1,401 matches
-
tot atâtea produse, desigur, foarte disparate, dar care, asociate cu tinerețea ori cu Erosul, cu mobilitatea și cu libertatea, cu provocarea și cu divertismentul, au despovărat și au dinamizat imaginarul consumatorist. Momentul „greu”, emfatic și competitiv al mărfii a dat îndărăt cu un pas în beneficiul unei mitologii euforice și ludice, frivole și juvenile. De unde natura hibridă a acestui ciclu ce se prezintă la scara istoriei drept o formațiune de compromis între mitologia standing-ului și cea fun, între consumul demonstrativ
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
substituie exaltarea corpului, extazele senzoriale și muzicale, cultul marijuanei și al LSD-ului. Într-un climat marcat de radicalism utopic, gustul sărbătorii revine în forță, concretizându-se în love in, în happeninguri, în parăzi, în concerte rock gigantice. A împinge îndărăt limitele Eului, a te defula, a vibra și a simți - spiritul timpului împinge la plăceri fără restricții, la subversiuni împotriva instituțiilor burgheze în numele unei vieți intense și trăite spontan. Nici creștinismul nu scapă valului „mistic și dionisiac”, după cum o dovedesc
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
întrebarea fundamentală: oare e-aici parcă o vezi ba n-o mai văd când e aici când nu e. Să fie doar un miraj, o iluzie, acest „trup pieritor” revenit într-o lume lipsită de consistență, căci iată-l întors îndărăt în lumea deșartă numele și-l rosti e drept dar chipu-i nevăzut rămâne. Tsunemasa nu s-a săturat încă de viață, de palatul în care trăise. Firește, nu e decât o umbră: ca duh venit-am încoace nălucă dintr-
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
curiozitate; dar; decupat; dezamăgire; dezinteres; diferit; dragoste; duce; durere de spate; dureri; dușman; echilibru; fața; în față; feminitate; fioros; fitness; formal; formă; fratele mai mare; furiș; gagică; geacă; geantă; gîrbov; griji; grup; haine; hoț; ignoranță; ignorare; incert; inferior; închis; încordat; îndărăt; îndurare; întins; legătură; lenevie; linii; lovit; lung; marți; mașină; măgar; mărește; melc; mi pasă; mic; mîini; moș; muncă; muncitor; murdar; necunoscut; neglijență; negru; neinteresant; nepăsare; nepăsător; nesiguranță; nevăzut; nimic; nu; o povară; oboseală; obosit; ocolire; ocrotitor; odihnă; oglindă; orb; pată
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
p. 59). Naiv, îi cere lui Miron Constantinescu ajutor: „În situația în care mă găsesc, sunt silit să intervin pe lângă dv. ca să luați măsurile ce veți crede de cuviință pentru a se repara nedreptatea ce mi s-a făcut”. Cere îndărăt lucrurile personale, „hainele și rufăria”, biblioteca, un spațiu de locuit, o pensie. Oare ce a gândit Miron Constantinescu când a citit această scrisoare? Ștefănescu-Goangă a murit la trei ani după eliberarea din închisoare, fără să i se fi adus o
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
altă credință din Bucovina spune că nu e bine să se dea "foc" din casa în care se află un copil mic pentru că i se poate fura somnul, iar dacă se dă totuși, cel care ia focul trebuie să arunce îndărăt, peste prag, un cărbune "pentru a înturna somnul copilului nou-născut" 291. Tot pentru "recâștigarea odihnei" copilului nou-născut, în Transilvania, se înfundă hornul (când nu e foc) cu hainele copilului și sub pernă i se pune o piatră. 292 Pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
reluarea drumului înspre "crângul cerului": "Dailerui / Dar n. / De bun cal ce hrănește, / Hrănește, / Nici vestește, / Că lui vestea i s-a dus / Pân` la umbra de schinduf. / Îmi plecară la vânătoare. Vâna ziua, / Toată ziua; / Când fu soarele-ndesară, / Îndărăt că se-nturnară. / Găsi leul daramit, / Daramit / Cu fața-n sus. Să mi-l scoale, nu se-ncrede, / Nu cutează să-l deștepte; Bagă mâna-n sân la piele, / Scoase-o verde tabachere, / Tabachere, / Cu tabac / Tot din Turcia luat. / Bagă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
leu că-l deștepta. / N. pe leu că-l prindea / Și frumos că mi-l lega. / La poala caftanului, / La copita murgului. El având o soră mică, / La apă că se ducea, / De departe că zărea / Pe N. că venea. Îndărăt că se-nturna: / Ia ieși, maică; Ce-ai scăldat, / Ce-ai legănat / Aduce pe leu legat, / Viuleț, nevătămat. / El în casă că intra, / Frumos capu-i netezea / Și pe masă mi-l punea, / Mare nuntă că făcea, / Cu M. cea frumoasă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
presimțire a morții, vibrație a timpului, zbucium în spațiu și-n gând, vals și melancolie, cânt de menestrel și oglindă spartă, voce de femeie care îngână și voce de sfârșit care nu se mai amână. Cortina roșie, grea, se trage îndărăt și-n spatele ei scena tot goală. Din stânga o lumină de serviciu, poate o ușă pe care nu se iese deloc, timp de o oră și zece minute. Pe perete în stânga sus umbra unui candelabru, iar în dreapta rama unei oglinzi
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
l-a pupat. Un copil, pînă nu împlinește anul, să nu se îmbrace cu haine pe dos, căci i se întoarce anusul. Apă Să nu torni apă îndărăpt, că nu-i ticnește omului. Nu-i bine să torni cuiva apă îndărăt, c-apoi faci băieți încrucișați. în Vinerea Seacă [Vinerea Mare], în zori de ziuă, cine vrea să fie sănătos peste an să se ducă la fîntînă sau la apă curgătoare și să-și toarne trei cofe de apă în cap. Lunea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
tologit un cal, căci la din contra ar căpăta pecingini*, după alții, buboaie pe călcîiul picioarelor. Pentru diferite umflături, se face prăjeală cu falcă de cal găsită. Pentru ca boala să nu mai revie, e nevoie ca falca să fie dusă îndărăt și așezat tot cum era întîi. Dacă cineva visează cai alergînd însemnează că a doua zi va fi vînt. Cînd trag caii aer pe nări (sforăie) e semn de ploaie. Cînd caii vor sta cu dosul spre gard, tăcuți și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
auzi pe nemîncate cucul cîntînd pentru prima oară, rămîi singur ca cucul toată vara. Dacă te spurcă turtureaua, picotești toată vara. Dacă te spurcă pupăza, îți miroase gura cum îi miroase ei cuibul. Pitpalaca te spurcă de mergi toată vara îndărăt, așa cum umblă și ea îndără t. (Gh.F.C.) Untul de cuc e bun de inimă. (Gh.F.C.) Vrăjitoarele te farmecă cu limbă de cuc. (Gh.F.C.) Creanga pe care a cîntat cucul e bună de farmece. (Gh.F.C.) Cucul sparge ouăle pitulicii și le
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
faci cruce, nici să grăiești ceva de rău, că atunci piere. Un astfel de drac, dacă bea din fîntînă sfințită de om de nouăzeci și nouă de ori, se face duh bun. Dacă iese cineva sara afară și se uită îndărăt peste umărul stîng, apoi i se pare că-l urmă rește cineva, și această spaimă i-o dă omului Necuratul, carele se ține de umărul lui cel stîng, pe cînd de umărul lui cel drept se ține îngerul; de aceea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
umărul stîng, apoi i se pare că-l urmă rește cineva, și această spaimă i-o dă omului Necuratul, carele se ține de umărul lui cel stîng, pe cînd de umărul lui cel drept se ține îngerul; de aceea, privind îndărăt peste umărul drept, nu i se năzare nimică. Să nu pui cureaua la cap noaptea, că vine dracul și te spînzură cu ea. Să nu te juri că ai să te spînzuri ori că ai să te împuști, că dracul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de pe lumea cealaltă nu pot să ia și ei mere, cînd se scutură merii acolo, în ziua de Sînziene și Sf. Petru, fiindcă au mîncat întîi părinții lor. Mers Nu e bine să mergi cu spatele înainte și cu fața îndărăt, că cică Dumnezeu plînge și dracu’ rîde. Miel Dacă te spurcă mielul de oaie și-l vezi culcat, atunci tot anul ți-e lene, stai culcat. De vei vedea întîi primăvara miel alb, tot anul vei avea inimă bună; de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
o cracană*. Ninsoare Cînd ninge cu foloștine*, se zice că ninge cu obiele și se descalță Dumnezeu atunci. Noapte înapoi noaptea și în fîntînă părăsită să nu te uiți, că nu-i bine. Noaptea pe întuneric să nu te uiți îndărăt, căci vei rămînea cu gîtul strîmb. Nu-i bine să ieși noaptea afară pînă nu-ți faci cruce. Noaptea nu se mătură casa. Noaptea nu se caută în oglindă, că-ți faci de urît. Scutecele copiilor nu trebuie lăsate noaptea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu lingura, dacă vrei să știi de mai este ceva în ea. Cît va mai fierbe o oală dată în sus de la foc, atît va mai dori copilul de mamă. Dacă duci olul la cineva, tot tu să-l duci îndărăt, că de nu, să știi că-ți crește nasul cît olul, ceea ce n-ar vrea nimene. Femeile, cumpărînd oale pentru lapte, le iau astfel că vîră mîna în ele. Cînd e lună plină, să nu intri în casă cu bărdița
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
două lumînări la urechi și se udă copitele cu apă, căci dacă nu are apă pe lumea cealaltă, rîmătorul rîmă și îi va găsi apă. Orice se dă omului de pomană nu se pierde, ci le capătă în cealaltă lume îndărăt. Cine dă ață de pomană face punte pe lumea cealaltă și trece în rai. Să nu dai borș cu flori [mucigai] de pomană, că pe lumea cealaltă bei tot apă cu hospă și cu flori. Dacă se face pomană cu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dă înapoi trebuie să o lege cu urioc*; aceea-i plata spetei, altfel, pe lumea cealaltă umbli să-i dai plata și nu ți-o primește. De se împrumută o spată, apoi se dă legată cu ață și se ia îndărăt tot așa, ca să nu rămîie ea goală, ceea ce ar fi păcat. Cînd începi să torci, stupești fusul de trei ori, ca să se umple degrabă; iar după ce l-ai umplut, faci tot același lucru, ca să nu se deoache - și tot asemenea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
destramă cuiva pielea dimprejurul unghiilor, apoi e bine a lua cenușa și făina ce rămîne pe vatra cuptorului după ce s-a dat în cuptor pînea și a o da la cuptor cu dosul mînilor, așa ca vîrfurile unghiilor să stea îndărăt - și apoi se va vindeca. Să nu te uiți la cel ce se urinează, că ți se jupoaie degetele de la unghii. Nimeni să nu taie unghiile celor morți, că-i vor amorți mînile. O samă de inși nu taie unghiile
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
susținută prin interogații asupra sensului repaosului universal. Facerea este exprimată și prin repetiție, cuvinte care provin din aceeași rădăcină: "La-nceput, pe când ființă nu era, nici neființă,/ Când nu s-ascundea nimica, deși tot era ascuns..." Savantul își "poartă gândul îndărăt cu mii de veacuri", deoarece începuturile genezei se situează în atemporalitate și formulează întrebări: "Fu prăpastie? genune. Fu noian întins de apă?" la care răspunde: un întuneric, eterna pace, "un punct... din chaos face mumă, iară el devine Tatăl", "stăpânul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
lui Scitovsky de a aplica cele două texte în mod consecutiv: într-un prim timp testul lui Kaldor, cu scopul de a determina dacă noul stadiu este dezirabil; apoi testul lui Hicks, pentru a se asigura de inutilitatea unei întoarceri îndărăt. Samuelson prelungește și extinde perspectiva deschisă de Scitovsky, con-siderînd ca necesară compararea repartiției veniturilor după acordarea tuturor indemnizați-ilor posibile în stadiul inițial. 4.1.2.3. Unanimitate versus majoritate: alegere socială și procedură de vot Într-o primă abordare
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
reprezentări de vis, dar și ele sunt construite rațional: Mi-ar place să mă fac păstor de fulgi,/ Să am în grijă turme mari de-omăt/ Pe care să le port prin ceruri lungi/ Și să le-aduc mai albe îndărăt.// În nopți clinchetitoare să stau și să contemplu/ Singurătatea lunii și plânsul ei enorm/ Reverberat în nouri ca-n murii unui templu/ Pe când viața-mi trece și turmele îmi dorm.// Să-aștept să vină vara să-mi răpună/ Mieii sortiți spre
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
anii '70, începînd cu administrația Nixon, și liberalizarea mișcărilor de capital, începînd cu administrația Ford. Immanuel Wallerstein și Roland Robertson consideră că începuturile globalizării datează de pe la mijlocul anilor '60, o "fază incertă" în istorie. Ei bine, alți autori merg mult îndărăt, situînd începuturile după primul război mondial, în vremea președintelui Wilson, la inițiativa unor "eminențe gri", printre care figurau consilierul său Edward Mandell House, precum și personalități politice mai cunoscute, precum Balfour, Clémenceau sau Panderewski. Aceștia au constituit The Council of Foreign
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
îi reproșa mereu pasul strîmb. Dar ea se obișnuise cu timpul, știa cum să-l ia... O durea sufletul de Sabinuța. Ar fi vrut să-i fie alături, să o ajute mai mult. Să nu o trimită în lume, de parcă îndărăt ar fi avut un pustiu. Pînă și el, tatăl, se mai întreabă ce e cu ea. Să nu-i uite, să vină mai des acasă... După ce i se termină cartela, Sabina mai ținu un timp receptorul lipit de ureche. Apoi
O pasăre pe sîrmă -fragmente- by Ioana Nicolaie () [Corola-journal/Imaginative/8146_a_9471]