983 matches
-
trei goluri în propria poartă, într-un singur meci de fotbal. Atâta ghinion fascinează ca o vrajă. Atâta sfânt nenoroc te duce înapoi, la vremea când zeii loveau fără cruțare oamenii abia ieșiți din găoace. Atâta nenorocire te face să împietrești ca sub blestem și să lași dracului orice evoluție. 5: Fostul cartier general al lui Rommel din Egipt va fi transformat în muzeu, turiștii urmând a contempla patul de lemn, biroul și scaunul pe care e gravată porecla de „vulpe
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
de la nepoți. La telefon nu prea se înțelege cu strănepoții, pentru că aceia dintre ei care au văzut lumina zilei pe meleaguri străine abia dacă au învățat câteva cuvinte din limba străbunilor lor. Cărțile sunt cele care îi mai încălzesc sufletul împietrit de singurătate și bătrânețe. Dumitru Dascălu își poartă din ce în ce mai greu poverile: singurătatea, mulțimea anilor, puținătatea puterilor și suferințele fizice și psihice. Încercări ale vieții Pierderea soției, ca urmare a unei boli incurabile, a fost momentul care declansat șirul suferințelor pentru
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
spaimă pe care numai singurătatea văzută de aproape o poate stîrni. Pentru că nu șerpii din părul meu, știu sigur, nu șerpii Îi Îngrozesc, ci ochii mei În care se cască o singurătate ce-i omoară. Le Îngheață sîngele și Îi Împietrește. Blestemată fie clipa care mi-a scos-o În cale pe Atena... Zeii nu-și dau seama cînd ucid. De aceea și cînd fac bine sînt cruzi. Darmite o zeiță furioasă și răzbunătoare... Numai cineva pedepsit astfel ar Înțelege ce
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
nimeni. Ajungând acasă cu un taxi, Valentin vorbea la telefon pe un ton exasperant, trădând faptul că aflase vestea despre dispariția lor din spital. Când doctorul ajunsese în salon cu vizita era liniștit, dar când a aflat cum stătea situația împietri de uimire iar pupilele păreau că i se opriseră în loc. - E o glumă?, întrebă el încercând să schițeze un zâmbet forțat spre una din asistente. - Îmi pare foarte ciudat. Cum poate o mamă să facă ceea ce a făcut? Pare imposibil
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
scrisoarea? Știu eu... A directorului general... Ba nu, că el e foarte prins; trimite-o în atenția secretarului de partid. Mă uit lung spre femeia de lîngă mine și-o văd absorbită complet de discuția ce-o poartă, cu fața împietrită într-o expresie de răutate, care mă face să blestem într-o secundă toate femeile din lume. Dobitoc ce sînt! M-am aruncat singur în gura leului. Cum de-am putut să cred în onestitatea acestei cucoane blonde?! Sigur! acum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
nunta, nunta! Chicotește. Numai despre asta vorbesc toată ziua. — Foarte de înțeles, spune Danny. Se pare că va fi ceva absolut extraordinar. Catherine Zeta-Jones o să-și muște mâinile de ciudă. — Catherine Zeta-Jones? spune Suze brusc interesată. Ce vrei să spui? Împietresc pe loc. Rahat. Gândește-te repede la ceva. — Danny, spun în treacăt. Am impresia că redactorul-șef de la Women’s Wear Daily e pe undeva pe aici. — Pe bune? Unde? Capul lui Danny se răsucește disperat în toate direcțiile. Vin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
voce de fată, sugrumată de nervi. O aud pe Robyn pe un ton foarte împăciuitor, dar nu aud exact ce spune. — Numai ghinioane, unul după altul! Glasul fetei e aproape strident - și, în clipa în care îl aud foarte clar, împietresc, cu paharul în aer. Nu-mi vine să cred. Nu se poate. — Blestemata asta de nuntă mi-a scos peri albi! exclamă ea. Din clipa în care am început pregătirile, totul a luat-o razna! Ușa e dată în lături
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
lucra la Investment Monthly, dar nu pot spune că l-am cunoscut prea bine... — Din păcate, nu am înțeles numele de familie, zice mami. Dar pare foarte drăguță. Zice că sună de la New York... Robyn? Brusc, nu mă mai pot mișca. Împietresc de groază, pe treptele verandei. Robyn e la telefon... aici? Nu se poate. Robyn nu aparține acestei lumi, ea aparține lumii New Yorkului. E ca atunci când oamenii se întorc în timp și schimbă cursul celui de-al doilea război mondial
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
foarte furioasă! mă corectez în grabă. A fost atât de furioasă, că... i-a plesnit un vas de sânge! — I-a plesnit un vas de sânge? Suze mă privește cu gura căscată. Unde? — În... bărbie. Se așterne tăcerea. Suze rămâne împietrită în mijlocul străzii, și expresia începe să i se schimbe. — Bex... Hai mergem să ne uităm la hăinuțe pentru bebe! zic iute. E magazinașul ăla dulce de tot chiar aici după colț... — Bex, ce se întâmplă? Nimic! — Ba da! Se vede
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
și, în clipa în care ajungem lângă mașină, mă uit înapoi spre casă. Data viitoare când am s-o văd am să fiu femeie măritată. Trag aer în piept adânc și intru în mașină. — Staaaaaai! aud o voce. Becky! Stai! Împietresc de spaimă, cu un picior în mașină. Ce s-a întâmplat? Cine a aflat? Și ce știe? Nu pot să te las să faci greșeala asta! Poftim? Nu înțeleg nimic. Tom Webster, vecinul meu, se repede la noi, în costum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
Sfântului Ioan cel Nou și care Înțepenește când vrea să tragă cu arcul În Îngerii veniți să-l Înalțe pe sfânt la cer Își are echivalentul În legendele populare românești referitoare la Învierea lui Isus : „jidovii” care păzesc corpul Mântuitorului Împietresc atunci când vor să arunce cu pietre În „Îngerul Domnului”, venit să-l Învie pe Isus. „Și de atunci păzitorii, cari au fost puși de jidovi ca să păzească mor mântul lui Isus Cristos, stau și astăzi Împietriți lângă mormântul acestuia” <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
care păzesc corpul Mântuitorului Împietresc atunci când vor să arunce cu pietre În „Îngerul Domnului”, venit să-l Învie pe Isus. „Și de atunci păzitorii, cari au fost puși de jidovi ca să păzească mor mântul lui Isus Cristos, stau și astăzi Împietriți lângă mormântul acestuia” <endnote id="(113, II, p. 132)"/>. Similar, „jidovii” veniți să-l aresteze pe Isus au fost „a-morțiți”, adică „fură ca nește morți” <endnote id="(96, p. 76)"/>, ca și cei cei puși să-l păzească pe Sfântul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
iubit și știu cât de greu ne este să dăm drumul la acea bucățică din suflet... După o vreme mă trezesc din „transa vindecatoare”, o văd pe Eliza cu lacrimile șiroaie pe obraji și pe Alfonso cu mama lui privind împietriți spre pământ. Simt nevoia să îndulcesc pe cât posibil măcar finalul: Eliza, tu ești șaman, ești o persoană foarte puternică, copiii tăi sunt extrem de norocoși să te aibă pe tine de mamă, imaginează-ți dacă era altă femeie mai puțin puternică
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
doi oameni, ciudat de netedă. „Urusona”, șoptește Alfonso, cu o combinație de respect și admirație. Urusona este, în legenda Tsachilla, o femeie frumoasă de care s-a îndrăgostit un spirit rău. Pentru că nu a vrut să-i cedeze, acesta a împietrit-o și de atunci stă în mijlocul râului apărând în vis doar la foarte puțini oameni, ca un simbol al curajului, iubirii adevărate și al purității sufletești. Locul în sine, îmi spune Alfonso, este punctul energetic cel mai puternic al indigenilor
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
în plus, în fruntea lor (în rolul unui căpitan numit Jones) se află Armand Assante, un actor pe care efortul de a apărea în patru-cinci filme proaste pe an, de cel puțin 20 de ani încoace, aproape că l-a împietrit ; nu l-a terminat ca actor (o dovedește aici), dar l-a terminatorizat și tocmai asta-l face atît de perfect în acest rol. Jones, care trebuie să ajungă în Kosovo cu oamenii săi, este ținut în loc zile în șir
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
piese Nô. Revedeam aceleași mișcări Încete, aceleași gesturi stilizate. Mă impresiona de fiecare dată gestul femeii care ridica simplu palma la față, dând de Înțeles că plânge, acoperindu-și ochii În timp ce se Întorcea cu spatele spre sală și rămânea imobilă, Împietrită În această atitudine. Stăteam câte cinci-șase ore pe perne așternute pe podea, ascultând sunete pe care nu le Înțelegeam, privind actori mascați, costumați, parcă venind dintr-o altă lume. Eram fascinat de prezența lor puternică. Uneori rămâneau În nemișcare zeci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
cap... Și nu mai plânge. Păcat de ochii tăi frumoși. Să lăsăm timpul... Poate, cu timpul... Poate... dacă... Cu bine, Maria... Se înclină, îi sărută mâna întinsă care parcă voia să se agațe de ceva nevăzut și iese. Maria rămâne împietrită în mijlocul încăperii. Pe obraji i se rostogolesc boabe de lacrimi. Ștefane, șoptesc surd buzele sale, Ștefane... 5 Voichița de Sânziene Stefan, în odaia Domnului, se sprijină de căminul căptușit cu faianță închipuind zodiacul și îngână răgușit: Și cu diavolul aș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
nopțile lac de sudoare; vezi bine, duhul chinuit al lui taica nu-și afla odihna în mormânt. Plângeam înăbușit în pernă. S-au scurs anii... și... și n-am mai plâns. Gândul răzbunării mi-a hrănit ura și m-a împietrit... Și te-ai răzbunat pe ucigaș?! Te-ai răzbunat?! strigă Alexandru cu patimă. Cu ajutorul vărului Vlad Țepeș Drăculea, ajuns domn în Țara Românească, l-am spulberat cu oaste pe ucigaș. Dar șobolanul a apucat să fugă în Polonia lui Cazimir
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Vasile Lovinescu despre Ivan Turbincă al lui Creangă)! * Paradox. Elita ca promotoare a spiritului de turmă. Elita băștinașă, autoproclamată! Deci, paradox aparent. * Când i se întâmpla să bea un pahar mai mult, Raicu se bloca într-o obstinație infinit repetitivă. Împietrea, se transforma într-un sfinx care emitea, totuși, la răstimpuri, apăsat, o singură replică, lapidară. Într-o seară, la Mogoșoaia, faimoasa citadelă a scriitorilor cucerită, după cutremurul din 1977, de regimul ceaușist, lui Marin Preda îi cășunase, nu se știe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
dacă ai ști ce-i aceea iubire !? Sunt ca un copil. Aștept clipă de clipă să te văd. Parcă ai fi ascunsă undeva ! O, dacă ai veni ! O, dacă n-ai întârzia prea mult ?! O, dacă nu mi se va împietri cândva inima ! O, dacă nu va fi odată prea târziu ! După masă am mers la biserică. M-am rugat până seara târziu. Când s-a făcut întuneric m-am folosit de o lumânare aprinsă. Era atâta pace în biserică. Cuvintele
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
târziu, pierduserăm orice interes. Deodată, în mâinile mele „calorice” (de „șaman”, cum mi-a spus Mircea Eliade când va veni la noi, în Suedia), cuțitul s-a rupt în două părți, depărtând lama de mânerul plin de incrustații fine. Am împietrit de durere și rușine. Doamnele m-au consolat pline de amabilitate, și eu am promis că le voi aduce în schimb setul meu de lingurițe de argint... pentru că îmi lipsea un cuțit de argint acasă. M-a tulburat mult, pentru că
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
apropiați? Sau pur și simplu marea sărbătoare cu ocazia profesoratului Agnetei l-a făcut pe soț s-o vadă pe soție într-o lumină proaspătă, albă? Când trăiești cu cineva ani de zile, devii orb, crezi că acea persoană a împietrit, în timp ce tu te miști ca o cometă, pe toată întinderea crugului ceresc. Această falsă împietrire trebuie, vai, zguduită din când în când, chiar și prin revolte, pentru ca ochii celui orb să-și recapete vederea. Altfel moare iubirea între cei doi
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
E o variantă a altei statui care se găsește în Stor Kyrka, Biserica mare în care „eroul meu”, Carol al XII-lea, a fost încoronat când era încă adolescent, dar pe drum către biserică i-a căzut coroana de pe cap, împietrindu-i pe toți cei de față. Însă tânărul rege a râs, a luat coroana căzută, punând-o din nou pe cap, cu un surâs în care era sfidat tot destinul său și toată lipsa de romantism a timpului. Erau oameni
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
care a sărit minunatul Roskop Patent; chiar în fața mea s-a transformat într-o grămadă de rotițe, arcuri și fragmente metalice. Nu am plâns, cum s-au așteptat bunica mea și Vera Ivanovna (părtașă directă la asasinat), am rămas mut, împietrit de nenorocirea de a fi văzut omorârea lui Dumnezeu. * În vara aceea am tot tras cu ochiul la domnii aflați în vacanță, dar nu am mai văzut la nimeni vreun ceas fosforescent. Noaptea, când sclipea, din treizeci în treizeci de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
printre sfărîmăturile unui bloc de rocă desprins, s-au găsit urmele căderii și trupul regelui... Înmormîntarea, la Sfînta Gudula, cu deplasarea cortegiului pe traseul lung pînă la Laeken, a prilejuit manifestări populare emoționante, cu oameni veniți din toată Belgia stînd împietriți într-o liniște consternată. Nimeni dintre spectatori nu ar fi putut prezice că peste un an, cînd vizitatorii furnicau prin pavilioanele Expoziției internaționale ce atesta progresul industriei și comerțului în Belgia, aceleași culori negre și același ceremonial aveau să fie
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]