3,037 matches
-
șansă de a-l întâlni și (de) a-l cunoaște pe Părintele Arhimandrit Arsenie Papacioc - mare personalitate a culturii și spiritualității acestor ținuturi și nu numai, având convingerea și nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL [Corola-blog/BlogPost/357704_a_359033]
-
iar aceasta include responsabiltatea de a fi pregătiți să-l primim în orice moment. Gamaliel zâmbi cu gândul la faptul că fusese învins în idei cu propriile arme. Îl privi cu admirație pe cel din fața sa și își aminti de înaintașul său, rabinul Hilel care îi spusese odată că elevul care își învinge profesorul îi oferă acestuia din urmă cea mai mare satisfacție. Acum înțelegea că așa era. Gustă din ceai și puse micul vas de argint pe masă, în fața sa
AL NOUALEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357801_a_359130]
-
sau „părintele tău”, ori „părintele spiritual al unui grup de teologi entuziaști”, ar fi o adevărată nedreptate. El este pentru totdeauna „părintele nostru” - „Părintele Bisericii Universale”. Cu alte cuvinte, așadar, nădăjduiesc că vom ști, pe mai departe, să ne cinstim înaintașii așa cum se cuvine deși în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Și totuși, sunt convins de faptul că ce este nobil rămâne
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE – TEOLOGUL (1903-1993) ŞI RELAŢIA SA CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARSENIE BOCA IEROMONAHUL (1910 – 1989)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/357834_a_359163]
-
care propovăduiește Cuvântul Domnului acum. De când e la Soci își exercită misiunea preoțească într-o frumoasă împletire cu misia lumească de bun cetățean în comunitatea care l-a adoptat. În acest context, e remarcabilă atașarea sa de faptele demne ale înaintașilor, cele ce au hrănit memoria urmașilor. A ridicat monument soldaților care au stropit cu sânge jertfelnic glia locului și a animat evenimente de aducere aminte chiar în locurile impregnate cu simbolistica faptelor vrednice ale strămoșilor. Îmi amintesc, între altele, un
VACA BOURULUI (SAU) ÎN TIMP CE UNII IGNORĂ LEGENDELE, ALŢII DAU ÎN MINTEA COPIILOR CA SĂ LE MENŢINĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357898_a_359227]
-
totală, ne aduc aminte de Marele Rege Decebal și de Impăratul Traian. Toate constituie falnice amintiri. Barbu Ștefănescu Delavrancea spunea că „Patria nu e pământul pe care trăim din întâmplare, ci e pământul plămădit cu sângele și întărit cu oasele înaintașilor noștri”. Dacă uneori suferim nedreptăți, nu este vina patriei, ci a oamenilor. Oricât de nedreptățiți am fi, nevoile noastre nu trebuie să le punem pe seama patriei, dar nici mai presus de nevoile morale și materiale ale neamului nostru românesc. Fuga
A FI PATRIOT... de ION C. HIRU în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357903_a_359232]
-
într-o cameră străină și rece, pe alte continente. Un popor nu poate să trăiască o viață demnă, muncind pentru alte popoare, nici împrumutându-se la străini, îngenunchindu-se financiar, îngenunchind generațiile viitoare, care își vor blestema trecutul și pe înaintași, plătind o datorie de peste o sută de miliarde de euro. A. D. Xenopol spunea: „Îndată ce un popor cugetă că un altul întrupează frumosul și că un altul îi îndeplinește binele, el nu mai are niciun rost de trai în această lume
A FI PATRIOT... de ION C. HIRU în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357903_a_359232]
-
aceea prezența revistelor se va face simțită atâta cât va fi și existența omului. Nu se poate imagina nici cultura noastră fără reviste literare care să țină pas cu vremea și, în același timp, să păstreze vie lumina aprinsă de înaintașii noștri și să răspundă nevoii de a comunica ceea ce simțim și trăim într-o țară în care trebuie să ne luptăm pentru adaptare și pentru a ostoi dorul de ceea ce am lăsat în urmă, după ce am închis ușa după noi
LA 15 ANI DE LA APARIŢIE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357923_a_359252]
-
șansă de a-l întâlni și (de) a-l cunoaște pe Părintele Arhimandrit Arsenie Papacioc - mare personalitate a culturii și spiritualității acestor ținuturi și nu numai, având convingerea și nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil
PRO MEMORIA – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL [Corola-blog/BlogPost/357835_a_359164]
-
moștenit de la bunicii, moșii și strămoșii mei, vrednici slujitori ai Bisericii și ai țării, pomeniți întotdeauna la mari praznice de credincioasa mea mamă, cu evocări despre trecutul lor religios și patriotic, nu s-a dezlipit de mine niciodată". Unul dintre înaintașii săi, Părintele Dumitrașcu din Dejoi, fusese spânzurat în fața bisericii din sat, chiar în ziua de Sfintele Paști, pentru că se ridicase împotriva ienicerilor turci care-i jefuiau pe creștini, iar un alt strămoș se înrolase în fruntea pandurilor de pe Valea Cernei
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]
-
Valea Cernei, în timpul revoluției lui Tudor Vladimirescu. Multe alte fapte ale străbunilor săi, istorisite neîncetat în familie, au lăsat urme adânci în sufletul tânărului fecior de țărani, întreținându-i dragostea pentru vatra părintească. Crescut în atmosfera aceasta de vrednicie a înaintașilor, deseori, în anii copilăriei și ai tinereții, pe care i-a petrecut pe meleagurile natale, printre țăranii de pe ogoare, și-a ajutat părinții cu brațele la coasă, la sapă și la alte munci. Niciodată nu și-a tăgăduit obârșia sa
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]
-
să le demonstrăm iar și iar, așa cum poporul român și-a dovedit unitatea și invincibilitatea peste milenii, că tot ce e românesc nu piere și nici nu va pieri, așa cum minunat sună imnul nostru de suflet cântat de un mare înaintaș român, Jean Moscopol, ”imn” preluat și cântat cu inegalabilă forță de către unul dintre cei mai mari români dragi nouă, tuturor, zeul cântecului românesc,Tudor Gheorghe. Închei exprimându-mi speranța că în scurtă vom avea în fruntea mișcării noastre drept călăuză
S-A NĂSCUT MIŞCAREA CULTURALĂ NAŢIONALISMUL ŞI ARTA – MECENA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358286_a_359615]
-
în era vărsătorului care începe, si sa se mândrească în fața popoarelor lumii, pentru că eu cred că avem o moștenire plăcută chiar și lui Dumnezeu, realizată prin însăși îngăduința Să ca răspuns la comportamentul plin de bun simț, de sfințenie al înaintașilor noștri. 10 03 2007 Sinaia ELENĂ ARMENESCU Referință Bibliografica: BLESTEMUL TRACILOR / Elenă Armenescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 543, Anul ÎI, 26 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Elenă Armenescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
BLESTEMUL TRACILOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 543 din 26 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358355_a_359684]
-
și (de) a-l cunoaște pe Părintele Protosinghel Petroniu Tănase - mare personalitate a culturii și spiritualității noastre monahale românești, autentice și mărturisitoare din aceste răzvrătite vremuri, având convingerea și nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE PETRONIU TĂNASE – STAREŢUL SCHITULUI ROMÂNESC PRODROMU, DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS, GRECIA – DUHOVNICUL MISIONAR, PROPOVĂDUITORUL APOLOGET ŞI MĂRTURISITOR de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/358373_a_359702]
-
ele donată de venețieni, pavajul omniprezent, diversitatea produselor comerciale, vechimea instituțiilor culturale (o universitate și o bibliotecă din sec.XVII, muzee) răscolesc în săteanul din România stări sufletești greu de definit: entuziasm, mirare, frustrare etc. Și ca să probeze continuitatea ingeniozității înaintașilor, urmașii maeștrilor de demult au ridicat pe zidurile construcțiilor medievale nivele noi, în stil modern, în confortul cărora coexistă cu trecutul. Și toate acestea, iată, le descoperim, în sfârșit, și noi, cei din Est, ca pe o altă lume, aflată
NOTIŢE DE CĂLĂTOR CONJUNCTURAL (IV) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358507_a_359836]
-
căte ne-au făcut și ne-au dăruit ei nouă!... De aceea, cartea (aceasta) care a apărut și ca un omagiu și prinos de recunoștință adus Părintelui Ioan Morar se dorește a fi un pas spre revenirea la normalitatea cinstirii înaintașilor noștri așa cum se cuvine, aducându-ne, astfel, aminte „de mai marii noștri”!... Și totodată vrednicului autor, pe care ținem să-l felicităm pentru această lucrare - pe care o recomandăm tuturor cu toată căldura, îi dorim să ne mai hrănească mințile
PĂRINTELE IOAN MORAR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358006_a_359335]
-
le dăruiește prunci, femeia care știe a aduna lumina speranțelor pe chipul său frumos, ca un tablou de Boticelli. Oamenii locului se întrec, între ei înșiși, în a clădi prezentul dar și în a prețui tradițiile și obiceiurile moștenite de la înaintași. Prin păstrarea și respectarea tradițiilor strămoșești păstrăm și conservăm înțelepciunea înaintașilor ce reprezintă comoara comunității. Viața mi-a arătat că înțelepciunea înaintașilor venea din legătura puternică pe care o aveau cu străbunii lor, dar mai ales cu natura, învățau de la
TRADIŢII ŞI OBICEIURI NATALE(PURANI DE VIDELE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358059_a_359388]
-
chipul său frumos, ca un tablou de Boticelli. Oamenii locului se întrec, între ei înșiși, în a clădi prezentul dar și în a prețui tradițiile și obiceiurile moștenite de la înaintași. Prin păstrarea și respectarea tradițiilor strămoșești păstrăm și conservăm înțelepciunea înaintașilor ce reprezintă comoara comunității. Viața mi-a arătat că înțelepciunea înaintașilor venea din legătura puternică pe care o aveau cu străbunii lor, dar mai ales cu natura, învățau de la animale, de la nori, de la ploaie , de la flori... Respectul profund și deschiderea
TRADIŢII ŞI OBICEIURI NATALE(PURANI DE VIDELE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358059_a_359388]
-
întrec, între ei înșiși, în a clădi prezentul dar și în a prețui tradițiile și obiceiurile moștenite de la înaintași. Prin păstrarea și respectarea tradițiilor strămoșești păstrăm și conservăm înțelepciunea înaintașilor ce reprezintă comoara comunității. Viața mi-a arătat că înțelepciunea înaintașilor venea din legătura puternică pe care o aveau cu străbunii lor, dar mai ales cu natura, învățau de la animale, de la nori, de la ploaie , de la flori... Respectul profund și deschiderea lor către natura au făcut ca și aceasta să fie deschisă
TRADIŢII ŞI OBICEIURI NATALE(PURANI DE VIDELE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358059_a_359388]
-
ci de o tradiție a fățărniciei transmisă între generații. Și Antonie Plămădeală s-a purtat cu mine cu foarte multă curtoazie, nu doar în perioada când îl publicam, ci și după 1989, în cuvinte sau scrisori laudative despre rudele și înaintașii mei, despre Fundația pe care o făcusem, despre recunoașterea martiriului lor, fapt pentru care am citat asemenea scrisori în „Cartea Episcopilor Cruciați”. Pentru ca zece ani mai târziu, contrar celor spuse mie cu venerație, să vină cu memorii formulate ca pe
BISERICA DIN ETER (CONCLUZII) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357930_a_359259]
-
dintre concept și imagine aflăm în volumul de poeme ”Ancestrale chemări “, apărut la Editura ”Lidana “, Suceava, 2010, semnat de Floarea Cărbune, dobrogeancă care trăiește o tensiune adâncă între spirit și trup. Încă din titlu poeta face trimitere la strămoși, la înaintași care parcă o cheamă spre locurile natale. Volumul, apărut în condiții grafice deosebite, ( copertă și grafică semnate de Mihai Cătruna și tehnoredactarea Simina Silvia Șcladan- scriitoare dedicată literaturii pentru copii), este structurat în cinci cicluri: Petale de iubire, Ancestrale chemări
FLOAREA CĂRBUNE-ANCESTRALELE CHEMĂRI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358085_a_359414]
-
nouă... De aceea, articolul acesta vreau să fie doar o mică, umilă și smerită contribuție, ca un sincer omagiu și un prinos de recunoștință adus Părintelui Profesor Aurel Jivi, dorindu-se a fi un pas către revenirea la normalitatea cinstirii înaintașilor noștri așa cum se cuvine, aducându-ne astfel aminte „de mai marii noștri”... Eu personal, mă simt foarte onorat pentru faptul că am avut fericitul prilej și marea șansă de a-l întâlni și (de) a-l cunoaște pe Părintele Profesor
ZECE ANI DE LA NAŞTEREA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUCERNICUL PĂRINTE PROF. UNIV. DR. AUREL JIVI (1943 – 2002) de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358080_a_359409]
-
și marea șansă de a-l întâlni și (de) a-l cunoaște pe Părintele Profesor Aurel Jivi - mare personalitate a culturii și spiritualității noastre românești, contemporane, având convingerea și nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil
ZECE ANI DE LA NAŞTEREA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUCERNICUL PĂRINTE PROF. UNIV. DR. AUREL JIVI (1943 – 2002) de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358080_a_359409]
-
de noi „arce arhitectonice”, ci doar să sculptez o parte din ele și să le proiectez în proporție de 75%, pentru viitorul Templul al Dragostei, al Meditației, al Contemplării și al Eliberării (TDMCE) - ultimul vis rămas nerealizat al marelui nostru înaintaș sculptorul Constantin Brâncuși - iată cum bestiile triumfătoare încearcă acum să ne distrugă “Centura fotonică” a acestui “sferoid antigravitațional”, pe suprafața căruia locuim noi, pe un minim de spațiu, într-un maximum de conținut, fiecare în „pătrățica” lui de culoare, de
SCRISOAREA NR.134 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358057_a_359386]
-
din Dealul Voievozilor, am coborât apoi la cel de artă feudală, iconografie și carte veche, aflat în sediul Societății Culturale „Luca Paul”. Aici erau expuse pe pereți, printre multe altele, tablouri mari, de 80 / 60 centimetri, înfățișând preoții ctitori și înaintași ai celor două biserici, dascălii din vechime și pe alți făuritori ai culturii domneștene. După vizita pe la muzee, eram absolut convins că am crescut în ochii liderului comunist. Da’ de unde! La sediul Comitetului de partid, în prezența primarului Gheorghe Vasile
ANII DE GLORIE AI MUZEISTICII DOMNEŞTENE de ION C. HIRU în ediţia nr. 582 din 04 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358110_a_359439]
-
are pregătit un loc în panteonul istoricilor patrioți români. Un drum luminos ce-l duce cu siguranță spre cel mai înalt forum de cultură al țării - Academia Română. Domnia sa este un vizionar de necontestat, care trezește în tot românul mândria față de înaintașii săi și dorința de afirmare în viitor a „Mamei Românii”, prilej excepțional de a-i ura sănătate, cât mai multe cărți de excepție. Pe cei care vor intra în posesia cărții „România între scutul american antirachetă și katiușa rusească. Timp
„ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICAN ŞI KATIUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN” de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358172_a_359501]