1,203 matches
-
cu cosmeticale și își lovi ușor obrajii cu palmele. Nu-i rău, se gândi ea cu plăcută surprindere. Nu-i deloc rău pentru treizeci de ani. Apoi, plictisită brusc de ședința spontană de machiaj și aproape leșinată de foame, se încălță cu o pereche de șoșoni confortabili din blăniță de oaie, își legă din nou minunea aceea din cașmir în jurul taliei și se îndreptă spre bucătărie să pregătească niște supă. Telefonul sună din nou pe linia interioară chiar când ea băga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
americani trebuie să-i fi văzut. Își Închipuie, probabil, că avem un teren de golf aici și Își fixează compasele după bombeurile tale. — Asta Înseamnă că ajut la efortul de război? — Într-un fel... Înainte ca Jim să-și poată Încălța pantofii, doctorul Ransome Îl apucă de Încheietura mîinii. Majoritatea rănilor de pe picioarele lui Jim erau infectate și, dată fiind alimentația săracă, n-aveau să se vindece niciodată ca lumea, dar deasupra Încheieturii mîinii drepte era o ulcerație de mărimea unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
urât până la Operetă și la el acasă mănânci mereu cartofi prăjiți făcuți de bunica lui, Îl iubești pe Noni cu mustăți à la Stalin, barbă de țap ca a lui Voitec și păr vâlvoi à la Jimmy Hendrix, pentru că umblă Încălțat În bocanci, pe cap poartă melon, iar caietele și le duce Într-o paporniță de rafie. Ăsta, de câte ori Îl Întâlnești, Îți povestește Întâi de profesorul lui de română din liceu, unul MÎrza, pe urmă cum a fost el comandant de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
Gândul acesta mi-a venit fără să mă rănească. Ar fi fost mult mai ușor să încetez. Să mă retrag în fiecare zi câte puțin, până când ați fi rămas singure. Fiicele stau cu mamele, le privesc în timp ce se machiază, se încalță cu pantofii lor. Iar eu, fără să bat la ochi, aș fi putut să mă retrag, să rămân în casă ca o figură de fundal, discret, ca un servitor indian. Zilele treceau una după alta cu încărcătura lor de lucruri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
apropii și mă așez lângă ea pe patul fără cearșaf. Italia e îmbrăcată cu o rochie bleumarin, pe gât, care nici nu pare să fie a ei. Pare o rochie a Elsei. Nu și-a scos pantofii, își sprijină picioarele încălțate de salteaua goală. Pantofi eleganți de culoarea vinului. Își ține gâtul întins și lung vârât între umerii care par mai mici din cauza poziției aceleia incomode. — Mă pregăteam să ies. — Unde? — La gară, plec, ți-am spus. În jurul gâtului alb ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
ucigașe pe care simpla sa prezență ni le trezește? Oroare față de misterioasa longevitate a unei ființe care nu poate nici Înțepa, nici mușca și care se ține Întotdeauna la distanță? Fima se retrase Într-o tăcere Încărcată de respect. Își Încălță din nou pantoful, ignorând mirosul ciorapului. Și Închise cu grijă ușa dulăpiorului de sub chiuvetă, ca să nu sperie creatura. După care se ridică icnind și hotărî să amâne treburile casnice pentru altă dată, Întrucât nu erau doar una sau două și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
vor cina În fața televizorului, urmărind un serial comic pentru toată familia. Apoi vor culca Împreună copilul, Îi vor spune o poveste, Îl vor săruta de noapte bună, se vor așeza unul lângă altul În salon, Își vor Întinde amândoi picioarele Încălțate În ciorapi pe măsuța de cafea, vor vorbi puțin În șoaptă, poate se vor ține de mână. De afară se va auzi sirena Îndepărtată a unei ambulanțe. Apoi numai tunetele și vântul. Bărbatul se va ridica și va Închide mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
dincolo de straturile de flori și peluza de iarbă, începea grădina de legume a vecinului, pe care acesta o îngrășa săptămânal cu propriul lui îngrășământ. Noi purtam pantofi și în casă, bineînțeles, unii lejeri, pantofi foarte fini, iar eu nu am încălțat la prietenii din B. niciodată altfel de încălțăminte. Papucii erau de prost gust. Ăia de pâslă sau din lână, lucruri grosolane, necioplite, te duceau cu gândul la camere neîncălzite, la sărăcie, și niciodată n-am putut scăpa de sentimentul acela
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
putut spune Jupiter, Luna, Marte și Neptun, până când tata se ridică încet. Nu-l va reclama pe Hackler, acum o să-i trebuiască multă forță ca să găsească o reprezentanță nouă, personală; și tata stătea iar drept, în cămașă și cu cravată, încălțat cu pantofii englezești, părând ceva mai puternic, se așeză în Studebaker și porni motorul. În vara asta sigur nu, dar poate în cea viitoare vom călători din nou în Italia, la Forte dei Marmi, la mare, pe plajă, la barul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
că așa ceva nu e acceptabil în afara cluburilor de noapte din Ibiza. Resemnându-se la o zi de dezastru vestimentar, inspectă colecția mea impresionantă (după părerea mea) de încălțăminte practică de foarte bună calitate, oftă și-și introduse cu grijă picioarele (încălțate cu cea mai bună pereche a mea de șosete Stăpânul Inelelor - singurele curate) într-o pereche de mocasini maro închis cu niște ciucurași drăguți. Arăți grozav! am spus eu admirând rezultatul. Hei, îți dai seama că asta e prima dată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
un cap rotund, cu părul ondulat, cu nasul cârn, cu gura mare și buzată, cu fălcile umflate și mustața rasă. - E nostim! cugetai, cercetându-l cu de-amănuntul. Purta o scurtă îmblănită cu guler de Astrahan, pantaloni vărgați și picioarele încălțate cu niște ghete galbene, în galoși noi-nouți. Înțelegeam că vine pentru Laura și luam parte la întâlnirea lor, cu atitudinea binevoitoare a unei rude de aproape. În Dumineca următoare, observai că agentul de mașini de scris nu mă mai învrednicește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
pictorului, era întotdeauna simplă și neagră, cu mâneci lungi și guler înalt, strâns închis în jurul gâtului. Scurtă până la genunchi, rochia aceasta bizară îngăduia să i se vadă liniile ideale ale gambelor goale până la glezne, în acord impecabil cu picioarele micuțe, încălțate în niște pantofi fără tocuri, cu vârfurile gotice ca două pernițe mari, negre și prelungi. Niciodată nu am surprins-o cu picioarele pe pământ, ci, ca o faimoasă creațiune picturală, trecea, plutind parcă pășind zâmbitoare, cu ochii negri, enormi, deschiși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
s-a scăpat în așternut, a zis „Adio, scumpă mamă” și a murit. Printre alte mărunțișuri se mai spune că picioarele moartei s-au umflat la „ris”; că i s-au mai rotunjit cu foarfeca pantofii decoltați, ca să poată fi încălțată, și ca să nu se creadă „dincolo” că fata umbla desculță pe lumea asta, între haimanalele înghesuite la pomană... Eu, Ferdinand Sinidis, mai am și alte slăbiciuni. Bunăoară atunci când trebuie neapărat să plâng, zic „scârț”, mă așez pe joben și scot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
înțelege, privind mutra îngrijorată a domnului director de la pompele funebre. „Nu se poate împlini o carte despre carne, susținu cu vehemență Ferdinand Sinidis, dacă nu închizi în ea și femei de calibrul Albertinei. „Când sosise din Olanda cu scufiță și încălțată cu saboți, adusese de pe țărmurile Țărilor de Jos, un miros stăruitor de icre negre și untură de morun. Cu toate că din prima zi făcu surcele din opincile de lemn, părăsindu-și pentru totdeauna pitorescul ei costum cu bretele la pieptar și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
ca hârtia și cu ochii pironiți în depărtări. Avea privirile limpezite și înălțate dincolo de moarte. De sub mantaua încheiată îi coborau izmenele albe ca zăpada, legate în jurul gleznelor. Pe cap își pusese capela cazon, care-l prindea minune, iar în picioare încălțase o pereche de sandale noi, din piele groasă de vițel. Trecuse grăbit cu mâinile vârâte în buzunarele mantalei, încadrat de zece rezerviști cărunți din al treilea batalion de infanterie din Cottbus. Clopotul sună de astă dată ca un gong, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
într-o prăpastie, împins acolo de o veche preferință. Numai că voi cunoaște adevărul, și pentru prima oară invidios, îmi voi scoate briciul din casa de bani, ca să-mi tai cu el o bătătură care mă înțeapă până în creier, când încalț pantofii de lac, ca să merg pe jos, în urma unui mort necunoscut, până la cimitir. Cred că numai doi oameni vor rânji la înmormântarea prietenului meu, și că cel de-al doilea, după mine, va fi chiar el, întins în raclă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
dân ogeacu mare. Pă ce punem pariu că, cu toată glagorea care ați tezaurizat matale În tărtăcuță, n-o să cartoforiți În bobi În a cui tiroidă mi-am bunghit ochiu pătrunzător? Păi, iera chiar Scuipatu Brun În antricoate și cotleți, Încălțat cu galibarda lui cu bor Îngust, care-și da talente cu niște straie pă cai mari și cu umblători Fray Mocho. Tot un drac ie să-mi văd pă vechiu amic dân Obor și să mă Îngrop șapte zile pă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
dispar, verbi gratia, cei care, În Brazilia sau Africa, inspiră acum mireasma iasomiei sau citesc, mai harnici, un bilet de microbuz. Alte societăți Îngăduie ramificarea În subgenuri care interesează de la sine; verbi gratia, cei loviți de tuse măgărească pot să Încalțe, chiar acum, papuci, sau să o ia năvalnic la goană, urcați pe bicicletele lor, sau să facă o transbordare la Temperley. O altă ramură o formează cei care rămân străini de aceste trei trăsături atât de omenești, inclusiv tusea. Doctrina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
construcții. Se părea că cineva îi era dator. Iar datoria trebuie să fi fost foarte mare. Era o greșeală să încerci s-o forțezi pe Anna să lucreze într-un birou. Se potrivea ca nuca-n perete. Ca și cum ai fi încălțat un pantof drept cu piciorul stâng. Adică ceva neplăcut, inconfortabil și aproape sigur sortit eșecului. A fost un dezastru. Anna era ca o floare exotică, obișnuită cu clima tropicală, pe care o sădești dintr-odată într-un ținut umed și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
la BRCE, s-a născut tipografia, parc-am fi cretini in corpore. Dar lămurirea cea mai devastatoare vine abia acum. „O investiție se face nu cu bani, ci din Încredere, din capacitatea de-a gîndi vizionar.” Ca să reușești, „trebuie să Încalți” cizmele de cauciuc al șantierului, „În demnitatea de a nu cerși și a pune mîna pe lopată”. Cum spunea un antic. Iată, bravi cititori sau ce sînteți, cheia reușitei În stil românesc. La Început cauți o Întîmplare. Apoi cazi Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
dintr-o cameră îndepărtată. Era singură în pat și afară cerul era cenușiu și ploua mărunt. Bănui că era între nouă și zece dimineața. După ce își trase la repezeală o bluză și niște pantaloni peste cămașa de noapte și își încălță picioarele goale, Phoebe ieși pe coridor să cerceteze. Pyle trecu șchiopătând, cu o tavă care conținea resturile răcite ale unui mic dejun neatins. — Bună dimineața, domnișoară Barton, rosti el sec. — S-a întâmplat ceva? S-au auzit gemetele de durere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
În evidență bicepșii umflați și pectoralii perfecți. Șeful departamentului artistic, un tip ceva mai În vârstă, cu păr rar și blond, de culoarea șampaniei, care părea să-și fi dedicat viața imitării lui pe Elton John, și-a făcut apariția Încălțat cu pantofi din blană de iepure și machiat cu dermatograf la ochi. Nimeni nici măcar n-a clipit. Avusesem și noi grupul nostru de homosexuali În campusul facultății și chiar avusesem câțiva prieteni despre care aflasem În ultimii ani că ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
de sandale Jimmy Choos cu toc, cu breteluțe din păr de cămilă care porneau În toate direcțiile și cu catarame dispuse delicat În mijloc, sandale care valorau probabil În jur de vreo opt sute de dolari. La naiba! Trebuia să le Încalț. Mi-am smuls din picioare adidașii și șosete Îmbibate de transpirație și am azvârlit totul sub biroul meu. Piciorul drept a intrat ușor, dar nu reușeam sub nici o formă să deschid cu unghiile mele scurte catarama de la cea stângă, până când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
plăcut, făcîndu-te să te gîndești la oamenii care, de-a lungul anilor, au dormit În el, au făcut dragoste În el, au murit În el, s-au zvîrcolit În el cuprinși de febră. Degaja un miros ușor acru, asemeni picioarelor Încălțate În ciorapi vechi. Dar Kay se obișnuise cu el, și nu-l băga de seamă. Pentru ea, camera nu era decît un loc În care dormea sau stătea lungită fără să Închidă ochii. Pereții erau goi, fără personalitate, așa cum Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
să lase telefonul să sune puțin, decît să răspundă imediat. Dar sunetul apelului continuă. Poate că Julia era jos, În bucătărie, sau cu un etaj mai jos, la baie. Helen o văzu alergînd pe treptele Înguste pînă la biroul ei, Încălțată În espadrilele pe care le purta pe post de papuci; o văzu Îndesînd la loc o buclă rebelă care-i ieșise de după ureche, Întinzînd mîna spre telefon cu respirația tăiată... Apelul contiuna. Poate că Julia se decisese să nu răspundă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]