967 matches
-
nu au răsunat „strigări” mai „trupești” (nici chiar în placheta astfel intitulată a lui Camil Baltazar) ca în Cântec pentru dezbrăcare, Fericitul gâde sau ca în postuma Plugărie. O fuziune de extaz și senzualitate spiritualizată e poezia din Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare... . Ferecând o confesiune de iubire aparent stranie în cătușele de aur ale prozodiei clasice, versul exprimă o elevație considerată de unii interpreți de natură platonică. I s-a dat și interpretare creștină. Fapt este că mai multe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
1930; Fata ursului, București, 1930; Destin, București, 1933; La pragul minunii, București, 1934; Toate leacurile la îndemână, București, 1935; Umbra, București, 1935; Urcuș, București, 1937; Întrezăriri, București, 1939; Demiurgul, București, 1943; Duhul pământului, București, 1943; Poezii, București, 1944; Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducere imaginară de..., pref. Perpessicius, București, 1964; ed. (Die letzten ersonnenen Sonette Shakespeares in der erdachten Übersetzung ... - Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducere imaginară de ... -), ed. bilingvă, tr. Immanuel Weissglas, pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
1937; Întrezăriri, București, 1939; Demiurgul, București, 1943; Duhul pământului, București, 1943; Poezii, București, 1944; Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducere imaginară de..., pref. Perpessicius, București, 1964; ed. (Die letzten ersonnenen Sonette Shakespeares in der erdachten Übersetzung ... - Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducere imaginară de ... -), ed. bilingvă, tr. Immanuel Weissglas, pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, București, 1974; ed. (Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducere imaginară de ... - Shakespeare’s Lost Fancied Sonnets in Immaginary Translation by...), ed. bilingvă, tr
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
traducere imaginară de..., pref. Perpessicius, București, 1964; ed. (Die letzten ersonnenen Sonette Shakespeares in der erdachten Übersetzung ... - Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducere imaginară de ... -), ed. bilingvă, tr. Immanuel Weissglas, pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, București, 1974; ed. (Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducere imaginară de ... - Shakespeare’s Lost Fancied Sonnets in Immaginary Translation by...), ed. bilingvă, tr. Cristina Tătaru, Pitești, 2000; Povestiri, I-II, introd. Vladimir Streinu, București, 1966; ed. (Nuvele), I-II, îngr. Ion Voiculescu, pref. Mircea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
Tomuș și Ion Voiculescu, Cluj, 1972; Iubire magică, îngr. și postfață Gelu Ionescu, București, 1975; Coiful de aur, cu ilustrații de Elena Boariu, București, 1981; Poezii - Poésies, ed. bilingvă, tr. Paul Miclău, pref. Ștefan Aug. Doinaș, București, 1981; Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducere imaginară de ... și alte poezii, îngr. și postfață Cornel Ungureanu, București, 1981; Povestiri, I-II, îngr. Victor Iova, București, 1982; Poezii, I-II, îngr. și pref. Liviu Grăsoiu, București, 1983; Récits, tr. și posfață Irina
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
1970, 31; [V. Voiculescu], G, 1943, 7 (semnează Nichifor Crainic, Ion Pillat, N. I. Herescu, Ovidiu Papadima, Pan M. Vizirescu ș.a.); Pillat, Tradiție, 300-308; Șerban Cioculescu, Portret, „Glasul patriei”, 1963, 14; Adrian Marino, Opera postumă a lui V. Voiculescu - „Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducere imaginară de V. Voiculescu”, GL, 1965, 17; Ion Pop, Poezia lui V. Voiculescu, LCF, 1966, 35; Adrian Maniu, V. Voiculescu - omul, LCF, 1966, 44; Negoițescu, Scriitori, 168-179; Ion Pop, V. Voiculescu și tentația mitului, LCF
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
336-346, 352-355, 454-457, 463-466, passim; Florentin Popescu, V. Voiculescu la Pârscov, Buzău, 1996; Adrian Voica, Etape în afirmarea sonetului românesc, Iași, 1996, 185-216; Cornel Ungureanu, Comedie divină și comedie profană la Vasile Voiculescu, LCF, 1997, 6; Roxana Sorescu, „Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducere imginară de V. Voiculescu” - ca spațiu liturgic, ALA, 1997, 382; Florentin Popescu, V. Voiculescu, contemporanul nostru, Buzău, 1997; V. Voiculescu, DRI, V, 338-343; Cornel Ungureanu, Viața și supraviețuirea, RL, 1998, 9; Sergiu Pavel Dan, Fețele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
și alta, comentatorii (și nu doar din sfera literară) se întreabă de ce citim romane, de ce continuăm să le plebiscităm cu neostoită sete? De ce mai citim Don Quijote sau Codul lui Da Vinci, Tolstoi sau Balzac, de unde această pasiune pentru po vești închipuite și personaje în pielea cărora ne strecurăm și plîngem sau alături de care ne bucurăm? Căci distincția aceea atît de subtil formulată de Julio Cortazar în al său Șotron, între cititorul femelă cel care, indiferent de sexul biologic, empatizează cu personajul
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
o iau uneori razna, iar dacă nu răspund așteptărilor, sunt pur și simplu cuplate, răsucite, mutilate pînă ce ajung să exprime imaginea dorită. Verbe ca "boomeranguise", " zazôuble", "chachapoule", printre altele, structurează un imaginar baroc, dezlănțuit și megaloman, în care, punctînd închipuite halte necesare, autorul interpelează batjocoritor lectorul și, simultan, se întoarce autoironic asupra sa : "puteți să vă interesați la cititorii care vor fi ajuns pînă la această pagină despre incredibila epopee pe care Yann Moix tocmai mi-a consacrat-o aproape
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
lor „adamiană”. Un poem din 1836 (Destăinuirea) traduce limpede acest adamism grandios: „Subt degete-mi răsună, lină, te-nfiorează, Spune ce e poetul În ăst loc osîndit, Cum el dintr-Însul raiul oriunde-nființează Și-și face fericirea din bine-nchipuit. CÎnd cîntă el, s-aude, veacurile răsună; CÎnd se Închină, cerul el Îl coboară jos; Dragostea lui e flăcări și ura lui detună, Blîndețea-i e seninul acel mai luminos. Ferice de acela pe care el slăvește! La nemurire zboară, ce
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Tonul poemului e indecis: Între patetismul comun al epocii și ironia fină: „Amorul nu este om, Nici vro vilă, nici vrun pom. Numele lui toți Îl știu, Dar nu c-n ființă viu. El e numai povestii, Ș-În idei Închipuit, Că e ca un fluturaș, Zburător, mic copilaș, Ca un erou Înarmat, Cu arc săgeți Încărcat. Ș-unde vede tinerei, Întinde arcul la ei. Ș-fi săgetează pe loc, Drept În inimi prin mijloc. Și așa Încep atunci Să simtă
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
pe loc / drept În inimi prin mijloc” - iată o imagine subtil ironică. Oftări „tăiate” prin cîntări - sună a bătaie de joc subțire. Pann dezvăluie, totuși, ceva din strategia lui poetică. Să recitim versurile: „El e numai povestit Ș-În idei Închipuit, .................................................... Povestind cumplitul dor”... A povesti amorul e chiar stilul lui de a scrie. A povesti, adică a trece gîndul printr-o istorie moralizatoare din care, adesea, n-a rămas decît un proverb. Pann nu se expune niciodată total, nu riscă
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
el, pe care o spionează în fel și chip, căutându-i apropierea. Când femeia pleacă din localitate, junele amorez se simte eliberat de orice scrupule morale, și numai "acum, când era departe", imaginația lui "îndrăzni să o vadă goală pe închipuita lui pânză albă (s.n.), întinsă cu o mână sub cap și cu un zâmbet enigmatic pe buze". Curând însă, în lipsa unui "reper" mai concret, "năluca" seducătoarei femei dispare cu totul, iar Bizu plânge după dânsa "ca după un mort", cu
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
mână. Sunt un revoluționar. Dar nu mă trimiteți Într-o fabrică să stau de vorbă cu muncitorii despre ceea ce scriu. Așa ceva nu pot face». Și se apropie totuși cu pași repezi ceasul când toți scriitorii vor sări pe baricadele lor Închipuite și vor pătrunde În mase. Fără nici o teamă de focul criticii maselor. Dimpotrivă, cu Încredințarea că vor ieși din acest foc purificați. Cine s-ar bucura să rămână În coadă? Zi de zi crește numărul acelora care se oferă să
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
infirmă argumentația aceluia, dar se demonstrează că, dimpotrivă, lipsă de calitate, opacitate, manierism, ba chiar și mai rău: „rămășițe burgheze”, există, dar nu În spațiul nuvelei, ci În acela al criticii literare și În primul rând În cazul unor așa-Închipuiți specialiști ai ei În frunte cu neinspiratul combatant. Cu mențiunea că acest final neașteptații vom detalia În capitolul destinat criticii literare, aici reținând din evoluția Înlănțuită a problemelor doar cele strict necesare luminării aspectului titular, adică al discuțiilor pe marginea
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
totdeauna bun prestidigitator de epitete infamante, arareori mulțumit de realitatea și militarismul cărții, niciodată convins de Însușirea Învățăturii marxist-leniniste. Paginile următoare nu cuprind toate cazurile de respingere a unor proze În numele așa-zisului naturalism ori a celorlalte lipsuri reale sau Închipuite, dar dau o orientare privind mentalitatea analitică, natura argumentelor, eludarea completă a esteticului În formularea judecății de valoare, canalizarea actelor de creație și de receptare, exclusiv spre depistarea indicelui de mobilizare: la luptă, la muncă, la ură. Geo ȘERBAN 31
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
boabele de grâu rămase în pleavă! Parcă ar fi fost un semn că ce rostuiam noi acolo avea binecuvântarea cerului, că ceea ce făceam de câțiva ani împreună, actorii și regizorul, dădea roade, că într-adevăr credința noastră în acea viață "închipuită" de pe scenă nu era doar o spusă, ci o realitate plină de lumină. Le mulțumesc tuturor și îi mulțumesc lui Alexa Visarion pentru "deșteptarea mea". Dorina LAZĂR În căutarea lui Alexa Visarion Mă înarmez cu un microscop subiectiv și privesc
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
pe ecrane. Nu atât problema ecranizărilor am vrea, deci, să punem în discuție, cât seninătatea unor colegi care, în fața performanțelor altora, înclină ușor către o tandră, dacă nu condescendentă bătaie pe umeri. Or, deasupra acestei confuzii, deasupra acestei, din fericire, închipuite uniformizări a valorilor, pare cert că există avansuri foarte importante în celelalte domenii ale artei noastre contemporane, în roman și în teatru, ca să cităm două zone proxime. Cred că discuția pe care încercați să o dezvoltați e binevenită, în primul
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
simțindu-se liberi să facă orice (cum, de altfel, foarte bine s-au simțit jumătate de secol să nu facă mai nimic, "noi ne facem că muncim, ei se fac că ne plătesc"), bolnavii aceștia, mai mult sau mai puțin închipuiți, au simțit brusc plăcerea ieșirii în stradă. În pijamale și capoate. Credeam atunci că e doar puseul unei defulări atît de mult așteptate, că democrația brusc ivită presupunea pe loc și naveta despuiată între paturi de spital și trotuar. Naivitate
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
studii postuniversitare, 68% și respectiv 55%, cred În diavol 17. Mai mult de o treime din toți americanii cred În Biblie ad litteram, crezând că fiecare rând al acesteia este cuvântul Domnului și nu numai o interpretare inspirată sau povești Închipuite 18. (Apropo, 93% dintre americani au o Biblie 19.) Credința religioasă profundă a Americii a intrat În conflict cu educația seculară americană, Încă de la Începutul școlii publice. Nicăieri lupta dintre cele două nu a fost mai aprigă decât În conflictul
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
vreaun crâmpei din neamul românesc de pe pământul ce i-a fost hărăzit să-l slujească în numele și spre folosul civilizației”. Așadar, constituirea republicii reprezenta - așa era văzută de la Iași - o etapă a refacerii unității naționale românești și nu a unei închipuite unități statale moldovenești de la Nistru la Carpați, „teorie” inventată post factum și susținută astăzi de unii pseudoistorici. Cu toate măsurile luate, Sfatul Țării și Consiliul Directorilor nu au putut ameliora situația, care devenea deosebit de tensionată la începutul anului 1918. Propaganda
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
fiecare 28 octombrie, când se aniversează independența Cehoslovaciei; perturbarea, în 1994, a comemorării de la lagărul de concentrare Terezin (Theresienstadt), unde erau prezenți și reprezentanții Germaniei; și, de asemenea, campania națională, din 1995, de distribuire de pliante care prezentau existența unei închipuite conspirații între guvernele ceh și german, pentru a ceda Germaniei Sudetenlandul. De asemenea, în 1992, 1993 și 1998, Sládek fost nominalizat de partidul său drept candidat la președinție. Acesta s-a folosit de sesiunile parlamentare speciale pentru ține discursuri inflamate
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
în mijlocul” poporului pe care și l-a ales. În teologia regală, atestată de diferite inscripții din Orientul Apropiat, se afirmă că regele - conform poruncii divine primite - se va angaja să construiască templul ca „locuință veșnică” a divinității. Teologia a templului închipuit ca locuință a zeului în mijlocul poporului său este confirmată nu doar în Biblia ebraică (Dt 12,11; 14,23; 1Reg 8,13; 2Cr 6,1-2; Is 8,18), ci și de unele inscripții regale feniciene și arameene, precum inscripția regelui
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
1998, 19; Mircea Bârsilă, Mitul parantezei, „Calende”, 1998, 6; Nicolae Oprea, „Fac consecvent politica scrierilor mele egotiste și inactuale” (interviu cu Mircea Horia Simionescu), „Calende”, 1998, 6; Ioan Ștefan Ghilimescu, „Înseși nevăzutele fiind viață, nu știu ce firișor de energie sau formă închipuită ar putea rămâne în afara interesului literaturii” (interviu cu Mircea Horia Simionescu), „Calende”, 1998, 6; Glodeanu, Dimensiuni, 164-171; Cărtărescu, Postmodernismul, 160-162, 343-351, passim; Dicț. analitic, II, 163-166, IV, 608-611; Gheorghe Glodeanu, Mircea Horia Simionescu sau Comedia literaturii, JL, 2000, 13-14; C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
fi schimbat ultimul rămas bun, ți-aș fi închis ochii, aș fi plâns pe trupul tău care zăcea acolo, te-aș fi îngropat cu fast și n-aș fi lăsat deoparte niciunul dintre ritualurile obișnuite” (De Josepho 22-23). Cântarea funebră închipuită continuă să vorbească despre însemnătatea unei înmormântări cuviincioase: Dacă ai fi murit prin violență ori cu premeditare, cu siguranță, mi-ar fi cauzat o suferință mai ușoară; dacă ai fi fost ucis de o mână omenească, ea ar fi putut
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]