11,761 matches
-
de naștere, mențiunea care se înscrie pe actul de naștere privind recunoașterea și încuviințarea purtării numelui părintelui. ... 2.8.2.4. Eliberarea certificatului de căsătorie al majorului: Certificatul de căsătorie se completează cu numele de familie al părintelui soțului/soției, dobândit ca urmare a încuviințării purtării numelui de familie, conform mențiunii. La cerere se poate aplica, la rubrica „MENȚIUNI“ din certificatul de căsătorie, mențiunea care se înscrie pe actul de căsătorie privind recunoașterea și încuviințarea purtării numelui părintelui soțului/soției. ... ... ... 2.9. Mențiuni privind contestarea recunoașterii/filiației soțului
NORME METODOLOGICE din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280598]
-
numele de familie al părintelui soțului/soției, dobândit ca urmare a încuviințării purtării numelui de familie, conform mențiunii. La cerere se poate aplica, la rubrica „MENȚIUNI“ din certificatul de căsătorie, mențiunea care se înscrie pe actul de căsătorie privind recunoașterea și încuviințarea purtării numelui părintelui soțului/soției. ... ... ... 2.9. Mențiuni privind contestarea recunoașterii/filiației soțului cetățean străin care nu are act de naștere în România 2.9.1. Mențiune privind contestarea recunoașterii/filiației soțului cetățean străin, pe actul de căsătorie: a) „Prin Sentința nr. ...... din ............ a Tribunalului ........................., definitivă
NORME METODOLOGICE din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280598]
-
căile de atac de reformare, întrucât necesită un control judiciar efectiv al hotărârii, iar nu și în ceea ce privește căile de atac de retractare, așa cum este revizuirea, ceea ce justifică, de altfel, soluția pronunțată de instanță în cazul încuviințării cererii de revizuire pentru cazul hotărârilor potrivnice, constând în anularea celei din urmă hotărâri și, după caz, trimiterea cauzei spre rejudecare. ... 24. În ceea ce privește considerentele prin care a fost soluționată pe cale incidentală o chestiune litigioasă (așa-numitele
DECIZIA nr. 23 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288214]
-
HOTĂRÂRE nr. 64 din 14 octombrie 2024 privind încuviințarea percheziției domiciliare și informatice a unui deputat EMITENT CAMERA DEPUTAȚILOR Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1029 din 14 octombrie 2024 În temeiul dispozițiilor art. 72 alin. (2) din Constituția României, republicată, ale art. 23 alin. (1) și art. 24 din
HOTĂRÂRE nr. 64 din 14 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289720]
-
la îndeplinire de bunăvoie. Aplicarea unor penalități de către instanța de executare reprezintă, potrivit art. 906 alin. (1) din Codul de procedură civilă, o modalitate de constrângere a debitorului care, în termen de 10 zile de la comunicarea încheierii de încuviințare a executării, nu execută obligația de a face sau de a nu face care nu poate fi îndeplinită prin altă persoană. Neavând un caracter autonom în raport cu procedura executării silite, cererea de aplicare de penalități nu poate fi soluționată
DECIZIA nr. 16 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289741]
-
specialitate din cadrul CNAS cu referire la înscrisurile depuse în data de 29.11.2022 de către Ministerul Sănătății în legătură cu elaborarea protocoalelor terapeutice ale medicamentelor vizate de litigiul de față). La interpelarea Curții, avocatul reclamanților arată că nu se opune încuviințării probelor propuse de celelalte părți pârâte. Curtea, față de dispozițiile art. 255, art. 258 și art. 254 alin. (2) pct. 4 din Codul de procedură civilă, încuviințează administrarea probei cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei ca fiind admisibilă și de
ÎNCHEIERE din 9 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/288792]
-
Terheș într-o cauză având ca obiect anularea unui act administrativ. ... 6. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, deoarece nu permit sesizarea Curții Constituționale pentru exercitarea controlului constituționalității hotărârilor Parlamentului de încuviințare a măsurilor conținute în decretele Președintelui României de instituire sau de prelungire a stării de urgență, care violează drepturile omului, de instanțele judecătorești, cu o excepție de neconstituționalitate ridicată de una dintre părțile procesului. ... 7. Se mai susține că titularii
DECIZIA nr. 127 din 14 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288830]
-
din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că aceasta a fost invocată în cadrul soluționării unei acțiuni având ca obiect anularea în parte a Hotărârii Parlamentului României nr. 3/2020 pentru încuviințarea măsurii adoptate de Președintele României privind instituirea stării de urgență pe întreg teritoriul României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 19 martie 2020, și a Hotărârii Parlamentului României nr. 4/2020 pentru încuviințarea măsurii adoptate de
DECIZIA nr. 127 din 14 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288830]
-
nr. 3/2020 pentru încuviințarea măsurii adoptate de Președintele României privind instituirea stării de urgență pe întreg teritoriul României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 19 martie 2020, și a Hotărârii Parlamentului României nr. 4/2020 pentru încuviințarea măsurii adoptate de Președintele României privind prelungirea stării de urgență pe întreg teritoriul României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 320 din 16 aprilie 2020. Prin cele două hotărâri Parlamentul a încuviințat măsurile privind instituirea și, respectiv
DECIZIA nr. 127 din 14 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288830]
-
de Curtea Constituțională, prin intermediul hotărârii Parlamentului prin care se încuviințează sau nu se încuviințează starea de urgență, în temeiul art. 146 lit. l) din Constituție. ... 16. Prin decizia menționată, paragraful 92, Curtea a mai reținut că, în procedura de încuviințare a instituirii stării de urgență, Parlamentul efectuează un control de temeinicie și legalitate a decretului Președintelui prin raportare la dispozițiile constituționale și legale referitoare la regimul juridic al stării de urgență. Prin hotărârea de încuviințare a instituirii stării de urgență
DECIZIA nr. 127 din 14 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288830]
-
reținut că, în procedura de încuviințare a instituirii stării de urgență, Parlamentul efectuează un control de temeinicie și legalitate a decretului Președintelui prin raportare la dispozițiile constituționale și legale referitoare la regimul juridic al stării de urgență. Prin hotărârea de încuviințare a instituirii stării de urgență, Parlamentul confirmă respectarea exigențelor legale, măsura adoptată fiind, astfel, asumată de cele două autorități publice. Controlul parlamentar efectuat asupra decretului Președintelui se realizează în temeiul Constituției și al legii, fiind expresia raportului juridic stabilit între
DECIZIA nr. 127 din 14 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288830]
-
47/1992, ci chiar dispozițiile constituționale ale art. 126 alin. (6). ... 22. În continuare, Curtea observă că autorul excepției critică art. 27 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 întrucât nu permite sesizarea Curții Constituționale pentru exercitarea controlului constituționalității hotărârilor Parlamentului de încuviințare a măsurilor conținute în decretele Președintelui României de instituire sau prelungire a stării de urgență, care violează drepturile omului, de instanțele judecătorești, cu o excepție de neconstituționalitate ridicată de una dintre părțile procesului. ... 23. O astfel de critică vizează în
DECIZIA nr. 127 din 14 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288830]
-
neconstituționale întrucât „nu indică în mod clar, precum în cazul comunicării actelor de către instanțele de judecată“, care sunt cazurile în care executorul judecătoresc este împiedicat să comunice în mod legal actele procedurale, respectiv somația, titlul executoriu și încheierea de încuviințare a executării silite. În acest sens, se susține că prevederile legale criticate sunt constituționale doar în măsura în care executorul judecătoresc dovedește faptul că s-a aflat în imposibilitate reală de a comunica actele de procedură personal sau prin agent
DECIZIA nr. 259 din 14 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288886]
-
la îndeplinire de bunăvoie. Aplicarea unor penalități de către instanța de executare reprezintă, potrivit art. 906 alin. (1) din Codul de procedură civilă, o modalitate de constrângere a debitorului care, în termen de 10 zile de la comunicarea încheierii de încuviințare a executării, nu execută obligația de a face sau de a nu face, care nu poate fi îndeplinită prin altă persoană. Neavând un caracter autonom în raport cu procedura executării silite, cererea de aplicare de penalități nu poate fi soluționată
DECIZIA nr. 22 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288396]
-
lit. a) din Legea nr. 273/2004 privind procedura adopției, cu modificările și completările ulterioare. Minorii fac parte dintr-un grup de doi frați adoptabili împreună, având împlinită și vârsta de 7 ani la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești de încuviințare a adopției. Prin Decizia nr. […]/15.09.2021, Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Timiș a comunicat respingerea acordării indemnizației lunare de sprijin, prin care cererea sa a fost respinsă, fiind menționată doar minora B., nefiind menționat și minorul C. Arată
SENTINȚA CIVILĂ nr. 416 din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/288675]
-
administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative, care este în vigoare din data de 26.03.2021. Astfel, dispozițiile art. I pct. 32 art. 100^1 din Legea nr. 268/2020 sunt aplicabile familiilor adoptatoare care au hotărâri judecătorești de încuviințare în vederea adopției rămase definitive din data de 26.03.2021. Învederează reclamanta că, în temeiul art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, a formulat o plângere prealabilă împotriva Hotărârii Guvernului nr. 579/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii
SENTINȚA CIVILĂ nr. 416 din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/288675]
-
deoarece exclude de la beneficiul acordării indemnizației lunare de sprijin, în temeiul art. 100^1 din Legea nr. 273/2004 privind procedura adopției, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 268/2020, persoanele care au copii adoptați a căror hotărâre judecătorească de încuviințare a adopției a rămas definitivă anterior datei intrării în vigoare a Legii nr. 268/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției. Reclamanta invocă și prevederile Constituției României, respectiv art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al
SENTINȚA CIVILĂ nr. 416 din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/288675]
-
care exclude de la beneficiul acordării indemnizației lunare de sprijin în temeiul art. 100^1 din Legea nr. 273/2004 privind procedura adopției, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 268/2020, persoanele care au copii adoptați a căror hotărâre judecătorească de încuviințare a adopției a rămas definitivă anterior datei intrării în vigoare a Legii nr. 268/2020, se creează discriminări între persoanele care se găsesc în aceeași situație de adoptatori, ceea ce este contrar prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție. Diferențierea de
SENTINȚA CIVILĂ nr. 416 din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/288675]
-
diferit, în funcție de anumite condiții subiective și aleatorii, ceea ce contrazice exigențele principiului constituțional al egalității în drepturi. Cu alte cuvinte, se creează o discriminare între adoptatori numai pentru simplul motiv că au beneficiat de hotărâri judecătorești definitive de încuviințare a adopției ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 268/2020, deși se află în aceeași situație, respectiv au adoptat un grup de 2 frați adoptabili împreună, care au, alături de copiii adoptați, nevoi de aceeași natură care justifică sprijinul financiar
SENTINȚA CIVILĂ nr. 416 din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/288675]
-
în cazul său. În același timp, reclamanta invocă jurisprudența Curții Constituționale a României, arătând că în situația de față criteriul utilizat de către autoritatea emitentă pentru a diferenția tratamentul juridic aplicat adoptatorilor îl reprezintă data rămânerii definitive a hotărârii de încuviințare a adopției. Acesta este un criteriu „aleatoriu și exterior conduitei persoanei“, în înțelesul jurisprudenței Curții Constituționale, contravenind dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Constituția României. Invocă astfel Decizia nr. 1.470/2011, Decizia nr. 1.354/2010, Decizia nr. 414/2010, Decizia nr. 228/2007 și
SENTINȚA CIVILĂ nr. 416 din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/288675]
-
adoptatoare beneficiază, cu titlul de sprijin financiar, de o indemnizație lunară, denumită în continuare indemnizație de sprijin, raportată la indicatorul social de referință, în cuantum de 1,20 ISR, pentru fiecare copil care, la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești de încuviințare a adopției, se află în una dintre următoarele situații: a) are vârsta cuprinsă între 3 și 6 ani; ... b) este încadrat în grad de handicap ușor sau mediu; ... c) face parte dintr-un grup de 2 frați adoptabili împreună. ... (2
SENTINȚA CIVILĂ nr. 416 din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/288675]
-
încadrat în grad de handicap ușor sau mediu; ... c) face parte dintr-un grup de 2 frați adoptabili împreună. ... (2) Cuantumul indemnizației de sprijin se majorează cu 50% pentru cazul în care la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești de încuviințare a adopției copilul se află în una dintre următoarele situații: a) are împlinită vârsta de 7 ani; ... b) este încadrat în grad de handicap accentuat sau grav, infectat HIV sau bolnav SIDA; ... c) face parte dintr-un grup de cel
SENTINȚA CIVILĂ nr. 416 din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/288675]
-
prevăzute la alin. (1) sau pe cele prevăzute la alin. (2), cuantumul indemnizației de sprijin se majorează cu 100%. (5) Indemnizația de sprijin prevăzută la alin. (1)-(4) se acordă începând cu luna următoare rămânerii definitive a hotărârii judecătorești de încuviințare a adopției și încetează fie la dobândirea capacității depline de exercițiu de către copilul adoptat, fie în luna în care a intervenit desfacerea adopției sau declararea nulității acesteia. La cererea adoptatului, exprimată după dobândirea capacității depline de exercițiu, dacă acesta
SENTINȚA CIVILĂ nr. 416 din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/288675]
-
din lege, indemnizația de sprijin se acordă pe baza cererii adoptatorului sau a unuia dintre soții care au adoptat copilul/copiii. . .“ – art. 83: „(1) Dispozițiile art. 80 și 81 se aplică persoanelor care au copii adoptați a căror hotărâre judecătorească de încuviințare a adopției a rămas definitivă după data intrării în vigoare a Legii nr. 268/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției. ..“. ... Astfel, ținând cont de aceste prevederi legale, susține pârâta că este evident că la data rămânerii
SENTINȚA CIVILĂ nr. 416 din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/288675]
-
după data intrării în vigoare a Legii nr. 268/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției. ..“. ... Astfel, ținând cont de aceste prevederi legale, susține pârâta că este evident că la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești de încuviințare a adopției - 8.07.2020 (Decizia civilă nr. 49/PI/CC din 2.06.2020, pronunțată de Tribunalul Timiș în Dosarul nr. […]/[…]/2020) nu era în vigoare art. 100^1 din Legea nr. 273/2004, deoarece Legea nr. 268/2020, prin care a fost introdus acest articol, a fost
SENTINȚA CIVILĂ nr. 416 din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/288675]