2,093 matches
-
îl secondase în eforturile de adunare a unei averi impresionante - moșii, sate, vii, lacuri, mori, curți la țară, case în Iași. Cei doi au ctitorit o biserică în Iași (hramul ei este Sfântul Ioan cel Nou și i se zice îndeobște Biserica Nicoriță), au prefăcut-o apoi în mănăstire și au închinat-o la Locurile Sfinte. Traiul Todosiei în castelul de la Uście, (Ustie - îi ziceau cronicarii noștri), proprietatea din 1628 a lui Miron Barnovschi n-a fost unul ușor. Acolo și-
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Li se întâmpla deseori Voievozilor (sau viitorilor voievozi) să presare prin țară „roade” ale unor iubiri fugare, „fii naturali” („fecior de féliul lui” îi denumea Pravila lui Eustraie Logofătul pe acești fii nelegitimi făcuți „cu o țiitoare știută”), care erau îndeobște recunoscuți drept coborâtori din familiile domnitoare (sigur că nu în termenii, total deformați, pe care îi recepta și îi consemna un călător străin: „La români, urmează deopotrivă, la domnie, copiii nelegitimi ca și cei legitimi. Căci de este îngăduit tuturor
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
recunoscuți drept coborâtori din familiile domnitoare (sigur că nu în termenii, total deformați, pe care îi recepta și îi consemna un călător străin: „La români, urmează deopotrivă, la domnie, copiii nelegitimi ca și cei legitimi. Căci de este îngăduit tuturor îndeobște de a avea două și trei soții, iar boierilor și celor mai de seamă chiar mai multe, iar voievozii sunt slobozi să aibă cîte vor [...] ei totuși iubesc pe copiii țiitoarelor tot atât de mult cât și pe copiii [soției] fără vreo
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
1904 și 5 februarie 1905, cu subtitulul „Artă, literatură și știință”. Editor: N. Ghermănescu. Publicația, scoasă de Victor Eftimiu, își propune să promoveze tineri autori și să lupte „contra acelora care nu sunt făcuți pentru literatură”. Sunt găzduite versuri juvenile, îndeobște mediocre, de Mihail Cunescu, Pascal Petrescu, D. Ionescu-Morel ș.a. Colaborează cu proză Silviu Marian, Vasile D. Chiru Tejol, E. Antonescu-Sen. În S. Victor Eftimiu este prezent cu articole, versuri și proză, semnând frecvent cu pseudonime (Ionică Chiriașul, Cleon ș.a.). L.
SPERANŢA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289820_a_291149]
-
a mai fost premiat la câteva festivaluri internaționale (Egipt, Franța, Italia ș.a.) În plan literar, calitatea scenariilor lui Ș. o reprezentau franchețea, prospețimea și lipsa tezismului. Mai precis: linia foarte subțire a ideii pedagogice, lucru vital pentru o tematică sufocată îndeobște de lirism ideologizat. Carențele scriiturii (idealismul melodramatizat, dialogul livresc și infuzia liricoidă, departe de modelul real al subiecților) dispăreau în tratarea cinematografică, în ritmul secvențial și culoarea comportamentală. Proza scurtă, ca și romanele lui Ș. urmăresc tribulațiile erotice ale adolescenței
SOVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289807_a_291136]
-
se pune În slujba omenirii prin intermediul contribuției aduse la dezvoltarea medicinei, iar aceasta În urma nebănuitelor sale descoperiri. Astfel am descoperit și eu proprietățile terapeutice ale majorității plantelor menționate În al doilea volum Materia Medica. Dacă sfaturile mele ar fi fost Îndeobște urmate, guvernul indian, aflat acum la mare strâmtorare din cauza importurilor costisitoare de medicamente pentru armată etc., ar fi economisit cu siguranță fonduri substanțiale; această cheltuială ar fi putut fi evitată aproape În Întregime dacă medicii ar fi cunoscut proprietățile substanțelor
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
84. Corect: salamalekum. 85. Este vorba despre Said Pașa, spânzurat la sfârșitul anului 1816. 86. În original: Kapuji-Bashi. 87. Decapitările În masă și așezarea oarecum cinegetică a „trofeelor” e cunoscută pe largi arii asiatice, fiind condiționată de credințele și practicile (Îndeobște violente) asociate craniolatriei. Foarte probabil, obiceiul militar În chiar această formă precedă cu mult primele descrieri etnografice ale europenilor. 88. Așa-numitul Vinum Opii, Între Vina Medicata pe care le detaliază United States Dispensatory (pp. 1505-1506). 89. Ofițerii și În
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
cf. Bernard Le Calloc’h, Csoma de Kőrös VIII. 92. Jean-Baptiste Ventura s-a născut la Napoli În 1790, dar a fost naturalizat francez și a servit armata napoleoniană, chiar dacă În 1814 nu avea nici 25 de ani. Amănuntul e Îndeobște neglijat de cei care i-au considerat pe acești francezi și italieni ca fiind generali Încă Înainte de a pune piciorul În Asia. Va muri, Înnobilat de Ranjit, la Toulouse, În 1858. Vom vedea că a fost unul dintre cei mai
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
este (foarte) combustibilă și, de altminteri, mult mai specializată, ca și orice metodă, În cenușă. Cu alte cuvinte, nimic nu justifică - decât poate nostalgia - verificabilitatea unor experiențe pe care le numim religioase și care sunt structural desolidarizate de ceea ce numim Îndeobște istorie. La urma urmelor, Eliade scrie și literatură fantastică, și note erudite despre siddhi pentru că Îi este imposibil să opteze, ori pentru că opțiunea binară Îl precedă și Îl restituie integru. Dar uită că documentele pe care le comentează sau le
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
nu sunt decât un cocktail pretențios” (ibidem, p. 68). E drept că nici Guénon nu e tocmai un suc natural, lipsit de numeroșii conservanți ambigui care prezidează Însuși tipul de discurs ezoteric, cu atât mai notorii cu cât se adresează Îndeobște profanilor, celor Îmbătați de cocteilurile numeroase prezente de-a lungul și de-a latul tuturor literaturilor religioase moderne. Dezvăluirea atâtor secrete, veritabila hemoragie de ezoterisme din ce În ce mai puțin secrete sau credibile (dar Scholem credea că astfel se pot ascunde și salva
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
două calendare bucureștene, unul românesc și celălalt german, iar noi i le atribuim lui Honigberger (sau cel puțin cuiva aflat Între corespondenții săi transilvăneni sau munteni)6. Moartea soțului Însă, după ritualul satș devine o irevocabilă „peisitanasie” - persuasiune către moarte Îndeobște exclusă din explicațiile călătorilor, deși exista un interes general pentru sacrificii, răpiri, pruncucidere, reincarnare, cu exemple din Lahore sau din Bengal, la 1840-18411. Acumularea altor articole asemănătoare - În primul rând despre arderea cadavrelor la Gange -, În care sursele și tonul
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
călătorie, jurnal, corespondență, identificând-o, neașteptat, în scrisorile „raționalistului”, „scepticului” și „cinicului” Paul Zarifopol, de pildă, sau în cele ale ilustrului său congener I. L. Caragiale. Și analizele critice proprii conțin o discretă undă lirică, mai ales în secvențele narativ-evocatoare. Abordând îndeobște autori și opere pentru care are afinități, comentatorul o face cu empatie. E o participare bine strunită prin exercițiul obiectivării - ceea ce conferă interpretărilor credibilitatea judecăților echilibrate. Calmul exegetic este vizibil în conștientizarea „pașilor pe nisip”-urile mișcătoare ale literaturii. Este
SANDULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289469_a_290798]
-
nuanțe a discursului analitic (Germanofobia culturală, Mihail Dragomirescu), metoda lovinesciană se dovedește seducătoare și rodnică, criticul reușind să grupeze în jurul său scriitori și intelectuali de primă mărime. Aceștia continuă să rămână în preajmă-i pentru că împărtășeau aceleași convingeri literare, menținute îndeobște mult după încetarea tipăririi revistei. În faza finală se consumă ultimele polemici cu „Viața românească” (Poporanismul anacronic, 2/1926), se afirmă intenția de a defini literatura de la S. printr-o nouă semantizare a conceptului de sincronism, raportat la ideea de
SBURATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289528_a_290857]
-
în „Revista olteană” o nouă intervenție: Vasile Alecsandri sau Meșterul drege-strică și apărătorii săi (1889). Este, de fapt, o reluare a ideilor din studiul precedent, de pe aceeași poziție de critică acerbă. Justețea opiniilor lui S. despre folclor va fi recunoscută îndeobște, dar i se va reproșa inconsecvența, de vreme ce, analizând peste câțiva ani anecdotele lui Th. D. Speranția, va abdica de la principiile susținute anterior. S-a ocupat și de istoria și cultura poporului evreu, a alcătuit o bogată colecție de folclor în
SCHWARZFELD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289561_a_290890]
-
arhivelor”, „Revista de istorie și teorie literară”, „România literară”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Tomis”, „Tricolorul” (Toronto), „Viața românească” ș.a., în unele publicații având, mai mulți ani, rubrici permanente. Autor a numeroase studii și articole de istorie literară care valorizează îndeobște texte inedite, S. editează concomitent trei masive volume de documente și manuscrise, fundamentale pentru înțelegerea personalității lui G. Călinescu (Scrisori și documente, 1979), E. Lovinescu ( Scrisori și documente, 1981) și Ion Barbu (Ion Barbu în corespondență, 1982). Textele, adunate cu
SCURTU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289586_a_290915]
-
Note zilnice”, „Așchii”, „Peceți”, „Încurcături”, unde calamburul, satira și ironia politică sunt de bună calitate, autor fiind mai cu seamă D. Karnabatt, care se află și sub pseudonimele Pierrot, Don Ramiro ș.a. O rubrică permanentă de literatură universală cuprinde prezentări, îndeobște nesemnate, de istorii literare, de lucrări critice și monografii, în special din spațiul francez, rar fiind prezent numele lui D. Karnabatt. În sumar intră versuri de Adrian Maniu (Întunecatele, Litanii, Orfeu, Porcul blând suge de la sute de oi, Fata Morgana
SEARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289588_a_290917]
-
a fi, identificată cu o stare aproape extatică, transpusă într-o viziune panteistă: „Sunt iarba, câmpul, zările bogate/Și gândul meu atunci e Dumnezeu,/ Când tot ce văd și tot ce simt sunt eu” Când în vârtejul). Poeta compune însă îndeobște doar versuri notabile tehnic, epuizându-și substanța lirică, activă numai în limitele experiențelor propriei vieți și alimentată fie de o adâncă tristețe, fie de o debordantă bucurie. SCRIERI: Sonete, București, 1920; Sonete, Craiova, 1924. Repere bibliografice: E. Lovinescu, Epiloguri literare
SCURTU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289587_a_290916]
-
în parte de la Centrul Român de Cercetări și de colaboratori din întreg exilul românesc, S. se impune ca una dintre cele mai importante reviste literar-culturale românești. Nimic nu pare aici încorsetat de actualitatea de zi cu zi, faptele fiind privite îndeobște în perspectiva filosofiei culturii. Întrebărilor despre viitor și trecut li se răspunde în decursul timpului prin meditații și reflecții (Preliminarii la ora istorică exactă de Paul Costin Deleanu) sau prin excursuri erudite (Toponimia Munților Carpați de Andrei de Vincenz, Despre
SEMNE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289617_a_290946]
-
suprarealismului prin ocolirea obstinată a poeticului canonic, prin voința de a șoca (în ele abundă macabrul, bestialul, dezgustătorul), prin discontinuitate (trimițând la logica visului, dar și la „dicteul automat”), prin tonul colocvial-familiar, cu note de umor (negru, uneori) față de „interlocutori” îndeobște gravi, precum moartea sau divinitatea. Și „inspirația socială” (Ovid S. Crohmălniceanu), în fapt un vag atașament față de cei obijduiți și un sarcasm acid la adresa celor bogați și a instituțiilor coercitive, poate conduce, la rigoare, în aceeași direcție. Texte precum Poem
SESTO PALS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289648_a_290977]
-
Dacă fragmentele publicate din piesa Costa Vlahia nu pot da seama nici de dramatismul acțiunii, nici de veridicitatea personajelor, ele arată dexteritate în versificare și o bună mânuire a dialogului, calitate vizibilă și în epica lui S. Prozele scurte sunt îndeobște simple povestiri sau relatări de călătorie, în care ținta nu e atât transpunerea unui peisaj, cât reliefarea unor aspecte negative, criticabile. Conștient de necesitatea construcției romanești, despre care vorbește într-o conferință consacrată începuturilor speciei la noi, prozatorul nu dispune
SAMARINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289453_a_290782]
-
până la numărul 12/1924, publicația este dedicată în special cinematografului, văzut ca „o artă serioasă”, alături de spectacolul dramatic, cum se spune și în articolul-program, intitulat Apostolat (2/1924), text apărut sub semnătura God, aparținând lui Berman Goldner, prezent în presă îndeobște sub pseudonimul Giordano. În al doilea an redacția își fixează mai clar obiectivul de a extinde analiza asupra fenomenului teatral. Rubricile mai importante sunt „Din fuga condeiului”, „Ce vom vedea”, „Filmul zilei”, „Amintiri din teatru”, „Teatru-muzică”, „Diferite știri”. Alături de spectacolul
SARPICINEMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289503_a_290832]
-
fi elaborat un sistem ideatic Închegat. Surprinderea unui profil În care diversitatea ocupă locul principal presupune, În primul rând, sesizarea discontinuităților apărute la nivelul atașamentelor, al surselor și chiar al ideilor. La debutul pe scena publică, Boerescu a fost perceput Îndeobște ca afiliat „partidului progresist” , „stângii” din Adunarea Electivă-Legislativă aleasă În 1858. Polemicile sale frecvente cu grupul „tradiționalist” (și Îndeosebi cu Barbu Catargiu), apropierea de Alexandru Ioan I, prezența alături de radicali În guvernul condus de Ștefan Golescu (1860) puteau legitima o
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
aspecte ale mișcării culturale autohtone. Apar rubrici săptămânale de critică literară și dramatică, se fac recenzii, se dau informații și note bibliografice. Toate acestea, ca și comentariile referitoare la situația școlii românești sau la realitățile sociale din Transilvania îi aparțin îndeobște noului redactor. El este și autorul unor nuvele - La crucea din sat, Crucile roșii ș.a. - sau al însemnărilor intitulate Icoane zugrăvite cu degetul și iscălite Tanda, în care sunt evocate locuri pitorești și tipuri ale Bucureștilor. Plecând însă Grandea, Slavici
TIMPUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290177_a_291506]
-
colecții de documente sau a scrierilor unor autori debutanți. Scoate, împreună cu Barbu Theodorescu, revista „Floarea soarelui” (1927-1929), al cărei articol-program, cam desuet (căutarea unui „refugiu în atmosfera patriarhală de la țară” și „reclădirea templului pentru cultul frumosului și închinarea adevărului”), atrage îndeobște colaborări modeste, dar unde el va publica articole și studii literare, ca și în „Făt-Frumos”, „Litere”, „Revista germaniștilor români” (e secretar de redacție în 1932-1938), „Convorbiri literare” (director în 1939-1944) ș.a. Devine membru al Societății Scriitorilor Români în 1935. Abuzurile
TOROUŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290231_a_291560]
-
2003). Caracteristice poeziei de început a lui T. sunt cultivarea teluricului, vizionarismul și interogarea istoriei. Spațiul predilect, satul, este un centru al existenței, temelie a oricărei înfăptuiri. În general aspră și viguroasă ca tonalitate, lirica se bizuie pe un lexic îndeobște necăutat. În volumul Conul de sine (1999) va fi inclusă o poezie mai interiorizată, cu deschideri spre metafizic, unde eul își pune întrebări grave, fascinat de cunoaștere și absolut. Clepsidra de sare (2000) accentuează propensiunea spre meditație. Vârstele omului sunt
TURCUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290310_a_291639]