1,782 matches
-
pe care le ceruse or să-l izbăvească de orice vină și de simțământul, atât de neplăcut, că exista cineva care avea o părere proastă despre el. Dar acum căzuse din lac în puț, așa s-ar fi zis. Ce încurcătură! De câtăva vreme am tot dorit să-ți vorbesc, spuse Emma. Se găsea singur cu Pearl în altă parte a grădinii, unde se afla un lac supraâncărcat de nuferi, la care se ajungea coborând câteva trepte sparte și sfărâmate. Nuferii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
te scuzi dacă nu a fost vina dumitale-? Mă rog, prespun că a fost vina mea pentru că totul a fost jignitor, dar nu intenționat... Îngrozitoare sentimente de vinovăție încâlceau mintea lui Tom. Se părea că declanșase un adevărat potop de încurcături. Voise să alerge s-o vadă pe Hattie, dar nu îndrăznise, încercase să ticluiască o scrisoare, dar i se păruse prea dificil să se explice. Abia în acest moment realiza întreaga enormitate a situației. Procesul familiar al întrebărilor și răspunsurilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
se simțise profund măgulit. Și din momentul în care se angajase, ar fi trebuit să-și țină gura. Iar de îndată ce observase că lucrurile „nu merg“, ar fi trebuit să-i scrie lui John Robert și să se smulgă din întreaga încurcătură. Ar fi trebuit să rămână la Londra și să-și vadă de studii (cât de atractiv i se părea acum să-și vadă de studii), nu să se vânture tot timpul prin Ennistone și să se vâre în aventuri dubioase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
prieten al eroului principal, m-am culcat cu camerista. — Te-ai... o, Emma... — Ești șocat! — Nu-mi place prezența ta aici. După câte știu, nu ai nici un drept în casa asta. În schimb, tu te porți ca și cum ai avea. Ce încurcătură, ce afront adus ei... lui Hattie Meynell. — Mă rog, s-ar cuveni unele explicații, dar dacă privești lucrurile în felul ăsta, nu-ți pot explica. — Să tratezi casa asta ca pe un... — Haide, haide, Tom! — Eu te credeam o persoană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
toate acțiunile și tot șirul derulării faptelor în cadrul unei conferințe de presă, pînă la cele mai mici amănunte, și cele mai mici detalii de fond sau de formă. Acest plan va cuprinde mai multe secvențe, pentru a nu se produce încurcături în multitudinea de amănunte și de elemente componente. Fiecare secvență va cuprinde la rîndul ei mai multe subsecvențe, unde elementele trebuie foarte clar ordonate și înșiruite în mod logic. Acest plan de amănunt tre-buie privit de către consilierul PR atît ca
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
original, dacă nu chiar țicnit, nu ocoleau însă. Acum eram ca un ciumat. Se făcuse un gol în jurul meu și mergeam pe stradă cu acest gol după mine. E normal, mi-am zis. Un om înțelept preferă să n-aibă încurcături. Dacă aude pe cineva țipând, nu se amestecă. Preferă să tacă și să nu observe. Evită și gândul că, între măști de sticlă, nedreptatea nu evoluează decât spre o nedreptate și mai rea. Are propriile lui griji, ce-i mai
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
minte, fără să poată fi sigură că era cel adevărat, cum nici eu nu eram sigur în legătură cu al ei. Așa că fiecare a acceptat tacit identitatea evazivă a unor apelative ad-hoc. Nu era, vă imaginați, nici o primejdie să se producă vreo încurcătură. În ciuda căldurii care făcea atmosfera înăbușitoare, nu se despărțea niciodată de trenciul în care am văzut-o îmbrăcată prima oară. Peste zi îl folosea drept pernă, când se culca pe bancă. Noaptea se îmbrăca sau se învelea cu el ca să
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
-o din nou. Și pentru că nu pleca, am adăugat: Cui vrei să telefonezi? ― Unor prieteni, bâigui ea încurcată, neștiind ce să răspundă. ― Și ce le spui? am insistat. În situația aceea de perplexitate, negăsind altă soluție pentru a ieși din încurcătură, se hotărî să braveze. ― Că nu pot veni deocamdată, zise ea. Să nu mă aștepte. Mai stau încă în vacanță câteva zile. Până vine trenul. ― Și te vor crede? ― Mi s-a mai întîmplat, continuă ea pe același ton de
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
mei colegi de liceu îi evitam. Nu prea găseam ce să le spun. Adevărul (și care nu-mi convenea) era că ei se așteptau să le povestesc lucruri extraordinare despre mine și aceasta mă punea, cum e de înțeles, în încurcătură. Într-o zi, ducîndu-mă la Fundație să ascult o conferință, am dat peste Ninon, școlărița care încercase să se otrăvească din pricina mea. Era schimbată mult, se îngrășase, sprinteneala și zburdălnicia de odinioară îi pieriseră ca să facă loc unei rigidități de
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
am spus: iată cei mai frumoși ochi din lume. Nu mă mințeam, așa am simțit în clipa aceea. Am salutat-o. A răspuns înclinînd ușor capul și mi s-a părut că a tresărit puțin. Gestul ei mă puse în încurcătură. E drept, încă nu mă lămurisem ce aveam de gînd: să mă prezint, să-i fac cunoștință sau numai s-ro văd cum arată la față? Până să iau o hotărâre, s-au scurs câteva clipe penibile de ezitare. Dîndu-mi seama
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
un labirint. Aș fi vrut să-i scriu, dar îmi era teamă (în ipoteza că-i plecată) să nu pună mâna soră-sa pe scrisoare și să zădărnicească, de aici înainte, orice apropiere între noi. Tot Mihaela mă scoase din încurcătură. Într-o seară găsii un bilet din partea ei, cu două rînduri: "Așteaptă-mă mâine, la Șosea, în dreptul vilei Minovici, pe la 6." A doua zi eram cu o oră mai devreme la locul indicat. Nerăbdarea mă hărțuise atât de cumplit că
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
asta? E așa de grav?" Nu vă speriați, doamnă, n-are decât o simplă fractură. Mai prost stăm cu soțul ei..." "Cum, au fost împreună?" (Știam că-mi telefonasei mai devreme după ea și acest lucru m-a pus în încurcătură.) " Atunci zic, trebuie să fie o eroare la mijloc, nu-i sora mea..." Internul s-a mirat: "Nu vă interesați de soții Nenișor?" Ca să nu stârnesc o bănuială care ar fi pus pe Mihaela într-o lumină atât de urâtă
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
având rădăcini adânc înfipte în viață și aș greși atribuindu-i un rol de călău. Ceea ce știu însă, cu toată luciditatea, e că inteligența mea a dat un greș formidabil. Credeam că știe să-mi arate drumurile, să-mi descurce încurcăturile și să-mi pună la îndemînă soluțiile cele mai bune. Ce-i drept, luminile ei m-au ajutat deseori, însă numai în lucruri mărunte, de suprafață. Pe cele importante, marile răscruci și cotituri ale vieții, e neputincioasă să le rezolve
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
gratis , gata, că în sat m așteaptă o mulțime de pomeni! Toată lumea a plecat nedumerită în ce privește moartea cui și prim-regența cui, numai preotul Ciobanu era vesel că va reuși să facă față tuturor chemărilor de pomeniri clare și fără încurcături. * În fine, după ce am fost numit învățător provizoriu la școala din Tabacu, eram parcă alt om. M-am apucat de lucru în mod serios. Din păcate Gladkov se credea sergent major și voia să facă căprărie cu noi. Mai ales
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
și la gazda familiei. Soția, după atâtea necazuri și după atâta liniște găsită aici parcă n-ar fi vrut să mai plece nicăieri. Dar cum ordinele de repartiție erau pentru Bichigi, la Bichigi trebuia să ajungem pentru a nu crea încurcături într-o perioadă și ea mai mult decât încărcată cu nenorociri. Ne-am mutat în locuința rechiziționată de la Ilie Hudulin care mai avea una în altă parte a satului.Am încropit paturi și saltele cu scândura și paiele cumpărate și
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
flăcărilor se vede, atunci, că de-a lungul celor douăsprezece isprăvi senzaționale am asistat, fără să ne dăm seama, la o parabolă: nu păcatele ni le ispășim, ci meritele. Și, astfel, ajungi să constați că grecii ne pun mereu în încurcătură. Apolo, zeul vindecător, a răspândit molimi. Ahile, înainte de a fi viteazul neîntrecut de la Troia, s-a purtat ca un ambuscat oarecare, deghizat în haine femeiești și ascuns printre fetele lui Lycomedes, regele dolopilor, ca să scape de războiul troian, iar în
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
Și, probabil, dacă aș fi un om bogat, care să-și poată permite să facă pe banii proprii o astfel de călătorie, într-o perioadă mai potrivită, aș fi rămas acasă. În fine, după multe ezitări, iată-mă la aeroport. Încurcătură, la îndeplinirea formalităților de îmbarcare. Numele de pe bilet nu se potrivește cu cel de pe pașaport. Lucrurile se lămuresc, însă, repede. Gabriel Dimisianu avea biletul meu, iar eu biletul lui. Răsuflăm ușurați. Și, mai ales, el. Căci dacă eu nu mă
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
am aflat că inclusiv Mihai Sin a fost păcălit de lustragii. Și exact cu același truc. A trebuit să plătească doi dolari. "A plătit?", mă mir eu. Ion Pop rîde: "Ce să facă? Educația chezaro-crăiască îl obliga să iasă din încurcătură, dând banii". Remarc că, din cei patru tras pe sfoară de lustragii turci, trei sunt ardeleni. Se pare că noi, ardelenii, cădem mai ușor victime ale șmecherilor din Orient. "Suntem mai serioși", zice Ion Pop. "Mă rog, dacă ținem să
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
nu mai interesează pe nimeni. Poate că forța Americii stă într-o sinteză ciudată, Americanul, am notat undeva, e un barbar supercivilizat. Are vitalitatea barbarului neobosit de istorie și priceperea de a nu se pierde în subtilități. El rezolvă simplu încurcăturile filosofiei în care se complace Europa. Ceea ce e util e bun! Ceea ce eprofitabil e și mai bun! Într-o asemenea lume, dacă nu te-ai născut în ea și n-ai înzestrarea naturală necesară, e bine să sosești tânăr, ca să
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
pățit asta, deseori, acasă, cu Dacia mea, dar cu un Chevrolet, în America supertehnicizată, nu mă așteptam să rămânem, imobilizați, în mijlocul străzii. Alte mașini claxonează în spate deoarece ne aflăm pe banda din centru, în fața semaforului. Cum vom ieși din încurcătură? "Să încerc să dau un telefon la biserică, să rog pe cineva să vină să ne ia", zice Nick, acum neverosimil de calm. Eu aș fi ca o bombă, în locul lui. Norocul nostru e că ne-am oprit în dreptul unui
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
asta nu era nevoie să trec Oceanul. Și cum Cristian B. nu se încumetă să-l înfrunte, să-l supere, pe d-l Branco, îl rog pe calmul Dan C. (plin de tact, spre deosebire de mine) să mă ajute să dezleg încurcătura; să-i explice d-lui Branco, din partea mea, că, în aceste condiții, nici nu calc pe la "Balul strugurilor". Cristian B. ne propune să ne odihnim, dar eu stau ca pe jar. Țin să lămuresc lucrurile cât mai repede. Trecem pe lângă
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
acum? Dacă pierd avionul, nu știu ce voi face. Nu pot să-mi cumpăr un alt bilet și nici să achit contravaloarea unei penalizări. Situația ar fi dramatică. În plus, la Cleveland nu mă va mai aștepta nimeni. Voi avea și acolo încurcături, întrucît voi pierde și cursa Cleveland-Boston pentru care e valabil biletul meu. Simt că mi se usucă gura și că mă încearcă o migrenă. E două și douăzeci și cinci de minute. Urmăresc, alarmat, cum se scurg implacabil minutele. Și constat, pentru
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
mână un carton cu numele meu, îmi spune, după ce discută cu funcționara de la ghișeu, că nu e altă soluție și se scuză că nu poate sta cu mine. Are o treabă urgentă. Îi mulțumesc că m-a ajutat să lămuresc încurcătura. Mănânc, la un bar din incinta aeroportului, doi crenvurști, beau un pahar de bere ca să pot înghiți o pastilă împotriva durerilor de cap, apoi mă instalez pe un scaun la poarta companiei "Continental" de unde se va face, peste trei ore
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
reuși nici acum. De neclintit inculpatul. Și atunci, neizbutind a-i dovedi că minte, se treziră acceptând că spunea adevărul. Deși nici de asta nu păreau convinși. Însă nu avură ce face. Trebuiră să admită situația. Se aflau într-o încurcătură a naibii de urâtă. Tot ce își doreau era numai să se smulgă din ea. Iar pentru așa ceva se arătau dispuși la orice. De aceea, schimbară tactica. Porniră de la ideea că inculpatul nu mințea și că, într-adevăr, el săvârșise
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93395]
-
lor. Nu prea am priceput ce este cu cel „venit călare la Eși” și cu „ușuratul” Catincăi de la Ferești. „ Să știi că pe acele vremuri spusa și cu scrisul nu prea se potriveau. Așa că astăzi de multe ori suntem în încurcătură. Catinca de la Ferești, însă, s-a ușurat sigur. Că a făcut-o la Ferești ori la „Eși”, nu știm. Da’ până la urmă a făcut-o...” Spunând acestea, bătrânul călugăr a zâmbit cumva încurcat... „Adică cum? Eu, față bisericească, vorbesc ce
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]