2,579 matches
-
afundat Între bozii, lipani ori țevi lungi de cucută și ajungea În curtea din spate a lui Câinaru, bătrânul cojocar și tăbăcar. Acesta cumpăra pieile de iepuri de la primar, le tăbăcea și cosea din ele căciuli și haine croite cu Îndemânare, pe care, Însă, nu le vindea În sat - căci nu cumpăra nimeni de la el de când se aflase că făcea negoț cu untură de câine -, ci le trimitea cuiva care știa să obțină bani buni pe ele prin târgurile, bâlciurile și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
mai importante sunt: 1. Tulburări de expresie motrice: a) sincineziile - mișcări simetrice involuntare ale părții opuse care însoțesc mișcările voluntare ale părții active; b) paratoniile - ticurile și mișcările ritmice; c) tulburări de dominanță cerebrală - dispraxiile (mișcări lipsite de coerență și îndemânare, cu implicații grave în special în activitățile grafice școlare). 2. Tulburări care afectează comunicarea motrice: a) instabilitatea psihomotrice; b) imaturitatea psihomotrice; c) inhibiția psihomotrice; d) astenia psihomotrice. 3. Tulburări de realizare motrice: a) apraxia - dificultăți de execuție a unor mișcări
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
reacție psihomotrice are drept suport o componentă neuromotorie). Consecințele tulburărilor de psihomotricitate sunt dintre cele mai diverse și cu efecte importante asupra dezvoltării persoanei. Tulburările de lateralitate pot conduce, de exemplu, la instabilitate motorie, hiperexcitabilitate la nivel manual, lipsă de îndemânare, lentoare cognitivă generală, dislexiedisortografie, bâlbâială, agresivitate, emotivitate, frică față de școală, etc.. Tulburările de structurare spațial-temporală se manifestă prin ignorarea termenilor spațiali și temporali, perceperea greșită a pozițiilor, duratelor, succesiunilor, orientare greșită în timp și spațiu, incapacitatea de a înțelege reversibilitatea
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
prozator, nu există un penel, mânuit cu ajutorul unui maestru, pentru a face ceva asemănător. Tot în legătură cu modele posibile și eficiența acestora la plasticieni și literați, mai remarcăm faptul că, în cazul celor dintâi, copierea operelor vechilor maeștri le poate ascuți îndemânarea pentru crearea operelor proprii originale, pe când imitarea unor modele literare deformează deplin priceperea creatorului și îl împiedică, în loc să l ajute, să scrie în consonanță cu contemporaneitatea sa. De asemenea, mai mult decât în alte arii artistice, creativitatea literară se manifestă
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
de lucru, în final copiii percep utilitatea și calitatea produsului final. Copiii realizează obiecte decorative prin înnodarea manuală a firelor, într-o anumită ordine, pentru a forma un model. La acest tip de activități sunt solicitate răbdarea, atenția, memoria, gândirea, îndemânarea. Procesul de abilitare manuală a deficienților mintali presupune o muncă laborioasă, dar și timp îndelungat. Nu este suficientă o singură ședință și un singur tip de activitate pentru atingerea obiectivelor propuse. Există un set de reguli și mai multe tipuri
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
a acțiunilor motrice cu obiecte portative în relație cu parteneri și adversari; - viteză de deplasare: pe distanțe și pe direcții variate cu și fără manevrarea unor obiecte; - cunoștințe teoretice despre: valorile medii ale indicatorilor de viteză, corespunzătoare vârstei/sexului. 2. Îndemânarea: - coordonarea acțiunilor corpului în spațiu și timp; - coordonarea acțiunilor în relație cu parteneri și cu adversari cu și fără mânuirea ambidextră de obiecte; - coordonarea acțiunilor față de obiect, aparat, parteneri, adversari; - echilibrul: mențineri, pe durate crescute progresiv, ale pozițiilor statice (cu
Paradigma educaţiei fizice şi Sportului by Mihailescu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1777_a_3169]
-
DEPRINDERI UTILITAR-APLICATIVE: - exersarea deprinderilor utilitar aplicative însușite anterior în condiții de întrecere. CALITłI MOTRICE: 1.Viteza: - viteza de reacție și de execuție în acțiuni motrice complexe; viteza de deplasare pe distanțe progresive și în condiții variate; viteză în regim de îndemânare și de rezistență; 2. Îndemânarea: - orientarea corpului în spațiu și coordonarea mișcării segmentelor; - îndemânare specifică probelor și disciplinelor sportive predate; - echilibru. 3. Forța: - toate formele de manifestare ale forței în condiții de lucru pe perechi, pe grupe valorice sau sub
Paradigma educaţiei fizice şi Sportului by Mihailescu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1777_a_3169]
-
aplicative însușite anterior în condiții de întrecere. CALITłI MOTRICE: 1.Viteza: - viteza de reacție și de execuție în acțiuni motrice complexe; viteza de deplasare pe distanțe progresive și în condiții variate; viteză în regim de îndemânare și de rezistență; 2. Îndemânarea: - orientarea corpului în spațiu și coordonarea mișcării segmentelor; - îndemânare specifică probelor și disciplinelor sportive predate; - echilibru. 3. Forța: - toate formele de manifestare ale forței în condiții de lucru pe perechi, pe grupe valorice sau sub formă de parcursuri aplicativ- utilitare
Paradigma educaţiei fizice şi Sportului by Mihailescu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1777_a_3169]
-
1.Viteza: - viteza de reacție și de execuție în acțiuni motrice complexe; viteza de deplasare pe distanțe progresive și în condiții variate; viteză în regim de îndemânare și de rezistență; 2. Îndemânarea: - orientarea corpului în spațiu și coordonarea mișcării segmentelor; - îndemânare specifică probelor și disciplinelor sportive predate; - echilibru. 3. Forța: - toate formele de manifestare ale forței în condiții de lucru pe perechi, pe grupe valorice sau sub formă de parcursuri aplicativ- utilitare și întrecere. 4. Rezistența: - rezistența cardio-respiratorie la eforturi aerobe
Paradigma educaţiei fizice şi Sportului by Mihailescu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1777_a_3169]
-
de parcursuri aplicativ- utilitare și întrecere. 4. Rezistența: - rezistența cardio-respiratorie la eforturi aerobe; rezistența cardiorespiratorie la eforturi variabile; rezistența musculară locală, rezistența în regim de forță; rezistența specifică probelor și disciplinelor sportive predate. 5. Calități motrice combinate: viteză-coordonare, viteză-forță, rezistență îndemânare. O.C.6. Asimilarea procedeelor tehnice de bază și a acțiunilor tactice individuale și colective elementare, necesare practicării în condiții regulamentare a unor discipline sportive, în școală și în afara acesteia. 6.1. Folosirea oportună a procedeelor tehnice și a acțiunilor
Paradigma educaţiei fizice şi Sportului by Mihailescu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1777_a_3169]
-
și psihologice ale colectivului de elevi cu care va lucra; să cunoască temeinic mișcările care urmează să fie predate; să cunoască momentele dificile din timpul execuției; să știe cum, unde și când trebuie să acorde ajutorul în timpul execuției; să aibă îndemânare atunci când acordă ajutorul; să urmărească permanent exercițiile care sunt mai dificile și elevii mai puțin pregătiți, fiind gata să intervină în orice moment; să-și aleagă cel mai potrivit loc pentru a nu împiedica execuțiile în condiții de siguranță și
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Gheorghiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1151]
-
-și aleagă cel mai potrivit loc pentru a nu împiedica execuțiile în condiții de siguranță și de unde să poată interveni; să atragă atenția executanților asupra momentelor mai dificile din cadrul exercițiului; să formeze elevilor reflexul autoasigurării; să aibă suficientă forță și îndemânare pentru a putea interveni cu succes în momentele critice; să fie hotărât și prompt atunci când intervine; să inspire încredere elevilor; să instruiască elevii asupra modului de folosire a aparatelor, instalațiilor și materialelor; să verifice înaintea începerii fiecărei ore starea aparatelor
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Gheorghiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1151]
-
o lume multicoloră.” (Matei Mircioane) Radu Gheorghe 1947 Sculptor „Consider arta naivă ca fiind cea mai veche formă de exprimare a adevărului la toate popoarele care au existat și există. Aici, nu școala are ultimul cuvânt de spus, doar sufletul, îndemânarea, munca și chemarea.” Născut la 22 ianuarie 1947, Iași. Studii: Facultatea Industrializarea Lemnului, Brașov, promoția 1973. Debut artistic - 2005 Lucrări în instituții: Galeria de Artă Naivă a Muzeului Județean de Artă, Argeș, Pitești. Radu Nectaria Pictor Nectaria Radu Bucuria iernii
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
Altele scene sânt rezervate meseriilor țărănești: păstoritul, fierăritul, butinăritul, toate ingenios realizate prin care artistul se dovedește un bun creator de atmosferă rustică. Gama obiectelor lucrate de meșter este bogată. Excelează si în lucrări miniaturale, care-i pun la încercare îndemânarea și migala.” (Pamfil Bilțiu - Glasul Maramureșului, 24 martie 2001) Șpinanț Emilia 1909 - 1984 Pictor Născută în anul 1909, în localitatea Valea Mare, județul Arad. Debut artistic - 1970. Bibliografie și reprezentare grafică: Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
Natalia Brodskaya, Ed. Parkstone, New York, 2000, pag. 157; Die Naïve Kunst Rumäniens - Herbert Wiesner, Ed. Ansid, Târgu-Mureș, 2002, pag. 12, 13, 222. „Ca și autoarele de scoarțe ale satului copilăriei sale, Elisabeta Ștefăniță nu știe să deseneze sau să picteze. Îndemânarea cusăturii cu acul a condus-o însă spre acest gen de artă in care scenele sunt povestite cu ață colorată de la un capăt la altul al pânzei suport. Fabulația ei se desfășoară liber, structurându-se pe grupări anecdotice, pe care
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
ar fi activată și întreținută de însăși ierarhia tinerilor în cadrului grupului din care fac parte. De subliniat că, atunci când se referă la agresivitate, autorul menționat nu include în mod necesar ideea de violență fizică ori verbală, ci "Dezvoltarea inteligenței, îndemânarea de a manipula limbajul favorizează deplasarea agresivității înspre zona spirituală și chiar spre forme de exprimare spirituale cum ar fi ironia, sarcasmul, zeflemeaua, preferate în special de fete"139. Până la urmă, este de părere Gesell, această formă de agresivitate este
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
mister. Potrivit tradiției păstrate în familie, ar fi fost ucis și aruncat în Dunăre. O ipoteză (emisă de Nestor Camariano), ce se sprijină pe scrisori, este că s-a stins (sau a fost asasinat) în închisoare. V. era cunoscut pentru îndemânarea cu care improviza, pentru fantezia și trăirile sale repezi și aprinse. Gheorghe Peșacov, admiratorul său, susține că V. scria versuri „amestecate cu felurimi de limbi carii le știa, cu grecește, cu turcește, cu franțuzește și altele, pre carii le-am
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290402_a_291731]
-
pseudodeficienței mintale este destul de variată, cele mai relevante aspecte fiind: - un retard semnificativ în volumul de informații, cunoștințe, abilități, care caracterizează retardul educativ, pedagogic; - un set de tulburări instrumentale de tip disfazic (dislexie, disgrafie, disortografie), de tip praxic (lipsă de îndemânare și precizie în efectuarea mișcărilor) și la nivelul operațiilor aritmetice (discalculie); - o dezvoltare generală lentă, incapacitate cronică de a înțelege și asimila cele învățate, reacții de învățare nesigure și stereotipice, atitudini de demisie sau de agresivitate în raporturile cu cei
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
ale părții opuse care însoțesc mișcările voluntare ale părții active; b) paratoniile - ticurile și mișcările ritmice (întâlnite frecvent în sindromul de instituționalizare sau în carențele afective majore la copil); c) tulburări de dominanță cerebrală - dispraxiile (mișcări lipsite de coerență și îndemânare cu implicații grave mai ales în activitățile grafice școlare). 2. Tulburări care afectează comunicarea motrice: a) instabilitatea psihomotrice; b) imaturitatea psihomotrice; c) inhibiția psihomotrice; d) astenia psihomotrice. 3. Tulburări de realizare motrice: a) apraxia - dificultăți de execuție a unor mișcări
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
potențialului psihomotrice 1 pentru punerea în evidență a nivelului de dezvoltare, a raportului dintre vârsta cronologică și cea psihomotrice; - dezvoltarea priceperilor și deprinderilor motrice de bază (mers, alergare, sărituri, echilibru, tracțiuni etc.); - dezvoltarea corespunzătoare a calităților motrice (forță, viteză, rezistență, îndemânare). Referindu‑se la psihomotricitate, A. De Meur (1981) a evidențiat existența unor raporturi între motricitate, intelect și afectivitate. Deși A. Lapierre (1986) considera că noțiunea de psihomotricitate este prea vastă pentru a se preta la o definiție precisă, categorică și
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
importante asupra evoluției și dezvoltării persoanei. Astfel, în cazul tulburărilor de lateralitate, efectele contrarierii lateralității pot fi: - din punct de vedere fiziologic - enurezis, onicofagie, strabism, cecitate; - din punct de vedere motrice - instabilitate motrice, hiperexcitabilitate la nivel manual, ticuri, lipsă de îndemânare etc.; - din punct de vedere cognitiv - lentoare generală, dislexie, disortografie, bâlbâială, scris în oglindă; - din punct de vedere afectiv - emotivitate, timiditate, frică față de școală, agresivitate etc. Tulburările de structurare spațial‑temporală se manifestă astfel: - ignorarea termenilor spațiali și temporali; - perceperea
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Cele trei categorii de obiective generale și subnivelurile respective sunt: a) organizarea și coordonarea motorie generală, abilitarea motrice generală, cu subnivelurile: - formarea și dezvoltarea mișcărilor fundamentale (gestul rectiliniu, rotativ, polimorf); - formarea și dezvoltarea capacităților fizice (forță, viteză, rezistență, precizie, coordonare, îndemânare, automatizare); - formarea, dezvoltarea și coordonarea mișcărilor fundamentale ale membrelor superioare și inferioare, precum și ale diferitelor părți ale corpului; - formarea și dezvoltarea activităților motrice de manipulare a obiectelor și a abilităților de comunicare nonverbală; - formarea și dezvoltarea capacității de comunicare verbală
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
forțe asupra acestora; c) dozarea efortului; d) viteza mișcării; e) amplitudinea mișcării; f) agilitatea mișcării - capacitatea de a executa rapid mișcările prin realizarea unui timp de reacție scurt între stimuli și răspuns; g) precizia statică și dinamică a mișcării; h) îndemânarea - capacitatea de a alege dintr‑o serie de mișcări posibile pe cele mai adecvate ca eficiență și productivitate; i) flexibilitatea și fluiditatea mișcării; j) coordonarea mișcării - capacitatea de a executa, în același timp, după o anumită schemă de lucru, două
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Înțelegerea relațiilor spațiale ............................................................................................. 3. Organizarea și reprezentarea temporală Percepția timpului ............................................................................................................ Elemente de ordine și succesiune temporală ........................................................................ Percepția intervalelor, ciclicității și ritmului ........................................................................ 4. Percepția și reprezentarea mișcărilor Percepția mișcării obiectelor ............................................................................................. Percepția propriilor mișcări ............................................................................................. Reprezentarea ideomotrice ................................................................................................ III Aptitudinile motrice Forța ................................................................................................................................. Viteza ................................................................................................................................. Rezistența ........................................................................................................................... Îndemânarea ........................................................................................................................ IV Evaluarea praxiei și a mișcărilor active Proba marionetelor ............................................................................................................... Pianotajul Ozeretzki ............................................................................................................... Prinderea unui obiect ............................................................................................................ Mobilitatea membrelor inferioare .......................................................................................... Grafopraxia ........................................................................................................................ Sincineziile ........................................................................................................................ Proba lui Ray ..................................................................................................................... Paratoniile (ticuri și mișcări ritmice involuntare) ..................................................................... Observații și recomandări ANEXA 20 Unitatea ................................................ Nr. ........../.............. Localitatea ............................................. Județul .................................................. Fișă de examinare
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
prostiei și implică totdeauna marea inteligență și marile sentimente, iar simțul practic nu e altceva, în adevăr, decât expresia aplicată a bunului-simț. Nu există om superior lipsit de simț practic. Trebuie să înțelegem însă că simțul practic nu înseamnă neapărat îndemânare mecanică, nici dibăcie în afaceri, nici eficiență în achiziționarea de bunuri. Nici nu le exclude, bineînțeles. Un om superior, de obicei, nu e arghirofil, dar niciodată nu disprețuiește banul (dispreț de altfel totdeauna ipocrit). Admir, spre o pildă, la Schopenhauer
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]