3,048 matches
-
șansă de a-l întâlni și (de) a-l cunoaște pe Părintele Gheorghe Calciu Dumitreasa - mare personalitate a culturii și spiritualității noastre românești și nu numai, având convingerea și nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil
ŞASE ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ, PĂMÂNTEASCĂ, A PĂRINTELUI GHEORGHE CALCIU DUMITREASA, de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 682 din 12 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/In_memoriam_sase_ani_de_la_savarsir_stelian_gombos_1352711078.html [Corola-blog/BlogPost/351000_a_352329]
-
CU PLETE DALBE” ca la una din edițiile Festivalului „Crizantema de Aur” de la Târgoviște să fie cântată și să se bucure de suces, compoziție prin care amintesc iubitorilor de muzică bună, ca să știe cum se distrau și sufereau din iubire înaintașii noștri. ---------------------------------------- Marin VOICAN-GHIOROIU Bucuresti 6 februarie 2015 Referință Bibliografică: Marin VOICAN-GHIOROIU - AMINTIRI DE LA MANDRAVELA / Marin Voican Ghioroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1498, Anul V, 06 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Marin Voican Ghioroiu : Toate Drepturile Rezervate
AMINTIRI DE LA MANDRAVELA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1423206063.html [Corola-blog/BlogPost/374737_a_376066]
-
Bicicliștii ăștia nu știau ce-i acela respect cu adevărat. Călcau în picioare noblețea unei jertfe militare care ar fi meritat mai mult decât o simplă pedalare pe cauciucurile roților, ce aveau să treacă într-o secundă în nemurire de înaintașii neamului românesc. ---------------------------------- Gheorghe Andrei NEAGU Focșani, 1 septembrie 2016 Referință Bibliografică: Gheorghe Andrei NEAGU - GENERALUL ȘI BICLA / Gheorghe Neagu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2110, Anul VI, 10 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gheorghe Neagu : Toate Drepturile
GENERALUL ŞI BICLA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2110 din 10 octombrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_neagu_1476082539.html [Corola-blog/BlogPost/359434_a_360763]
-
fierbe, tipărit inițial, în 1927, la Imprimeriile Statului, și reeditat în 1992. Volumul cuprinde discursuri și cuvântări rostite de Octavian Goga pe o extindere de 20 de ani, în medii universitare și academice sau "pentru evocarea operei și activității unor înaintași". Opera publicistică a lui Octavian Goga ne convinge de faptul că poetul nu a fost un antimaghiar. De aici dovada că acesta a înțeles faptul că naționalismul adevărat nu exclude minoritățile și nu se opune idealurilor acestora, naționalismul modern promovează
IDEEA NAŢIONALĂ SAU TRANSFORMAREA SUFLETEASCĂ A ROMÂNIEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 by http://confluente.ro/_ideea_nationala_sau_transformarea_sufleteasca_a_romaniei_.html [Corola-blog/BlogPost/359459_a_360788]
-
285 din 12 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului ÎNCREDERII ELOGIUINCREDERII ...și dacă-n fiecare clipă mă gậndesc profund ...și dacă-n fiecare clipă mă gậndesc profund la-ncrederea în sine , e-o virtute? la-, e-o virtute? așa făcură și înaintașii pe redute așa făcură și înaintașii pe redute și zeii toți, pận-au tăcut pe rậnd - si zeii toți, pận-au tăcut pe rậnd - și-n cine să mă-ncred, mai înainte? și-n cine să mă-ncred, mai înainte? în cel
ELOGIU INCREDERII de ION MARZAC în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Elogiu_increderii.html [Corola-blog/BlogPost/340771_a_342100]
-
Articolele Autorului ÎNCREDERII ELOGIUINCREDERII ...și dacă-n fiecare clipă mă gậndesc profund ...și dacă-n fiecare clipă mă gậndesc profund la-ncrederea în sine , e-o virtute? la-, e-o virtute? așa făcură și înaintașii pe redute așa făcură și înaintașii pe redute și zeii toți, pận-au tăcut pe rậnd - si zeii toți, pận-au tăcut pe rậnd - și-n cine să mă-ncred, mai înainte? și-n cine să mă-ncred, mai înainte? în cel de-aproape? în îngerul de sus
ELOGIU INCREDERII de ION MARZAC în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Elogiu_increderii.html [Corola-blog/BlogPost/340771_a_342100]
-
ACUMA CÂND SE DUCE, / Ce alta poate-a va aduce / Decât doar încă un sicriu”. (Nicolae Iorga - „Brad bătrân” Trăim vremuri incredibile! Ceea ce se întâmplă azi în ROMÂNIA este de domeniul fantasmei. Se pare că nu am învățat nimic de la înaintașii noștri; de la istoria zbuciumată stropită cu sângele strămoșilor noștri și udată cu lacrimile lor. Ni se i-au pământurile de 25 de ani și tăcem; Ne sunt scoși copiii din școlile transilvane, pe care marele mitropolit Șaguna le-a ridicat
„ONOARE PATRIEI!” „A FOST TĂIAT UN BRAD BĂTRÂN…” by http://uzp.org.ro/onoare-patriei-a-fost-taiat-un-brad-batran/ [Corola-blog/BlogPost/92989_a_94281]
-
din Carpați,/ Ridică-ți fruntea către Soare,/ Adună-ți mândru, ai tăi frați!// Să ne unim din nou, la Alba,/ De ziua României Sfinte!/ Să-i strângem de prin lume, salba,/ Să-i punem jerbe pe morminte!// Să ne cinstim înaintașii,/ Să ridicăm spre Cer, drapel!/” (Să ne unim din nou la Alba! ) Poeta caută adevăruri și fapte mari ale vieții pentru a-și potoli setea spirituală și pentru a le împărtăși ca o descătușare, atingând afundul sufletului. Evocând mari personalități
POEZII CU INIMĂ CURATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1931 din 14 aprilie 2016 by http://confluente.ro/elena_buica_1460620688.html [Corola-blog/BlogPost/368201_a_369530]
-
încheiat "parteneriate"cu Facultăți din afara hotarelor, mai cu seama catolice și protestante. În noul context de după anul 1989, ierarhii, profesorii de teologie și preoții Bisericii Ortodoxe Române își desfășoară activitatea lor pastoral-misionară, socială și culturală pentru a fi vrednici de înaintașii lor, cărora doresc să le cinstească memoria printr-o activitate tot mai rodnică ( ). În încheiere, vom susține că demersul misionar al Bisericii și al slujitorilor Ei, în frunte cu Părintele Patriarh, trebuie să cuprindă conceptul conform căruia Biserica nu este
PARINTELE IOAN AUREL BOLBA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_parintele_ioan_aurel_bolba_.html [Corola-blog/BlogPost/364630_a_365959]
-
toată lumea vrea să fie popular. De aceea, unii utilizatori adună „prietenii” ca pe jetoanele de poker, cu toate că nu îi cunosc sau poate sunt cunoștințe foarte îndepărtate cu aceștia. Nimeni nu are în realitate 583 de „prieteni”. „Prietenul” Facebookului a fost înaintașul „followerului” de pe Twitter, de aceea utilizatorii acestor platforme seamănă de cele mai multe ori cu membrii unui adevărat cult. Totodată, s-ar putea spune că „Facebook a dat, Facebook a luat”. Așa se face că utilizatorii care s-au săturat de opiniile
Termenii Facebook care au schimbat modalitatea de a vorbi by http://uzp.org.ro/termenii-facebook-care-au-schimbat-modalitatea-de-vorbi/ [Corola-blog/BlogPost/93751_a_95043]
-
duhovnicesc, pe care le-am avut cu Părintele și care, toate au fost prilej de mare înălțare sufletească pentru mine!... Tot aici și acum mă gândesc la faptul că Părintele Nicodim Dimulescu are o foarte mare dragoste și recunoștință față de înaintașii viețuitori ai sfintei mănăstiri Crasna pe care îi evocă cu foarte mare emoție, referindu-mă, aici, de pildă, la Părintele Arsenie Praja - în memoria căruia a scris o carte în care prezintă viața, faptele și învățătura vestitului duhovnic crăsnean!... De
PĂRINTELE NOSTRU STAREŢ EMERIT NICODIM DIMULESCU ARHIMANDRITUL, LA ÎMPLINIREA A CINCIZECI DE ANI DE VIAŢĂ MONAHALĂ, FRUMOASĂ, RODNICĂ, EXEMPLARĂ ŞI BINECUVÂNTATĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 228 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1490857116.html [Corola-blog/BlogPost/362846_a_364175]
-
ne-au dăruit ei nouă!... De aceea, scrierea/lucrarea aceasta se dorește a fi un mic gest, un sincer omagiu și ales prinos de recunoștință adus Părintelui nostru Stareț se dorește a fi un pas spre revenirea la normalitatea cinstirii înaintașilor noștri așa cum se cuvine, aducându-ne, astfel, aminte „de mai marii noștri”!... Eu, personal, mă simt foarte onorat pentru faptul că am avut fericitul prilej și marea șansă de a-l întâlni și (de) a-l cunoaște pe Părintele Arhim
PĂRINTELE NOSTRU STAREŢ EMERIT NICODIM DIMULESCU ARHIMANDRITUL, LA ÎMPLINIREA A CINCIZECI DE ANI DE VIAŢĂ MONAHALĂ, FRUMOASĂ, RODNICĂ, EXEMPLARĂ ŞI BINECUVÂNTATĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 228 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1490857116.html [Corola-blog/BlogPost/362846_a_364175]
-
în anul 2014 (anul Brâncoveanu) înfățișându-l pe Constantin Brâncoveanu. Aceste sculpturi deschid seria de 12 lucrări care se doresc a fi păstrate în loc sfânt ca luare aminte și cinstire a istoriei neamului, urmând a li se alătura celor doi înaintași, nu într-o anumită cronologie cât într-un alfabet spiritual dictat de evenimente religioase, Decebal, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul, Avram Iancu, Samuil Micu Klein, Mihai Eminescu, Alexandru Ioan Cuza, Nicolae Iorga, Ferdinand l și Andrei Șaguna. Și cum poate
LECŢIA DE SMERENIE, CINSTIRE ŞI DEMNITATEE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1473352737.html [Corola-blog/BlogPost/381548_a_382877]
-
participanților, n-am putut să nu ne proiectăm în minte o imagine a ceea ce va deveni aleea din fața Mănăstirii din Sărmașu, atunci când, continuând, această lecție de smerenie, cinstire și demnitate va aduce pe culmea unui minunat deal toți cei 12 înaintași care vor sta mărturie peste timp asupra măsurii în care trebuie să simțim și să trăim pentru cerul și pământul nostru. Mihaela Rașcu Referință Bibliografică: SĂRMAȘU - LECȚIA DE SMERENIE, CINSTIRE ȘI DEMNITATEE / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
LECŢIA DE SMERENIE, CINSTIRE ŞI DEMNITATEE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1473352737.html [Corola-blog/BlogPost/381548_a_382877]
-
aceea, cartea de față (și celelalte care sunt și vor mai apărea) este foarte bine venită, remarcându-se ca un omagiu și un prinos de recunoștință adus Părintelui Calciu, dorindu-se a fi un pas către revenirea la normalitatea cinstirii înaintașilor noștri așa cum se cuvine, aducându-ne astfel aminte „de mai marii noștri”!... Eu personal, mă simt foarte împlinit și onorat pentru faptul că am avut fericitul prilej și marea șansă de a-l întâlni și (de) a-l cunoaște pe
In memoriam: zece ani de la săvârşirea din această viaţă, pământească, a Părintelui Gheorghe Calciu Dumitreasa by http://uzp.org.ro/in-memoriam-zece-ani-de-la-savarsirea-din-aceasta-viata-pamanteasca-a-parintelui-gheorghe-calciu-dumitreasa/ [Corola-blog/BlogPost/93415_a_94707]
-
șansă de a-l întâlni și (de) a-l cunoaște pe Părintele Gheorghe Calciu Dumitreasa - mare personalitate a culturii și spiritualității noastre românești și nu numai, având convingerea și nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil
In memoriam: zece ani de la săvârşirea din această viaţă, pământească, a Părintelui Gheorghe Calciu Dumitreasa by http://uzp.org.ro/in-memoriam-zece-ani-de-la-savarsirea-din-aceasta-viata-pamanteasca-a-parintelui-gheorghe-calciu-dumitreasa/ [Corola-blog/BlogPost/93415_a_94707]
-
contemporan. „Iovana” este un epos fasacinant, o călătorie de Gulliver cu simțul realului, prin fața cititorului fiind derulate impresionante secvențe din epoci diferite, căci timpul și spațiul nu constituie un impediment pentru eroii epicului rezonând în Plaiul Cloșani. Asemeni ilustrului său înaintaș, Alexandru Odobescu, în „Pseudo-kinigetikos”, Cornel Boteanu „bate câmpii cu grație”, dacă ar fi să-l parafrazăm pe marele critic literar George Călinescu. Dacă însă de la Odobescu moștenește erudiția, de la Geo Bogza a împrumutat precizia datelor, a faptelor, iar de la Ilie
SAGA DESPRE IOVANA IORGOVANĂ de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Prof_titu_dinut_saga_despre_iovana_io_gheorghe_stroia_1355123022.html [Corola-blog/BlogPost/351697_a_353026]
-
uneori întinse până la paroxism. Că așa stau lucrurile, ne-o demonstrează autorul în prezentarea Mănăstirii Tismana, ori în pseudocronicile slugerului Tudor, prejneanul a cărui răsuflare o simți și azi pe toate cărările păstorite de dânsul în Plaiul Cloșanilor. Preluând tradiția înaintașului Constantin D. Ionescu ( din volumul „Prin Munții Mehedințiului”, publicat la Craiova, prin anul 1935), Cornel Boteanu se dezvăluie însă cititorului ca un impetuos Calistrat Hogaș descins în lapiezurile ponorene. El devine deseori eclectic, alteori bizar, fiindcă legendele înseși se împletesc
SAGA DESPRE IOVANA IORGOVANĂ de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Prof_titu_dinut_saga_despre_iovana_io_gheorghe_stroia_1355123022.html [Corola-blog/BlogPost/351697_a_353026]
-
Război Mondial, depozitarii unor experiențe de luptă și de viață memorabile, adevărate modele pentru mai tinerii lor camarazi. Generațiile prezentului, militarii profesioniști de toate gradele care își slujesc în prezent Țara sub Drapel, au, în esență, aceleași misiuni ca și înaintașii lor: apărarea independenței, suveranității, integrității teritoriale, unității și democrației constituționale ale României. Tocmai de aceea, participarea Armatei României la operațiuni umanitare, de menținere a păcii, precum și la operațiuni de combatere a terorismului, la nivel subregional și regional, a fost, este
ZIUA ARMATEI ROMÂNIEI. 70 de ani de la ELIBERAREA TRANSILVANIEI. Programul MANIFESTĂRILOR și mesajul ministrului apărării naționale by http://uzp.org.ro/ziua-armatei-romaniei-70-de-ani-de-la-eliberarea-transilvaniei-programul-manifestarilor-si-mesajul-ministrului-apararii-nationale/ [Corola-blog/BlogPost/94166_a_95458]
-
însemne) în conștiința și în memoria noastră colectivă, care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie alterată și o spun aceasta cu mare înfrigurare fiindcă, din păcate, noi cam avem „darul” acesta de a ne uita foarte repede binefăcătorii și înaintașii noștri, dar încerc totuși, să-mi fac un act de încurajare și de optimism și să cred că ori de câte ori va fi pomenit numele său va fi pronunțat cu venerație și respect pentru tot binele pe care l-a făcut atâtor
IN MEMORIAM – PĂRINTELE ARHIEPISCOP IUSTINIAN CHIRA – PĂSTORUL DUHOVNICESC AUTENTIC ŞI „PATRIARHUL” JERTFELNIC AL MARAMUREŞULUI VOIEVODAL ŞI AL SĂTMARULUI STRĂMOŞESC ŞI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ î by http://confluente.ro/stelian_gombos_1477918338.html [Corola-blog/BlogPost/370713_a_372042]
-
sec. XIX aceste poeme au primit denumirea, retroactiv, de haiku. Multă vreme, haikuul era o preocupare exclusivă a elitelor. Prin sec. XVII, oamenii de rând au început și ei să scrie haiku, fără să respecte regulile de bază stabilite de înaintași. A început să fie descrisă, de multe ori cu umor, viața cotidiană și natura umană, în locul naturii propriu-zise. Karai Hachiemon (1718-1790), care își publica propriile haikuuri sub pseudonimul literar Karai Senryu (în traducere “salcia de pe mal“), a început să culeagă
PARTEA I-A de DAN NOREA în ediţia nr. 1355 din 16 septembrie 2014 by http://confluente.ro/dan_norea_1410855598.html [Corola-blog/BlogPost/353797_a_355126]
-
respect față de credință și instituțiile acesteia, pe care boierii olteni o întrețineau încă cu sinceritate, ne facem o idee despre natura situației și deci a atitudinii acestei clase, legată mai mult ca altele de tradiție și valorile trecutului (create de înaintașii lor), dar și conștientă de necesitatea schimbării, trecerii într-o 45 Constantin C. Giurescu, Suprafața moșiilor mănăstirești secularizate în 1863, în “Studii”, XII (1954), 2, p. 152-156; Istoria României, vol.IV, p 362-363. 49 Referință Bibliografică: Dr. MITE MĂNEANU, BOIERII
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARE ASTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUIALEXANDRU IOAN CUZA(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_boierii_si_varvara_magdalena_maneanu_1373621995.html [Corola-blog/BlogPost/365348_a_366677]
-
Nicolae Toma, redactor-șef, și cu Maria Toacă și Felicia Nichita-Toma, condeie de bază. Numai că Nicolae Toma a mers mai departe. El a îmbogățit viața culturală a orașului Cernăuți cu manifestări de deosebită calitate și atractivitate dedicate cărții și înaintașilor iluștri. Casa Mare a ,,Zorilor Bucovinei” și-a deschis larg ușile în anii din urmă cernăuțenilor dornici de întâlniri cu scriitori, de lansări de carte, de recitaluri poetice și artistice. Aici au fost organizate comemorări ale foștilor colegi de redacție
În Cernauţi la ,,Zorile Bucovinei” by http://uzp.org.ro/in-cernauti-la-zorile-bucovinei/ [Corola-blog/BlogPost/93622_a_94914]
-
el, Vlad Țepeș, însemna un simbol al dreptății și al ordinii. Istoria își bate joc de cei care nu o cunosc, repetându-se.” - Nicolae Iorga -Spuneați într-o emisiune realizată de către d-l Daniel Roxin că există o ruptură între înaintași noștri mari eroi, conducătorii de altădată, și cei din aceste timpuri. Dumneavoastră cum credeți că s-ar putea realiza cel mai bine această conexiune și cam care ar fi primul ei rezultat? Domnul Vasile Lupașc: Există cu siguranță o ruptură
OMUL CU VALENȚE MULTIPLE, DOMNUL VASILE LUPAȘC! (INTERVIU) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1436732622.html [Corola-blog/BlogPost/379909_a_381238]
-
și Radu Gyr . Citez : Din luptele și-nfrângerile noastre Așternem trepte noilor destine O scară de mărgean peste dezastre Să urce pașii lumii care vine!. ( Radu Gyr- Ofrandă) Dar azi, în ce s-a transformat viitorul acela luminos gândit de înaintași, la ce a folosit sacrificiul generațiilor anterioare? Lumea aceasta de azi formată în majoritate de cei care atunci nu erau născuți, ce vor? Se întreabă cineva? Vor reclame la televizor pentru produse cu E-uri? Vor haine luxoase pentru care
CE VREA BUCUREŞTEANUL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_1396951205.html [Corola-blog/BlogPost/348487_a_349816]