2,835 matches
-
pe coana moșe dacă părintele Murărescu știe că au un înger de fetiță: piersăcie la față precum zambilele din fața pridvorului. ¬Soarele începuse ca să-și stingă focul din privire, lăsând blânda seară să mai reverse un pic de răcoare peste pământul încins din timpul zilei. În momentul câd părintele Murărescu ieșa din curtrea bisericii a văzut un băițel care cânta în urma câtorva mioare (pe care le aducea de la păscut): „Mărie și Mărioară,/ Ochii tăi de căprioară”. A doua zi când a mers
VREAU LUMINĂ, LĂSAŢI SĂ INTRE SOARELE... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354103_a_355432]
-
din partea sentinelelor sergentului cel țanțoș. Dumitru lu' Ciocoiu însă nu prea era dus la Biserică. Familia lui avea multe guri de hrănit și nu era de șuguit cu asta. Făcu ce făcu și, păcălind soldatul de pază, intră în pădure încins de mai multe ori cu o funie ce avea să-i folosească drept legătură pentru snopul de crengi uscate. Gârbovit de greutatea-i din spinare, la-ntoarcere, pe drumul cel scobit adânc de carele satului vechi, de la Siliște, Dumitru se
DUHUL VINOVAT AL DRAGOSTEI (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 449 din 24 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354692_a_356021]
-
cu diamante de gheață și... Nu se poate mișca. Prea grea este haina asta pentru umerii săi împuținați. Pe față, fulgii se topesc în lacrimi. Nu știe, îngerii plâng, el plânge, simte doar lacrimile șiroind. Poartă diademă albă, pe capul încins de febră. O sirenă, răsună în noapte. Știe că e... trâmbița chemării la Judecata de Apoi... Vede îngerii cum îl ridică și-l poartă pe brațe blânde... Aude. Spun ceva despre el. Zic că... nu mai scapă! De cine să
PROZĂ de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354621_a_355950]
-
și în noi este Eden atunci cand iubim cu-devărat, E de dorit însă că nimeni Șarpe să nu fie când iubește Să fie OM și de se poate să muște mărul pentru EL lăsat. Să nu ucideți șarpele ieșit în drum încins de soare, Ca iar o luăm de la-nceput. A câtă oară, oare?!... autor florentina crăciun fabyola februarie 2010 Referință Bibliografica: MĂRUL / Florentina Crăciun : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 863, Anul III, 12 mai 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013
MARUL de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354728_a_356057]
-
cărei stropi fini se adunau în zeci de curcubeie, pe care fetița le privea cu nesaț. Uneori, încerca să le culeagă, dar nu întindea bine mâna, că acestea dispăreau și apăreau în altă parte a cascadei. Ea dorea să-și încingă mijlocul cu un brâu din curcubeu. Văzând-o atât de necăjită, în taină bunica i-a țesut un brâu pe care a cusut mărgele sclipitoare. De fapt, erau pietre prețioase în toate culorile, adunate dintr-o peșteră numai de ea
LEGENDA INOROGULUI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347104_a_348433]
-
în: Ediția nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului am făcut praf cușca de fier sunt liberă-n sfârșit de-aș fi simțit mai de demult chemarea de dincolo de gratii în cele patru zări văzduhul s-ar fi încins de-atâta soare și-atâtea căi mi s-ar fi arătat spre-un munte sfânt sau poate spre o mare care să-mi dea o oarecare priveliște de neuitat o noimă oarecare păcat că viața-mi petrecută-n cușcă mă
LIBERTATE? de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347213_a_348542]
-
de cozonac și câte un ou. Fac colecție de ouă. De cozonac s-au săturat și-l aruncă printre morminte. Doar banii îi mai tentează pe micii proprietari de castele cu turnulețe colorate, de mâine. Mai nou, în cimitir, se încing dansuri îndrăcite pe muzica deșănțată a manelelor. Printre morminte, balaoacheșii frig mititei, pulpe și fleici și fumul îți ia nările din loc și-ți umezește ochii. Se distrează, rromii. Principala lor îndeletnicire. Nici urmă de cruce, de mătănii, de curățat
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357130_a_358459]
-
Cimitirul, mormântul, crucea, sunt sacramentalii. Parte din sfintele sacramente. O continuare a Sfintei Liturghii. O formă de evlavie populară, izvorâtă dintr-una din legile Bisericii, aceea de a-i cinsti pe cei morți! Cum? Dându-le băutură? Chiuind și dansând? Încingând certuri și uneori bătăi în toată regula? Fiindcă țiganii își aduc și arsenalele complete: cuțite, săbii, iatagane. Să fie, în caz de nevoie. Cine se duce în cimitir de Paștele Blajinilor are parte de spectacole gratuite, pe cinste. Poate ca să
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357130_a_358459]
-
micuța Melania-Varvara s-a dezvoltat sub imperiul setei de cunoaștere a oricărui amănunt semnificativ din mediul rural, mai cu seamă din ograda, livada și ulița copilăriei. Etapele vieții scriitoarei sunt depănate molcom, constituindu-se în istorisiri la gura vetrei, uneori încinse cu câte un buștean, alteori torcând în spuză. Condiția esențială: profesionalismul jurnalistului și sinceritatea și onestitatea respondentului, capitalul de interes fiind când de o parte, când de alta, dar în aceeași măsură, ca într-un joc sportiv în care fair-play-ul
CARTEA CU COPERŢI DE STICLĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357188_a_358517]
-
plece- Păduri agită frunzele-n batistă. Izvoarele speranței n-or să sece. Decor cu tentă expresionistă, Ferchezuit de trecere-n revistă- Spre el priviri uimite să se-aplece. O iarnă mângâiem caloriferul Cu amintiri de vara viitoare - Cuptor când își încinge cartierul, Iar dorul de plecăr fremătătoare Spre unde este mai albastru cerul Și liniști mai profunde spre-nserare. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Plecări / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 319, Anul I, 15 noiembrie 2011. Drepturi de
PLECĂRI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357359_a_358688]
-
barieră, taicu a zis să mă încalț că nu e frumos să mergem pe șosea desculț. Așa că mi-am pus opincile în picioare legându-le zdravăn cu nojițele. De fapt, nu puteam să merg desculț. Asfaltul era așa de tare încins încât trecea căldura chiar și prin pielea de porc a opincilor. -Ce este ăla asfalt? întrebară copiii. -Cum să zâc... un fel de feșteală peste drum. Cum face muica pământul din camere înainte de sărbători... atunci când feștelelte pământul cu apă. Aaa
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A TREIA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357286_a_358615]
-
se adresează către Stângaci) Dreptaciul: Nu prea a fost greu. A trebuit sa tin de cârma în direcția indicată de acul busolei. Mereu înainte, spre sud-est. În timp ce căpitanul a trebuit să coboare în sala mașinilor pentru a unge volanta. Se încinsese de atâta frecat cu biela. Stângaciul: Cum spui, nu a fost mare lucru. E bine când omul muncește. Eu ... am stat de vorbă cu sfinții aceștia. (arată către pereți și sala) Le spuneam că munca înnobilează omul. Dreptaciul: Această afirmație
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A PATRA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357293_a_358622]
-
tare bine împreună. Hotelul meu avea și apartamente, cu fire place în living room, iar când venea Mike cu prietenii săi, vagabonzii - cum îi plăcea lui să-i numească, - ne retrăgeam într-un apartament, făceam focul în cămin și se-ncingea distracția atât cât ne țineau balamalele!” Chefurile de la Long Beach rămăseseră amintiri frumoase în sufletele lor. Mergeau mulți amici de-ai lui Mike la nea Mitică, toți erau bucureșteni și locuiau în California. Mike Florian și prietenii lui stăteau pe
“AM FOST PRIETENI O VIAŢĂ, DAR N-AM ŞTIUT CĂ E ŢIGAN!” ( CAPITOLUL XXIV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357349_a_358678]
-
de scrisori destinate lor. Când se întâlneau între ei, era suficient să se uite unul spre celălalt și își citeau gândurile spunându-și apoi : Hai la nea Mitică și la Nicole! „Doamne, ce le mai plăcea coniacul și după ce se încingeau bine, aruncau în focul din cămin câte o sticlă; și nu era ieftin, cam 30 de dolari plăteau pe sticlă, însă nu conta, acesta devenise deja un ritual și ei îl respectau.” „Nea Mitică vrea să facă colhoz cu noi
“AM FOST PRIETENI O VIAŢĂ, DAR N-AM ŞTIUT CĂ E ŢIGAN!” ( CAPITOLUL XXIV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357349_a_358678]
-
specială pentru întoarcerea cu bine a oilor de la munte. Între Paștiși Rusalii se ținea Sărbătoarea măsurișului, când oile erau duse la pășunat, sus, în munte, după ce fiecare proprietar măsura cât lapte dădeau oile sale. Și ce mese și hore se încingeau la acele sărbători, de răsunau munții si văile de veselia sebeșenilor. „Cum ai putea uita așa ceva?”, mă-ntreabă nea Mitică, zâmbindu-mi. Crăciunul „De Crăciun, noi copiii și tinerii eram cei mai bucuroși dintre toți - spune Dumitru Sinu -. În dimineața
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
și de joc, și-aici se zăbovea mai mult. Colindele tradiționale erau Viflaimulși Irodul. Ceata de tineri se aduna în zilele Crăciunului la o casă mai mare și împreună cu fetele, mâncau și beau ce căpătaseră din sat, la colindat, și încingeau hore de neuitat, până dimineața în zori. Feciorii care făceau parte din ceată erau conduși de un birăuși un pristav, care se ocupau de toată partea de organizare. Vinu-l aduceau de pe Târnave și mâncarea o adunau din sat, iar fetele
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
albă între zâne, obișnuită ești ca toți să te răsfețe și să roiască-n jurul tău, vrăjiți de cerul care toarnă cu generozitate peste noi, splendoarea florilor de iarnă; văd fardurile-ți strălucind pe-obrajii celor ce te-adoră și-ncing în jurul fiecărui brad preanebunatica ta horă, ca pe-o zeiță te slăvesc și frumusețea-ți laudă-ndelung în cântec, poezii, povești, în timp ce-n jurul focului se strâng. Referință Bibliografică: iarnă / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1464
IARNĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357821_a_359150]
-
sau biblioteci: „Copou” era „II-6”, „Vânătorul” era „III-10”, „Bolta Rece” era „Biblioteca Eminescu” etc.). Personal, eram surprins mai ales de curajul cu care asistentul iniția cu noi discuții libere pe diferite teme „sensibile”. La unul dintre aceste seminarii, s-a încins o discuție aprinsă - evident, din cauza mea - pe tema drepturilor și libertăților omului în România. Nemulțumit de părerile profund ipocrite și oportuniste ale celor mai mulți dintre colegii mei, deși asistentul încerca să obțină și unele păreri originale, eu mă tot foiam în
UN STUDENT PROBLEMĂ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357776_a_359105]
-
în așteptarea evenimentului muzical. Fanfara Militară în frunte cu dirijorul-plutonierul major Iancovici, intra pe poartă mare, care până la orele amiezii era ferecată cu un lanț pe care atârna un lacăt. Iancovici, mic de statură, în costumul militar de culoare kaki, încins cu o curea maronie pășea în fruntea celor 15-20 de instrumentiști care cum depășeau poarta grădinii își începeau programul. Bubuitul tobei mari, pe care o purta atârnată de partea superioară a corpului ăl mai voinic dintre militarii orchestrei, bubuia; cel
MIREL IANCOVICI de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357833_a_359162]
-
să-și aducă aminte să o aprindă. Fuma rar. Doar când era supărat ori foarte preocupat și adâncit în gânduri ce niciodată nu-i dădeau pace. Mai fuma după câteva păhărele, când discuțiile din cârciumă, la întoarcerea de la biserică, se încingeau. În acele momente părea că este mulțumit. Nu și-a mai aprins alta. - Dacă tu zici că nu vrei, să știi că nici eu nu zic altfel. Știi că nu pot să-i înghit pe ăștia în uniformă. Era bine
EPISODUL 9, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357748_a_359077]
-
mai are să îți spun de unde? Răspunsul pentru mai târziu se-amână, E prea devreme-acum în cerul meu! Ea vine precum vine la fântână Tot mai frumos același curcubeu Să bea din apa ei vindecătoare, Dar setea și mai tare îl încinge, Asemenea nu-i poezia oare, Făptura lor cine o poate-atinge? Cuvintele și ele sunt divine, Lăsate pe pământ din Tată-n Fiu, Poezia mea de unde vine? Zadarnic mă întrebi, nu pot să știu... Referință Bibliografică: Poezia mea de unde vine... / Nicolae
POEZIA MEA DE UNDE VINE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358363_a_359692]
-
sat plin cu flori ... și pescari. Locul în care ne-am oprit era ... dezolant, la o primă vedere. O casă veche, dărâmată și reconstruită parțial ... prelungită ... încă în construcție. Un gard zidit, improvizat din cărămizile prăbușite. Câteva căsuțe de lemn, încinse de căldură, în care ne-am lăsat micile bagaje ... Câteva rondouri de flori, care se chinuiau să reziste arșiței. Cabine de duș ... În locul celebrei livezi ... un șantier forfotind! Distanța dintre acest loc și malul Dunării era îndesat de camioane ce
LA POJEJENA de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358353_a_359682]
-
Pe alocuri unii strigă: totu-i despărțire! Pământul are nevoie urgentă de iubire! Pe vremuri, când oamenii erau puțini Cetele îngerilor colindau pădurile cu pini Țineau un echilibru în zborul lor eliptic Satanica vrajba, nu musca apocaliptic ! Zeci de curcubee încingeau pământul Lumină Iubirii în toate - îi era vesmântul Păsările chemau la dragoste prin tril Surâdea spre cer, -un verde crud de april! *** Să nu uităm! alături de pâinea sacra, vitală Emblemă a vieții și înțelepciunii, apa-i rituala Din Egiptul antic
PAMANTUL VREA IUBIRE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358465_a_359794]
-
Frumosul an, îndată trece, A fost. . .și pleacă 2OOO, Devine-o amintire, În suflet mai suntem copii, În cuget și-n simțire. . . Ne bucurăm, cu albul tău Împodobești pământul, Acoperi ce-i urât și rău, Te înțelegi cu vântul Când încingeți în nopți cu ger Un dans cu vijelie, La gura sobi-aș sta stingher, Să scriu o poezie. Dar n-am să pot. Doar peste-un an mă vei găsi acasă, Pe plaiul meu, bucovinean, Tu ești și mai frumoasă! =15
IARNA MEA FRUMOASĂ de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 555 din 08 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358157_a_359486]
-
cheful cu sârbe și geamparale, atenți să nu călcăm bișonii care alergau veseli prin tot apartamentul. Între timp, ni s-au alăturat și Andrada cu Ștefan, ceilalți doi nepoți mai mari, care nu ne-au însoțit la picnic. Băieții au încins un fotbal printre mașini, împreună cu prietenii lor. Toată lumea era veselă, însă la Paul și Marian, veselia era de suprafață. Doar două nopți mai puteau să-și strângă soțiile în brațe. Îi aștepta avionul pe Otopeni,să-i poarte la mii
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357522_a_358851]