2,079 matches
-
opuse se trec în coloană câte unu. Această acțiune este inversă desfacerii. Comanda este „în coloană câte unu-marș” . Apropierea. Două coloane câte unu care vin din direcții opuse trec în coloană câte doi prin comanda „în coloană câte doi-marș”. Încrucișarea. Reprezintă trecerea coloanelor care vin din direcții opuse printr-un anumit punct. Trecerea prin încrucișare se face alternativ, respectiv un executant dintr-o coloană iar altul din cealaltă coloană. Comanda este „prin încrucișare la centrul sălii-marș”. Întrepătrunderea. Două coloane formate
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
coloană câte unu-marș” . Apropierea. Două coloane câte unu care vin din direcții opuse trec în coloană câte doi prin comanda „în coloană câte doi-marș”. Încrucișarea. Reprezintă trecerea coloanelor care vin din direcții opuse printr-un anumit punct. Trecerea prin încrucișare se face alternativ, respectiv un executant dintr-o coloană iar altul din cealaltă coloană. Comanda este „prin încrucișare la centrul sălii-marș”. Întrepătrunderea. Două coloane formate din mai multe șiruri care vin din direcții opuse trec prin intervalele dintre coloane. Comanda
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
doi prin comanda „în coloană câte doi-marș”. Încrucișarea. Reprezintă trecerea coloanelor care vin din direcții opuse printr-un anumit punct. Trecerea prin încrucișare se face alternativ, respectiv un executant dintr-o coloană iar altul din cealaltă coloană. Comanda este „prin încrucișare la centrul sălii-marș”. Întrepătrunderea. Două coloane formate din mai multe șiruri care vin din direcții opuse trec prin intervalele dintre coloane. Comanda este „prin întrepătrunderemarș”. 4.5. DEPLASĂRI ÎN FIGURI Sunt folosite în lecția de educație fizică pentru captarea atenției
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
deschisă se execută la comanda „în buclă deschisă-marș” și se realizează prin ocolire la stânga (dreapta) împrejur continuându-se deplasarea pe direcția dată. b) Bucla închisă se execută la comanda „în buclă închisă-marș” iar închiderea buclei se face cu trecerea prin încrucișare. 2. Șerpuirea este formată din două sau mai multe deplasări în sens opus efectuate prin ocolire la dreapta sau la stânga împrejur. Se dă mai întâi comanda „prin ocolire la stânga (dreapta) împrejur-marș” iar după descrierea primei bucle se dă din nou
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
spre mine în arc de cerc-marș” apoi comanda „în contra arc-marș”. 9. Optul este format din două contra arcuri. Comanda este „prin centru în formă de opt-marș” . Capul coloanei execută primul contra arc și în continuare al doilea contra arc prin încrucișare la centru. Întrebări -Ce exercițiu de front și formații executat pe loc contribuie la corectarea ținutei corecte? Ce tipuri de formații de lucru se pot organiza din linie și din șir? Ce tipuri de formații se pot executa din deplasare
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
ca: încredere în forțele proprii, curaj, hotărâre și altele. Săriturile aplicative se pot clasifica în următoarele grupe: 1. Sărituri simple, executate pe loc, din deplasare, fără și cu întoarceri ca: sărituri pe ambele picioare, cu depărtarea și apropierea picioarelor, cu încrucișarea picioarelor, pe un picior cu piciorul liber în diferite poziții, cu balansarea piciorului înainte sau lateral, etc. 2. Sărituri în înălțime, executate de pe loc sau cu elan peste o sfoară, benzi elastice, ștachetă, bancă de gimnastică, etc. Bătaia se poate
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
3 Une nouvelle Histoire de l´ Europe au Moyen Age, Bucharest, se poate Înțelege istoria României fără a lua În considerare drumurile și influențele care se Încrucișează pe teritoriul unde ele se dezvoltă, astfel Încât să se transforme Într-o veritabilă Încrucișare de civilizație și comerț, dar de asemenea, din nenorocire, de invazii și războaie 5. Însă Împrejurările istorice ale perioadei interbelice au blocat realizarea marelui proiect. Ținta majoră a Întregii sale cercetări istorice a fost aceea de a plasa istoria națională
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
șapcă și fes. Asemenea combinații vestimentare devin extrem de sugestive pentru mentalitatea celor aflați cu un picior în prezent și cu altul în trecut, neîncrezători - ca mai târziu Farfuridi - în „progresul fără conservațiune“. Nu mai puțin expresivă, foarte de timpuriu, pentru încrucișarea de mode divergente ni se înfățișează îmbrăcămintea feminină. La 1818, William Mac Michael releva asocierea, în cadrul acesteia, a rochiilor cusute la Viena din mătase franțuzească cu papucii și cingătorile grecești. Elegantele timpului pozează pictorilor în rochii „empire“, cu talia strâmtă
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
ținuturi exotice. Cît despre atașamentul național, acesta este situat în cadrul unei patologii sociale care, deși într-un mod mai indulgent, îl alimitează la condiția unui sentiment perimat. După masacrele din 1914-1918 și 1939-1945, patriotismul individual a fost perceput ca o încrucișare naivă sau culpabilă cu masacrul industrializat, după cum observă Christo-pher Coker 413; sau a fost privit ca o înclinație a libido-ului că-tre ceea ce Freud numea instinctul morții. La rîndul lui, național-civismul lipsit de agresivitate cade în desuetitudine. Ca să nu abuzăm
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
numele Fănuș Neagu, Academia de Științe să se numească Fănuș Neagu, Institutul de limbi străine să se numească Fănuș Neagu, Școala Normală din Brăila să se numească Fănuș Neagu, precum și o stradă și o cramă din același oraș"47. În încrucișarea săbiilor dintre cei doi scriitori au fost antrenate persoane din afara cercului literar, mai precis istoricii Paul Cernovodeanu și Nicolae Stoicescu, ajunși, cu sau fără voia lor, în mijlocul pasionalei confruntări. Servindu-i muniție lui Fănuș Neagu pentru continuarea tirului antibarbist, istoricul
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
în poziție strânsă și dacă simultan, țin și brațele încrucișate dezvăluie faptul că nu doresc să converseze. Împletirea gambelor este semn de timiditate și poate arăta că se încearcă un semn de frustrare. La bărbați un înțeles asemănător îl are încrucișarea gleznelor, gest de reprimare a unei atitudini negative. După cum s-a putut ușor constata, marea majoritate a manifestărilor mimico-gestuale trecute sumar în revistă în cele de mai sus nu sunt semnale, ci indicii. Relativ puține gesturi și expresii ale noastre
Mimica ?i gestualitatea by Coca Marlena Vasiliu,Ady Cristian Mihailov () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84347_a_85672]
-
intenționat/neintenționat (gestul de apucare cu degetele/capul ridicat care exprimă mândrie); voluntar/involuntar (palmele în jos pentru calmarea interlocutorului/capul ridicat din dorința de a-l domina); • după disponibilitatea de a comunica: deschis/închis (orientarea brațelor deschise către interlocutor/încrucișarea brațelor); • după amploarea gestului: mare/mic (așezarea mâinilor pe șolduri/așezarea degetului mijlociu peste degetul arătător); • după forma gestului: rectiliniu/curbiliniu (mișcarea pe verticală a degetului arătător/unirea în formă de cerc a degetului mare cu cel arătător); • după natura
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
mai multe sarcini în același timp, prezintă un pattern gestual expansiv, flexibil, creativ, dar care poate scăpa controlului voluntar și îi poate trăda neliniștea sau nervozitatea. Pe baza tipologiei lui Carl Gustav Jung (introvert-extrovert) și analizei relației dintre gesturile politicienilor (încrucișarea brațelor, încrucișarea degetelor și urechea la care este ținut telefonul) și tipul temperamental-psihologic, Messinger a stabilit opt profiluri psihogestuale, care generează fluxuri energetice pozitive sau negative: • cartezian: braț stâng dominant, deget mare drept dominant, ureche stângă la telefon; • challenger: braț
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
sarcini în același timp, prezintă un pattern gestual expansiv, flexibil, creativ, dar care poate scăpa controlului voluntar și îi poate trăda neliniștea sau nervozitatea. Pe baza tipologiei lui Carl Gustav Jung (introvert-extrovert) și analizei relației dintre gesturile politicienilor (încrucișarea brațelor, încrucișarea degetelor și urechea la care este ținut telefonul) și tipul temperamental-psihologic, Messinger a stabilit opt profiluri psihogestuale, care generează fluxuri energetice pozitive sau negative: • cartezian: braț stâng dominant, deget mare drept dominant, ureche stângă la telefon; • challenger: braț drept dominant
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
perete când abordează o fată, deschiderea brațelor și picioarelor atunci când se așază, adoptarea ,,poziției călărețului"/cu picioarele depărtate etc.) și încercarea femeilor de a-și restrânge teritoriul (de exemplu, ținerea strânsă de corp a genții sau așezarea acesteia în poală, încrucișarea picioarelor atunci când se așază pe scaun, autoatingerea pentru a se proteja etc.). În literatura de specialitate, multe studii și cercetări relevă faptul că femeile au o mai mare abilitate în codarea și decodarea mesajelor nonverbale decât bărbații, deși vorbesc aceeași
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
femei dornice să cucerească un bărbat apelând la gesturi cu tentă sexuală în dorința invitației la flirt: aplecarea capului și lăsarea ochilor în jos, fluturarea genelor, trecerea mâinii prin păr, priviri tulburătoare și indiscrete, expunerea gâtului, repetarea gesturilor de autocontact, încrucișarea picioarelor în diferite moduri, îndreptarea corpului în direcția bărbatului, care exprimă o dorință intensă de apropiere etc. Fără să-și dea seama, capul femeii se înclină ușor spre umăr (gest ce exprimă interes, plăcere, admirație), exact ca și pisica ce
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Însuși actorii sociali contribuie la instituționalizarea socială a gesturilor permise și interzise (de exemplu, în biserică s-au instituționalizat gesturi precum rugăciunea, plecăciunea, sărutarea icoanelor). Constatăm că, armonizarea și sincronizarea gesturilor ca și în cazul împărtășirii credinței în Dumnezeu prin încrucișarea mâinilor contribuie la stabilirea unității între oameni. Din perspectiva sociologiei moderne, rolul întruchipat de o persoană și contextul spațial, temporal, social sau psihologic al comunicării influențează gestualitatea. O instituționalizare a anumitor gesturi se generalizează sub forma unor ,,reprezentări sociale", dând
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
în timpul unei lucrări scrise, distrăgându-le atenția în efectuarea sarcinilor de lucru; • stabilesc și păstrează distanța fizică și psihică (de exemplu, inițiativa elevului de a interacționa poate să fie blocată sau diminuată de limbajul nonverbal al profesorului: expresia facială nesociabilă, încrucișarea mâinilor în conversație, privirea rece, postura rigidă a corpului etc.). În concluzie, enumerăm principalele funcții ale gestului în comunicarea didactică: • acompaniază comunicarea verbală cu scopul de a o întări (mișcarea verticală a degetului arătător al profesorului care însoțește mesajul verbal
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
nervozității, având rolul de a detensiona și a echilibra psihic actorii educaționali. Dacă observăm reacțiile elevilor în timpul evaluării orale remarcăm creșterea numărului de autoatingeri ca urmare a trăirii unor situații anxiogene cu o conotație afectivă negativă (frământarea mâinilor, scărpinarea gâtului, încrucișarea picioarelor etc.). De asemenea, gesturile de atingere a propriului corp se întețesc și atunci când elevul minte. Prin urmare, adaptorii în comunicarea didactică pot reprezenta și un indiciu important al lipsei de sinceritate. Recomandăm centrarea atenției profesorului pe frecvența de apariție
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
ani prin limbajul corporal personalizat. Gesturile personale ale profesorului constituie în primul rând aspecte ale caracterului de ființă umană. De exemplu: rezemarea de catedră când este obosit sau bolnav, lăsarea pe spate în scaunul său pentru a sta mai comod, încrucișarea sau descrucișarea picioarelor pentru a-și schimba poziția corpului etc. Alte gesturi personale ale profesorului sunt legate de caracteristicile fizice sau de artefactele preferate (vestimentație, accesorii): purtarea ochelarilor, pălăriilor, mărgelelor, brățărilor, gulerelor strâmpte, puloverelor largi etc. Ele relevă o parte
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
parametrii gestului * În funcție de amploare, întâlnim în comunicarea didactică: gesturi ample (brațele deschise și palmele expuse, rotirea brațelor, așezarea mâinilor pe șolduri, ridicarea brațelor și mișcarea lor ,,în bătaia vântului" etc.) și gesturi restrânse (degetul mare unit cu celelalte patru degete, încrucișarea degetelor, ținutul mâinilor în buzunare, așezarea degetului mijlociu peste arătător etc.). În timpul interacțiunii, frecvența utilizării gesturilor de mică sau de mare amploare poate să releve trăsăturile de personalitate ale profesorului. De regulă, gesturile de mică amploare sunt definitorii profesorilor modești
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
executate cu mâinile și degetele au un ritm alert comparativ cu cele ale picioarelor, datorită structurii anatomice a corpului uman). * După direcția de execuție, observăm îndeosebi în comunicarea didactică gesturi centrifuge (întinderea și deschiderea brațelor și mâinilor) și gesturi centripete (încrucișarea mâinilor și picioarelor). De regulă, mâinile dirijate către exterior, relevă dispobilitatea de a comunica, iar mâinile orientate în mod sistematic către corp, desemnează mai degrabă preocuparea pentru sine. Practic, direcția de execuție a gestului relevă atitudinea profesorului față de elevi: dacă
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
apariția gesturilor pluridirecționale cu amplitudine mare în sala de clasă. În activitatea de predare, predomină orientarea palmelor și brațelor deschise către elevi și susținerea contactului vizual cu toți elevii. Prin urmare, recomandăm evitarea atitudinii de închidere sau apărare semnalată prin încrucișarea brațelor și picioarelor, prin distanțare de elevi și prin evitarea contactului vizual. * În funcție de intensitate, descifrăm în comunicarea didactică gesturi expresive (de exemplu, ridicarea umerilor elevului care nu știe să răspundă) și gesturi inexpresive (cum ar fi orientarea palmelor profesorului în
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
la stres: postura rigidă sau încovoiată la intrarea în sala de clasă; expresia facială amenințătoare sau obosită în timpul comunicării didactice; contactul vizual de sus în jos cu elevii; încruntarea sprâncenelor; deplasarea excesivă sau inexistentă; manipularea unui instrument de scris insistent; încrucișarea mâinilor atunci când clarifică semnificațiile cuvintelor, privirea insistentă a ceasului, atingerea sau învârtirea accesoriilor etc. De aceea, ne-am gândit că este constructiv să elaborăm un Program de eficientizare a gesturilor în comunicarea didactică în vederea optimizării practicii educaționale în contextul actualei
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
ocupare a teritoriului; - gesturi de precizie și lovire; - gesturi de mângâiere și îmbrățișare; - gesturi de aranjare a vestimentației; - gesturi de manipulare a obiectelor sau accesoriilor; - contact vizual crescut; - contact vizual scăzut; - gesturi de întindere a mâinilor sau picioarelor; - gesturi de încrucișare a mâinilor sau picioarelor. 9. Identificați tipurile de gesturi care apar frecvent în următoarele forme ale comunicării gestuale: a) intrapersonale; b) interpersonale; c) în grup mic; d) publice. 10. În contextul social, relațiile dintre persoanele cu statute diferite sunt extrem de
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]