daneze. Tratatul de la Taastrup a fost semnat la 18 februarie iar Tratatul de la Roskilde la 26 februarie 1658. Prin acest ultim tratat, Danemarca a abandonat Suediei provinciile sale din sudul peninsulei scandinave (Skåne, Blekinge, Halland
Casa de Oldenburg () [Corola-website/Science/331283_a_332612]
-
Norvegiei, spre sfârșitul domniei, Frederic al VI-lea a renunțat la ideile liberale și a guvernat cu autoritate. Cenzura și suprimarea oricărei opoziții, o stare proastă a economiei daneze au reprezentat o perioadă întunecată a domniei sale. Din 1834 regele a acceptat fără tragere de inimă o mică inovație democratică prin crearea Adunărilor de Succesiune (aveau rol pur consultativ). Christian a încercat să atragă interesul marilor puteri asupra cauzeei Norvegiei însă nu a avut succes. Fiind presat de comisarii puterilor aliate în legătură cu
Casa de Oldenburg () [Corola-website/Science/331283_a_332612]
-
imediat confruntat cu o cerere pentru o constituție a Danemarcei. Cetățenii din provincia Schleswig-Holstein doreau un stat independent în timp ce danezii doreau să mențină sudul Iutlandei ca zonă daneză. Curând, regele a cedat insistențelor daneze și în martie 1849 el a acceptat sfârșitul absolutismului, lucru care a dus la adoptarea unei constituții democratie în iunie 1849. În timpul primului război din Schleswig împotriva puterilor germane din 1848-1851 Frederic a apărut ca "liderul național" și a fost privit aproape ca un erou de război
Casa de Oldenburg () [Corola-website/Science/331283_a_332612]
-
a luat parte activă la lupte. În timpul domniei sale, Frederic s-a purtat ca un monarh constituțional. Totuși el nu a renunțat complet să intervină în politică. În 1854 a contribuit la căderea puternicului cabinet conservator Ørsted și în 1859-60 a acceptat un guvern liberal care a fost numit la inițiativa soției sale, Louise Rasmussen. În timpul crizei ducatelor din 1862-63 cu puțin timp înainte de decesul său, el a vorbit deschis de o cooperare militară inter-scandinavă. Aceste crize minore au creat fricțiuni și
Casa de Oldenburg () [Corola-website/Science/331283_a_332612]
-
Director General al Teatrelor între anii 1924-1926, 1927-1928. Contribuții ca Director al Teatrului Național din București și Director General al Teatrelor: organizează turnee teatrale în toată țara. În aprilie 1944, pentru a treia oară, pentru o perioadă scurtă de timp, acceptă să conducă Teatrul Național, în timpul bombardamentelor aeriene și pe perioada convalescenței lui Liviu Rebreanu, izbutind să evacueze în câteva zile averea Teatrului Național, salvând costumele, perucile, recuzita, covoarele, mobilierul, tapițeria, biblioteca, muzeul și arhiva, fie la Curtea de Argeș fie la Sinaia
Corneliu Moldovanu () [Corola-website/Science/334041_a_335370]
-
cale pentru asasinarea lui, complot despre care aflase de la Forțele Speciale. Gestul său atrage aprecierea lui Gau și ura facțiunii din Conclav care dorea răsturnarea acestuia. Cu ajutorul obinilor, Zoë ia legătura cu cea mai evoluată rasă a galaxiei, consu. Aceasta acceptă să-i ofere o tehnologie care să protejeze colonia, în schimbul unui sacrificiu al obinilor. Facțiunea pornește într-o acțiune de pedepsire a coloniei, dar arma adusă de Zoë îi ajută pe coloniști să câștige. Drept mulțumire pentru ajutorul acordat, generalul
Povestea lui Zoë () [Corola-website/Science/334054_a_335383]
-
ales, dorinței paleoconservatorilor ca toate acestea să reprezinte obiective solide, de lungă durată și nu victorii de moment ale mișcării. De aceea, „paleoconii” sunt priviți, în general, ca unii care „apucă pe drumul cel lung” în ceea ce privește doctrina conservatoare din Statele Unite, acceptând să sufere înfrângeri politice temporare, dar fără să-și abată niciodată atenția de la scopul final de a stabili primatul gândirii conservatoare în politica țării. Pat Buchanan numește neoconservatorismul „o ideologie globalistă, intervenționistă, fără frontiere”. Paleoconservatorii spun că „neoconii” sunt impostori
Paleoconservatorism () [Corola-website/Science/334063_a_335392]
-
de la scopul final de a stabili primatul gândirii conservatoare în politica țării. Pat Buchanan numește neoconservatorismul „o ideologie globalistă, intervenționistă, fără frontiere”. Paleoconservatorii spun că „neoconii” sunt impostori sosiți ilegitim în mișcarea conservatoare. În 1986, istoricul Stephen Tonsor, care nu acceptă eticheta de „paleoconservator”, spunea: "„M-a izbit întotdeauna ca fiind ciudat, chiar pervers, faptul că vechilor marxiști li s-a permis - chiar au fost invitați - să joace un asemenea rol determinant în mișcarea conservatoare a secolului XX. E un lucru
Paleoconservatorism () [Corola-website/Science/334063_a_335392]
-
popușoiul". Devenind cunoscută în Basarabia, această opinie a stârnit reacții din partea marilor producători de vinuri. Doi ani mai târziu, la concursurile de vinuri organizate în Imperiul Rus, vinurile basarabene se clasează pe locul întâi. Prințul Golițin își recunoaște greșeala și acceptă o altă realitate. Constantin Mimi îl invită pe prințul Golițin în Basarabia. Ultimul acceptă invitația dar într-un final nu mai vizitează Basarabia. Cunoștințele în domeniul vinificației acumulate la Școala Agricolă Superioadă din Montpellier le-a implementat în întregime la
Constantin Mimi () [Corola-website/Science/334091_a_335420]
-
vinuri. Doi ani mai târziu, la concursurile de vinuri organizate în Imperiul Rus, vinurile basarabene se clasează pe locul întâi. Prințul Golițin își recunoaște greșeala și acceptă o altă realitate. Constantin Mimi îl invită pe prințul Golițin în Basarabia. Ultimul acceptă invitația dar într-un final nu mai vizitează Basarabia. Cunoștințele în domeniul vinificației acumulate la Școala Agricolă Superioadă din Montpellier le-a implementat în întregime la moșiile sale din Bulboaca și Ursoaia unde deținea 992 desetine de pământ. În Bulboaca
Constantin Mimi () [Corola-website/Science/334091_a_335420]