1,408 matches
-
lecția secundă este deschisă prin sentința: Nu se cunoaște un popor, care să fi avut o istorie mai tragică decât poporul nostru. [...] Nota tragică domină întreg trecutul nostru" (Ursu, 1924, pp. 17, 20). Ca niciun altul aceasta este concluzia unanim împărtășită destinul istoric românesc poartă pecetea indelebilă a tragicului. În răspărul direcției fanaticismului naționalist se contrapune orientarea critică din cadrul consensului naționalist prevalent pe întreaga lungime a interbelicului românesc. Momentul critic al naționalismului poate fi explorat pe două planuri: i) nivelul programatic
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
democratică, formulă de integrare socială proprie societăților occidentale din epoca modernă și până în prezent, este practic imposibilă în absența implicării active a cetățenilor și grupurilor în actul de guvernare. Și aceasta pentru că, în chiar procesul de participare democratică, valorile mutual împărtășite sunt angajate într-un demers care oferă posibilitatea menținerii fenomenului dominației prezent ca relație socială asimetrică în orice tip de societate în limitele legitimității. În cadrul mai larg al ordinii politice de factură democratică intervine ceea ce Habermas numea "acțiune comunicativă", adică
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
adică acel tip de interconexiune a indivizilor și grupurilor care "(...) presupune deja întotdeauna (indiferent cât de ficțional o face) scopul emancipator, politic al subiecților de a trăi împreună și de a ajunge la un consens prin intermediul înțelegerii reciproce, al cunoașterii împărtășite, al acordului comun și încrederii mutuale"67. Nu e vorba, deci, de un consens impus și doar formal existent așa cum se întâmplă în societățile de factură autoritaristă sau totalitară ci de un acord care e produsul procesului democratic. Ca "practică
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
absența unei percepții colective cu privire la aceasta; în al doilea rând, această realitate este rezultatul întâlnirii dintre intersubiectivitatea proprie relațiilor sociale și subiectivitatea individuală. Realitatea socială este, prin urmare, o construcție ideologică, fundamentele sale fiind credințele care, localizate în imaginar și împărtășite social creează un context epistemic grație căruia membrii societății pot contribui atât la instituirea practicilor necesare organizării cât și la dezvoltarea cunoașterii sociale. Proiecția ideologică a realității sociale implică existența unui înțeles la care toți membrii responsabili ai unei societăți
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
minune. Dar aici câte mutări sunt și cât de multe lucruri nu le știm? Aruncând sămânța dumitale, aruncând «pomana» dumitale, fapta dumitale bună sub orice formă, îți dăruiești o parte din dumneata, primești în dumneata o parte din altul; vă împărtășiți reciproc din ființele voastre; e nevoie doar de încă puțină atenție și vei fi deja răsplătit cu cunoașterea, cu cele mai neașteptate descoperiri. Negreșit, în cele din urmă, vei ajunge să-ți privești misiunea ca pe o știință; ea îți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
liniștea și progresul. {EminescuOpXII 145} Mulți au spus asupra retragerii d-lui I. Brătianu că aceasta s-ar fi produs când, după mai multe întruniri, d. Brătianu s-ar fi asigurat că sentimentele d-sale nu mai erau înțelese, nici împărtășite, nici chiar susținute de majoritate. Cauza oare să fie aceasta? Ar fi trebuit, spre a se întîmpina un asemenea caz, ca șeful să fi ieșit din sânul majorității, pe când aci putem spune că mai mult d. Brătianu a făcut majoritatea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
loc o fuziune între nevoile acestuia și provocările societății, pe de o parte, și între provocările la care este supus în „cursa” pentru adaptare la mediul înconjurător, pe de altă parte. Societatea însăși își bazează existența pe comunicarea (și informația împărtășită) și interacțiunea dintre indivizii care o compun. În funcție de dominanta valorizată pentru succes social, de modalitatea majoră de mediere a interacțiunii sociale,societății i s-au aplicat diferite „adjective” (caracteristici), precum: knowledge society („societatea cunoașterii”), information society („societatea informației”), learning society
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
loc o fuziune între nevoile acestuia și provocările societății, pe de o parte, și între provocările la care este supus în „cursa” pentru adaptare la mediul înconjurător, pe de altă parte. Societatea însăși își bazează existența pe comunicarea (și informația împărtășită) și interacțiunea dintre indivizii care o compun. În funcție de dominanta valorizată pentru succes social, de modalitatea majoră de mediere a interacțiunii sociale,societății i s-au aplicat diferite „adjective” (caracteristici), precum: knowledge society („societatea cunoașterii”), information society („societatea informației”), learning society
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și cu poziția celorlalte puteri garante și a celei suzerane, interveneau În cadrul forțelor politice românești schimbări de priorități, restructurări și reașezări În planul mobilurilor și al acțiunilor Întreprinse . Ele nu se Întemeiau doar pe simpatiile și manifestările pro-franceze ale populației, Împărtășite deopotrivă de liberali și conservatori . Deși și „roșii”, și „albii” erau În bună parte susținători ai Franței, conservatorii s-au pronunțat pentru moderație și prudență. Pe fundalul confruntărilor de opinii, monarhia constituțională era și ea confruntată cu „grave și complexe
VINOVAȚI SAU NEVINOVAȚI. PROCESUL POLITIC DE LA TÂRGOVIŞTE (1870). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by IULIAN ONCESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1273]
-
sau chiar a devoluției acesteia. În mod aparent surprinzător, teza politologului maghiar, potrivit căreia Transilvania se deosebește de restul României prin tradiție istorică, prin elementele sale de civilizație, cum ar fi atitudinea față de muncă a locuitorilor săi, este una larg Împărtășită și de către români, fie ei savanți sau oameni de rând. Singura diferență este că românii, spre deosebire de autorul menționat, nu trag și condițiile În materie de organizare politică și administrativă care ar deriva din specificul respectiv. Molnár citează În sprijinul ideilor
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
cu ușurință, În profitul celor mai diverse cauze, oferind ca reper legitimant o iluzie și o dorință, În locul căutării aplicate a adevărului. Voi insista așadar În concluzie, asupra faptului că particularismul ardelean se fundamentează astăzi doar pe un stereotip regional - Împărtășit, fără Îndoială, pe o scară largă, de români și maghiari, de ardeleni și „regățeni”, de naționaliști și liberali. Dar această imagine are o acoperire extrem de redusă În realitatea economică și socială, ca și În moștenirea concretă istorică, bazându-se doar
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
orice candidat la insurecție, care contesta autoritatea politică tradițională), scrisoarea afirma că românii nu doresc „a dezonesta caracterul Întregii națiuni maghiare, nu, de aceasta ferească Dumnezeul popoarelor”. În pofida acestei asigurări, se recunoaște, cu franchețe, existența imaginilor etnice negative cu privire la maghiari, Împărtășite, după părerea semnatarului scrisorii, la nivelul Întregii societăți românești. Datorită finalității Împăciuitoare a epistolei, autorul ei nu pune accentul pe stabilirea cauzelor care au generat această imagine negativă (respectiv - după cum cred liderii români - politica eronată a revoluționarilor unguri), deși ideea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
înainte de a fi modificat prin Decretul 318 conține o derogare de la regula concursului de infracțiuni (articolul 103 vechiul Cod Penal). Cum, în textul articolul 245 nu mai este inclusă prevederea, înseamnă că infracțiunea și-a pierdut caracterul subsidiar. Această orientare, împărtășită mai puțin de practică a fost contrazisă de literatură<footnote N. Hogaș, op. cit., p. 13, Gh. Dărângă, I. Petcu, op. cit., p. 61 și urm footnote> și de practica Tribunalului Suprem<footnote T.S., dp nr. 1826 din 12 noiembrie 1958 (nepublicată
ABUZUL ?N SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANELOR by Costel VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/84374_a_85699]
-
fie recompensați pentru aceasta. într-o scrisoare adresată fiicei sale, doamna de Sévigné relatează o întâmplare tragi comică:„Este duminică, 26 aprilie; această scrisoare nu va pleca până miercuri. Nu este o scrisoare, ci mai degrabă îți relatez ceea ce mia împărtășit Moreuil, pentru a te lămuri, despre ceea ce s-a întâmplat cu Vatel la Chantilly. Ți-am scris vineri că s-a înjunghiat singur; aici este povestea detaliată. Plimbarea, gustarea într-un loc acoperit de narcise galbene-totul a fost perfect. A
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
72. </ref>. În primul rând, ceea ce face diferența între comunitate și alte grupări este faptul că în cea dintâi se urmărește un anumit bine. Acțiunile indivizilor sunt îndreptate în mod concertat pentru a răspunde așteptărilor majorității, pentru a respecta valorile împărtășite și a realiza scopurile comune. În al doilea rând, comunitatea este cea care, prin exercitarea funcțiilor sale (sprijin acordat indivizilor, asigurarea resurselor necesare, crearea cadrului necesar de exprimare, definirea identității), asigură exercitarea controlului social informal. Acesta din urmă devine esențial
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
probleme esențiale, determinând astfel mișcări sociale care să pună presiune asupra guvernelor naționale să se alinieze normelor, standardelor și legilor naționale și internaționale. De asemenea, din punctul de vedere al globalizării culturale, mișcările sociale trebuie să cultive ideologii și identități împărtășite care ajută la definirea unui scop comun și formează fundamentul exprimării încrederii și solidarități 5. De asemenea, mișcările sociale, în special atunci când se exprimă prin demonstrații publice, au două ținte: deținătorii puterii și publicul larg. Cu alte cuvinte, țintesc să
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
locuri finanțate de la bugetul public. De asemenea, organizarea de care aminteam adineaori nu ar fi deloc nepotrivit să o vedem impusă și la instituțiile de stat, care eludează nonșalant, în numele profitului financiar, principiile stabilirii capacității de școlarizare. Contrar părerii larg împărtășite că tăvălugul scăderii calității învățământului superior românesc ar fi fost pornit dinspre instituțiile particulare de profil, vinovații se află exact în partea opusă. Neputința finanțării corespunzătoare a instituțiilor de stat i-a determinat pe guvernanți să le acorde acestora dreptul
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
conector îi sunt specifice (dacă îi sunt asociate) anumite implicaturi convenționale (neanulabile); de exemplu, toți conectorii biplani (declanșatori de presupoziții) au, ca implicatură convențională, asumpția că respectiva presupoziție se verifică (este acceptată de interlocutori, ca parte a universului de opinii împărtășite). Atare implicatură are la bază acceptarea Principiului Cooperării 5 (în particular, a Maximelor Calității: nu spune decât ceea ce crezi că e adevărat - și nici nu insinua lucruri pe care nu le consideri adevărate, am putea adăuga în spiritul, dacă nu
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
Candidații vor bifa răspunsurile corecte cu albastru sau cu negru se subînțelege că adjectivele care denumesc culori reprezintă instrumentele de scris cu proprietățile respective. Enunțul generează confuzii numai dacă datele concrete ale situației de comunicare nu sunt în mod unanim împărtășite. În alte contexte, cu substantivul realizat în enunț ca antecedent, adjectivul recuperează anaforic informația semantică: Speli legumele cu apă caldă? Nu, cu rece. Adjectivul funcționează ca o variabilă identificată (din mai multe, actualizabile în discurs) și emfatizată pentru punctarea unei
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
sistem de referințe. Definirea unitară a reprezentărilor sociale este foarte dificilă datorită caracterului eterogen al conceptului: ansambluri cognitive, opinii, credințe, norme, valori, rețele de idei , metafore și imagini, etc. Jodelet (1989) definește RS ca "o formă de cunoaștere elaborată și Împărtășită social, având un scop practic și concurând la construirea unei realități comune unui ansamblu social". Pentru Flament (1995) RS este un "ansamblu organizat de cogniții relative la un obiect, Împărtășite de membrii unei populații omogene În raport cu acest obiect". Abric (1987
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
prin limbaj Într-o lume permanent-preocupată-denevoi-materiale. Moromete trăiește prin propriile jocuri de limbaj. Chiar dacă este singurul jucător adevărat, jocurile sale trebuie jucate În echipă. De aceea, are nevoie de interlocutori. Satisfacția jocului nu este maximă dacă nu poate fi Împărtășită. Împărtășit este un fel de a spune, pentru că interlocutorii săi nu Împărtășesc, cu adevărat, bucuria jocului, pentru că nu Îl Înțeleg; ei sunt doar martori. De fapt, interlocutorii sunt folosiți de Moromete pentru propriul său amuzament prin limbaj. Limbajul folosit În jocurile
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
din jurul nostru, fără a avea același simț al pertinenței și fără a reacționa În moduri similare, comunicarea ar fi imposibilă” <ref id=”52”> Apud, Richter 2004 referință </ref>. Vom Întâlni această idee În teoriile ulterioare sub diferite denumiri: cunoștințe comune/Împărtășite, mediu cognitiv Împărtășit etc. Nu trebuie trecut cu vederea nici conceptul de pertinență (relevance) pe care Îl regăsim mai târziu ca maximă la Grice și, Într-un sens mult mai tehnic și cu o greutate mult mai mare, la Sperber
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
a avea același simț al pertinenței și fără a reacționa În moduri similare, comunicarea ar fi imposibilă” <ref id=”52”> Apud, Richter 2004 referință </ref>. Vom Întâlni această idee În teoriile ulterioare sub diferite denumiri: cunoștințe comune/Împărtășite, mediu cognitiv Împărtășit etc. Nu trebuie trecut cu vederea nici conceptul de pertinență (relevance) pe care Îl regăsim mai târziu ca maximă la Grice și, Într-un sens mult mai tehnic și cu o greutate mult mai mare, la Sperber și Wilson, În
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
pentru că C are o valoare foarte mare dată de situația particulară În care E este produs: cei doi actanți Împărtășesc, cu maximă acuratețe, un spațiu psihologic comun, cel al unor cunoștințe profesionale deosebit de aplicate și exacte. Ipotezele acestui context psihologic Împărtășit au o forță maximă dată de suportul lor științific și verificarea lor În practică. Comunicarea celor doi se produce Într-un spațiu semantic Închis, aproape liniar , interacțiunea lor fiind maximă și fără efort. Am putea spune că o situație-tip
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
care enunțul le va avea asupra interlocutorului; * așteptările (destul de precise și predictibile) generate de aceste principii Îi sunt suficiente interpretului pentru a-și orienta propriul demers inferențial spre ceea ce a vrut să spună locutorul. 4.2.2.6. Mediul cognitiv Împărtășit Pornind de la observațiile de mai sus, remarcăm faptul că locutorul, În funcție de intențiile, de preferințele sale, trebuie să producă un set de stimuli care să-l ajute pe interlocutor să obțină efectele cognitive pe care el, locutorul, le dorește. Dacă locutorul
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]