4,751 matches
-
-ți cumperi o mașină pentru a fi de folos timpului tău, dar un poți avea siguranța vieții cu ea, poți să-ți cumperi medicamentele cele mai scumpe, dar nu și sănătatea, poți cumpăra haine scumpe, mobilă frumoasă, dar nu poți împodobi casa sufletului, poți aduce la masa ta sute de oameni, dar nu și prietenii adevărați, poți să faci tranzacții cu oameni, dar un poți avea totodată respectul și mulțumirea lor, ș. a. m. d. Se întâmplă foarte des ca omul cu
BANII ŞI VIAŢA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363226_a_364555]
-
de asistența adunată să vadă concertul, îl înghionti pe măgăruș. - O să se facă de râs la scenă deschisă, îi spuse Aurel cocoșului. Ce vom mai râde! - Liniște, strigară câțiva șoricei cocoțați pe baloții de paie ca să vadă mai bine scena împodobită cu buchețele de flori de câmp. - Bună seara doamnelor și domnilor, strigă veverița care purta o pălăriuță elegantă din paie, cu panglici pe margini. În această seară veți fi martorii unui talent deosebit. Marele Marinică va concerta pentru dumneavoastră și
POVESTEA PORCUŞORULUI MUZICIAN de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368351_a_369680]
-
mintea la limită... nebună Vrăjit de fericire cu dorul de păcate Îmi așezi pe creștet, de raze... o cunună. Mă faci a ta mireasă până departe-n moarte. Raze de-aurore prin trup mi s-au prelins Mugurii iubirii mă-mpodobesc pe seară Pe-a sufletului creangă în roșu s-au aprins... © D. Theiss Referință Bibliografica: Îmi cresc din suflet ramuri / Doina Theiss : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1365, Anul IV, 26 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Doina
IMI CRESC DIN SUFLET RAMURI de DOINA THEISS în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368406_a_369735]
-
fiind frumos conservate, iar poziția trufașă, cu capul dat pe spate, ciocul ridicat și coada țeapănă, aminteau ușor de poziția lui Mihai Man când intrase prima dată în fermă. Directorul refuză cadoul, dar nu avu nimic împotrivă ca pasărea să împodobească peretele din fața biroului său, spre entuziasmul gălăgios al celor patru studenți care își petreceau mare parte din timp redactându-și lucrările la masa lungă de protocol. Raluca Radu - anul trei, făcuse o remarcă interesantă la un moment dat: - Știați că
CÂNTECUL FAZANULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368309_a_369638]
-
Fira țâțâi întristată. Ar fi trebuit ca fetele astea să o cunoască pe Maricica. Nimeni nu reușea așa „permanent” cum reușea să facă Maricica, vecina și coafeza ei. Cu pieptul în față, țanțoșă și mândră de buclele strânse care îi împodobeau capul, Doamna Fira traversă în dreptul unei stații de autobuz, foarte atentă să respecte întru totul regulile de circulație aplicabile pietonilor. Un băiat o depăși pe trecere, vorbind singur cu voce tare, cu urechea stângă astupată de un dop negru. - Miluiește
DOAMNA FIRA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368428_a_369757]
-
priviri îngerești, care m-a împiedicat să-i disting rânjetul diabolic sub un surâs timid și inocent, pe care și-l poate confecționa cu viteză cameleonică. Un creier atât de mic, dosit într-un cap ciudat, deformat din naștere, dar împodobit din abundență cu un puf roșu, creț și foarte des, care ascunde perfect, atât imperfecțiunile exterioare cât și pe cele interioare, poate născoci idei năucitoare, chiar scandaloase prin malignitatea lor. Un metru treizeci de absolută ignoranță, de orgoliu absurd și
TEMNICER NEIDENTIFICAT de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368522_a_369851]
-
nu sară de pe el, cumva, și să-și rupă piciorul ca azi-iarnă, când a stat vreo șase săptămâni în gips. Nu tobogan, să nu cadă în cap ca luna trecută, când, mi-a arătat mândru cele șase copcii care îi împodobeau scalpul ca urmare a unei răni „ca în Țestoasele Ninja”. Nu balansoar, ca să nu îi zboare dinții și așa destul de puțini și mult prea proaspăt dobândiți, din cauza elanului nestăpânit cu care împinge brațul greoi terminat cu un cap de cal
MIŢĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367851_a_369180]
-
o rază Lerui Doamne! Razmă-n cruci dalbe fereștri Din fereastră intră-n casă Lerui Doamne! Și din casă-n masa toată Cești domni buni se deșteptară. Lerui Doamne! Lor prea bine le părea, Frumos casa luminară Lerui Doamne! Frumos masa-mpodobea: C-o vadră de vin pe masă Lerui Doamne! Și-un colac de grâu curat C-o coastă de godinac Lerui Doamne! Și cu-o mână de florinți, De florinți de bani mărunți Lerui Doamne! De florinți de bani mărunți
RITUALUL COLINDĂTORILOR CE VESTESC NAŞTEREA DOMNULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367820_a_369149]
-
boieri, Porumbeii ghioroiară, Dormoș, dormoș mari boieri, Boierii nu se deșteptară Dormoș, dormoș mari boieri, Ghioroiară a doua oară, Dormoș, dormoș mari boieri, Boierii că se deșteptară, Dormoș, dormoș mari boieri, Frumos casa luminară Dormoș, dormoș mari boieri, Frumos masa-mpodobiră: Dormoș, dormoș mari boieri, C-o vadră de vin pe masă, Dormoș, dormoș mari boieri, Cu-un colac de grâu curat, Dormoș, dormoș mari boieri, C-o coastă de godinac. Dormoș, dormoș mari boieri, Și c-o mână de florinți
RITUALUL COLINDĂTORILOR CE VESTESC NAŞTEREA DOMNULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367820_a_369149]
-
si vor să o vadă. O carte ce încă nu a văzut lumina tiparului este asemenea unei încăperi în care nu-i este permis oricui să pătrundă. Câțiva privilegiați, aleși după criterii doar de autor știute, sunt invitați să o împodobească cu picătura lor de har, pentru ca apoi să fie dăruită iubitorilor de frumos. Camelia C. m-a invitat să-mi aduc contribuția prin acest eseu la desavârșirea cărții sale. În acel moment mi-au răsunat în minte cunvintele din Canonul
PENTRU CAMELIA CRISTEA „E VREMEA ZBORULUI” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367942_a_369271]
-
și îmbrâncite în fața căpeteniei. Era o namilă de om cu ținută arogantă, tolănit în mod necuviincios pe scaunul înalt, cu ornamente metalice simbolizând cranii umane. Masca lui era teribil de cumplită datorită trăsăturilor schimonosite și fâșiilor sângerii cu care era împodobită. Prin fantele deschise în dreptul ochilor, nu puteai zări nimic din expresia lor, ceea ce era foarte neplăcut. Ridică mâna, iar în jurul nostru se lăsă liniștea deplină. -- Cine sunteți și ce căutați pe teritoriul Kema? Vocea îi era puternică, vibrantă, cu tonurile
SF de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367944_a_369273]
-
potrivească vopsele, dar culorile obținute de el erau atât de murdare și de urâte, încât a fost nevoit să le arunce pe toate. A încercat să tragă linii, dar semnele făcute de el, erau atât de tremurate că nu puteau împodobi nici un ou de jucărie. Despre puncte, flori sau figuri geometrice, ce să mai spună? Modelele lui stârneau râsul oricărui iepuraș, chiar și a celor mai mici, care încă învățau tehnica încondeierii. Cel mai bine pentru el era să stea deoparte
POVESTEA IEPURAŞULUI DETECTIV de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368003_a_369332]
-
ai lua-o pe jos.. Tot pe 108, trecând prin Oakdale, ceva mai la vest de Modesto, un orășel unde am văzut pentru prima oară un tren în America în precedenta ședere din 2005, de fapt mai multe vagoane erau împodobite cu prilejul unui festival statal „al ciocolatei”și unde Societatea americană a căilor ferate „Amtrack” își făcea cu această ocazie și propria reclamă. Mai există unul al „usturoiului”, mai în sud și vest înspre ocean, la Gilroy... La Knights Ferry
RUINELE, BUNURI NAŢIONALE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367257_a_368586]
-
forma clasică nu îi este străină. Natura se înterpătrunde cu ființa umană în majoritatea creațiilor, făcându-le astfel mult mai atractive și deosebit de curajos surprinse. Anotimpurile devin ființe care se personalizează printr-o cromatică specifică. Toamna devine o doamnă distinsă împodobită cu bijutierii de fructe, frunzele devin veșminte prețioase, iar ca distincția să fie deplină, pașii sunt măsurați, iar privirea îi este blajină. Imaginea iernii este ca fiind sora toamnei care vine peste câmpii cu plăpumi albe, care să acopere frunzișul
MIHAI LEONTE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367350_a_368679]
-
este blajină. Imaginea iernii este ca fiind sora toamnei care vine peste câmpii cu plăpumi albe, care să acopere frunzișul toamnei. Iarna este o femeie furioasă și geloasă. Primăvara este frumoasa transformată în acea tânără cu palme de flori și împodobită cu acele creații ale naturii pe care le ignorăm cu inocență. Citind creațiile Ioanei, revăd tabloul lui Sandro BOTTICELLI (1445-1510) cu acea ,,PRIMĂVARĂ” încântătoare! Dar primăvara este și simbolul iubirii de viață, de tot ce este frumos devenind o subtilă
MIHAI LEONTE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367350_a_368679]
-
mai diferite priveliști. Aproape peste tot este verdeață, chiar și iarna, iar acolo unde verdeața lipsește e semn că sunt stânci din rocă vulcanică. Privirea dumneavoastră va contempla la fel și marea liniștită, semănând cu o mare strâmtoare, și țărmurile împodobite cu verdeață și stâncile pleșuve care răsar ba ici, ba acolo. Puteți studia astfel de la distanță și flora japoneză, dacă sunteți mai tari la botanică, și istoria formațiunilor vulcanice ale marelui arhipelag nipon (toate insulele, mari și mici, care alcătuiesc
ANATOLIE TIHAI, UN MISIONAR BASARABEAN ÎN JAPONIA (1) de VLAD CUBREACOV în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367272_a_368601]
-
hohotind. Ce frumos, Doamne, am trăit! Azi sunt fericită fără motiv! Azi sunt fericită, fără motiv! Un motiv ar fi totuși, aripile de fluture în zbor. Știți câți fluturi am văzut azi? Dar, câte culori s-au strâns, să le împodobească aripile? Privirea mi-a zburat odată cu ei și mirosul fiecărei flori m-a amețit. Poate, de aceea sunt fericită, fără motiv! Poate sunt deja un fluture și nu mi-am văzut aripile până acum! Poate parfumul e de vină sau
ÎNGERUL PĂZITOR de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367377_a_368706]
-
mașinii. Câteva lacrimi s-au împiedicat în barba care se forța să nu tremure. Soția l-a prins de mâna dreaptă aflată pe schimbătorul de viteză. Bărbatul s-a uitat în ochii ei; un zâmbet dulce, înecat în lacrimi, îi împodobea chipul... - Și totuși... sângele apă nu se face... rosti, după un adânc oftat, pasagerul aflat pe bancheta din spatele mașinii. Referință Bibliografică: Și totuși... sângele apă nu se face... / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 203, Anul I, 22
ŞI TOTUŞI... SÂNGELE APĂ NU SE FACE... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367396_a_368725]
-
timpul pentru-a lor dreptate, să nu îi necinstesc,să nu îi fur, să îi ajut cu drag și bunătate. Dator sunt,Doamne Sfânt,să mă-ngrijesc ca trupu-mi să nu calce căi pierdute și al meu suflet să-l împodobesc cu fapte cât mai bune,cu virtute. Dator sunt ca iubire să îi port, cu sufletul curat, Sfintei Biserici, să nu precupețesc niciun efort de-a face ce mă-nvață ai ei clerici. Dator sunt să-mi iubesc neîncetat familia
RUGĂCIUNI de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367458_a_368787]
-
stăreției sale mănăstirea Slănic să devină un adevărat “Tabor al Argeșului” și să fie înveșmântată în chip luminos atât prin lucrări de zidire duhovnicească a ucenicilor săi deveniți monahi râvnitori, cât și prin construirea unei biserici de piatră care se împodobește acum cu o frumoasă pictură, și a două paraclise cu hramurile Schimbarea la Față a Domnului și Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica. Intrat în mănăstire în anul 1944, călugărit trei ani mai târziu, hirotonit ierodiacon în anul 1947 și ieromonah în anul
PARINTELE TEOFIL BADOI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366826_a_368155]
-
pieptu-i de aramă, că nu servim! Bine? - Băi, nefericitule! Tu să știi că eu sunt om gospodar și chibzuit, nu ca hahalerele alea ale tale care în loc să-și asigure ziua de mâine dau bani pe toate prostiile aurite și se împodobesc precum netoții cu kile de aur sau, una-două, pun de un război! Eu, încă de pe vremea când domneam, mi-am pregătit o rezervație în care oamenii să fie atât de săraci încât nici măcar să nu-și poată închipui că o
ULTIMUL BAL AL VAMPIRILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366840_a_368169]
-
liberă ”fascinatoare”. Spre deosebire de pălării, care acoperă sau protejează într-o anumită măsură capul, fascinatoarele sunt pur decorative și au tendința de a folosi penele drept material principal. Penele au fost întâlnite încă din antichitate, grecii și românii obișnuiau să iși împodobească coifuri ceremoniale cu pene de diferite culori sau mărimi, chiar și în ziua de astăzi, în timpurile moderne întâlnim penele la pălăriile celor cu funcții înalte în orice parada militară mai impozanta sau în prezența unor înalți demnitari sau șefi
FASCINANTA ISTORIE A...FASCINATOARELOR de MARA CIRCIU în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366872_a_368201]
-
toate încheieturile și se desprinse de la sol. Ahmed tresări. Visase că se afla acasă, în Kabylia*lui și că mânca o farfurie plină de seksu* veselindu-se împreună cu tinerii satului, la o nuntă. Pe un platou de ceramică smălțuită și împodobită cu ieroglife* care aduc noroc, i se pusese în față o porție enormă de couscous aburind și un pahar de apă gazoasă. Ca orice kabil veritabil, nu-și mai putea nicidecum închipui vreo sărbătoare fără cuscus, fără mâncarea bunăstării și
SOŢUL SOŢIEI MELE (FRAGMENT DE ROMAN) de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366843_a_368172]
-
să știm unde este mânzul minune. Adeseori își urma mama și învățase să alerge, când la trap, când la galop. Caii țesălați și periați în fiecare dimineață străluceau în soare. În zile de sărbătoare, bunicul le împletea cozile și coama, împodobindu-i cu coliere din mărgele albastre, cu clopoței. Bunicul era mândru de caii săi. Le făcuse harnașamente din piele și periodic mergeam cu ei la potcovar, prilej de întîlnire cu alți posesori de cai și discuții despre bunul mers al
MÂNZUL de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366946_a_368275]
-
primului război mondial (1878-1916, ucis în munții Perșanilor, la 23 Septembrie 1916, în bătălia pentru dezrobirea Ardealului), căsătorit cu Jeana Mihăescu (1887-1953), licențiată în Litere la Universitatea București și studii postuniversitare la Sorbona, s-a născut în scutecele de nea împodobite cu voioșia serafică a Colindelor Nașterii Domnului, la 29/ 30 Decembrie 1914. Deși s-a născut și a copilărit în București, icoana tinereții lui Radu, rămâne conacul de la Perișani-Dâmbovița, care răspândea până departe admirația și renumele tatălui său, conac încărcat
PĂTIMIRI ŞI ILUMINĂRI DIN CAPTIVITATEA SOVIETICĂ (EDITURA Editura Humanitas) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367469_a_368798]