5,249 matches
-
prin act de natură sexuală trebuie să se înțeleagă orice act aflat în legătură directă sau indirectă cu organele sexuale și cu activitatea acestor organe. ^8 Sergiu Bogdan, Doris Alina Șerban, Drept penal. Partea specială. Infracțiuni contra persoanei și contra înfăptuirii justiției, Editura Universul Juridic, 2017, p. 243. ^9 Valerian Cioclei, Infracțiuni contra persoanei și infracțiuni contra patrimoniului, Ed. C.H. Beck, 2016, p. 193. ... 82. Conform opiniei juridice exprimate, problema satisfacției sexuale ca condiție de tipicitate (fie ea și intrinsecă) a
DECIZIA nr. 189 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298539]
-
în discuție lezarea libertății sexuale a victimei care este constrânsă la o conduită ce, în sens larg, poate fi calificată ca o conduită sexuală“^13. ^13 Sergiu Bogdan, Doris Alina Șerban - Drept penal, Partea specială, Infracțiuni contra persoanei și contra înfăptuirii justiției, Universul Juridic, București, 2020, pag. 330. ... 95. S-a concluzionat că, pentru a stabili natura sexuală a actului comis, este necesar ca din toate circumstanțele faptei să reiasă, pe de o parte, că actul comis este un act de
DECIZIA nr. 189 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298539]
-
să pună în discuție lezarea libertății sexuale a victimei, care este constrânsă la o conduită care, în sens larg, poate fi calificată ca o conduită sexuală^21. ^21 Sergiu Bogdan, Doris Alina Șerban - Drept penal, Partea specială, Infracțiuni contra persoanei contra înfăptuirii justiției, Universul Juridic, București, 2020, pag. 330. ... 129. În al treilea rând, urmarea imediată a infracțiunii de agresiune sexuală săvârșită asupra unui minor constă în lezarea libertății sexuale a acestuia, în periclitarea relațiilor sociale care privesc viața sexuală a minorului
DECIZIA nr. 189 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298539]
-
ce legea nu distinge, nici cel care interpretează dispoziția legală nu poate distinge. Un alt argument a fost acela al rațiunii incriminării art. 338 alin. (1) din Codul penal, care ar fi, în principal, reprimarea unui comportament susceptibil să afecteze înfăptuirea justiției, iar, în subsidiar, diminuarea consecințelor accidentului de circulație, care subzistă indiferent de forma de vinovăție cu care ar fi fost produs accidentul de circulație, cu consecința decesului ori a rănirii uneia sau a mai multor persoane. Curțile de apel
DECIZIA nr. 188 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298922]
-
din Codul penal este o infracțiune de pericol, având ca obiect juridic principal relațiile sociale privind siguranța circulației pe drumurile publice, care presupun prezența la fața locului a celui implicat în accidentul rutier, protejate fiind astfel și relațiile sociale privind înfăptuirea justiției, în contextul în care părăsirea locului accidentului poate avea repercusiuni asupra stabilirii modului în care s-a produs accidentul și asupra tragerii la răspundere a persoanelor vinovate. ... 28. În ceea ce privește deciziile de speță, în urma examenului de
DECIZIA nr. 188 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298922]
-
nu se regăsește însă în situația în care accidentul a avut loc în condițiile expres prevăzute de art. 75 din O.U.G. nr. 195/2002, dat fiind obiectul juridic secundar al infracțiunii prevăzute de art. 338 din Codul penal, de infracțiune contra înfăptuirii justiției, în contextul în care părăsirea locului accidentului poate avea repercusiuni asupra stabilirii modului în care s-a produs accidentul și asupra tragerii la răspundere, penală și/sau civilă, a persoanelor vinovate, iar acest privilegiu acoperă doar autoincriminarea bazată pe informații
DECIZIA nr. 188 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298922]
-
un accident de circulație, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani. ... 72. Obiectul juridic principal al acestei infracțiuni este reprezentat de relațiile sociale privind siguranța circulației pe drumurile publice, iar, în subsidiar, sunt protejate și cele privind înfăptuirea justiției, întrucât prezența la locul faptei a celor implicați în accident și conservarea stării locului accidentului sau a urmelor acestuia contribuie la stabilirea adevărului și eventuala tragere la răspundere a persoanelor vinovate. ... 73. Elementul material al laturii obiective a infracțiunii
DECIZIA nr. 188 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298922]
-
Sub aspectul laturii subiective, infracțiunea se comite cu intenție directă sau indirectă. Astfel, făptuitorul cunoaște că a fost implicat într-un accident de circulație cu victime umane și urmărește sau acceptă producerea stării de pericol (inclusiv în ceea ce privește înfăptuirea justiției) prin părăsirea locului accidentului, respectiv prin modificarea stării locului sau ștergerea urmelor accidentului de circulație. ... 75. Chiar dacă este o infracțiune care se comite cu intenție directă sau indirectă, aceasta trebuie să se grefeze pe o situație preexistentă (situație
DECIZIA nr. 188 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298922]
-
1) și (3) privind accesul liber la justiție și dreptul părților la un proces echitabil, ale art. 45 referitor la libertatea economică, ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, ale art. 124 alin. (2) privind înfăptuirea justiției și ale art. 135 privind economia, precum și prevederilor art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 14. Examinând excepția de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulată, Curtea constată
DECIZIA nr. 514 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296795]
-
căror conținut normativ este următorul: „Poate ocupa o funcție publică persoana care îndeplinește următoarele condiții: (...) h) nu a fost condamnată pentru săvârșirea unei infracțiuni contra umanității, contra statului sau contra autorității, infracțiuni de corupție și de serviciu, infracțiuni care împiedică înfăptuirea justiției, infracțiuni de fals ori a unei infracțiuni săvârșite cu intenție care ar faceo incompatibilă cu exercitarea funcției publice. “ ... 13. La data sesizării Curții Constituționale, dispozițiile criticate din Legea nr. 188/1999 erau abrogate prin art. 597 alin. (2) lit. b
DECIZIA nr. 131 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299698]
-
față, în cuprinsul art. 54 lit. h) din Legea nr. 188/1999 sunt enumerate în mod expres și lipsit de echivoc anumite infracțiuni, respectiv infracțiunile contra umanității, contra statului sau contra autorității, infracțiunile de corupție și de serviciu, infracțiunile care împiedică înfăptuirea justiției și infracțiunile de fals, enumerarea continuând însă cu o sintagmă care lasă loc arbitrarului în aprecierea autorității angajatoare, permițând acesteia ca pentru orice altă infracțiune săvârșită cu intenție să refuze accesul în corpul funcționarilor publici, să dispună suspendarea sau
DECIZIA nr. 131 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299698]
-
în componenta sa privind previzibilitatea legii, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 care consacră accesul liber la justiție, art. 24 referitor la dreptul la apărare, art. 44 privind garantarea și ocrotirea dreptului de proprietate și art. 124 privind înfăptuirea justiției. De asemenea, susțin că sunt încălcate prevederile art. 20 din Constituție raportat la următoarele dispoziții din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale: art. 6 privind dreptul la un proces echitabil, în componenta privind accesul efectiv la
DECIZIA nr. 5 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299745]
-
sau proceduri distincte, cu individualitate proprie, reguli adaptate specificului materiei în care sunt edictate. Or, chiar prevederile constituționale ale art. 21 conțin ipoteze diferite, respectiv: (i) accesul liber la justiție, care se realizează în coroborare cu art. 124 referitor la înfăptuirea justiției și cu art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală, potrivit căruia competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege; și (ii) existența unor jurisdicții speciale administrative, care sunt facultative și gratuite (pentru identitate de rațiune
DECIZIA nr. 568 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299759]
-
lit. l) potrivit căruia prin lege organică se reglementează organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanțelor judecătorești, a Ministerului Public și a Curții de Conturi, art. 108 alin. (1) și (3) referitor la actele Guvernului, art. 124 privind înfăptuirea justiției, art. 125 referitor la statutul judecătorilor și în art. 126 alin. (1) privind instanțele judecătorești. ... 27. Cu titlu preliminar, Curtea reține că, prin Decizia nr. 56 din 5 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
DECIZIA nr. 598 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298492]
-
a adoptat Legea nr. 176/2010, prin care a pus de acord cu dispozițiile Constituției doar prevederile Legii nr. 144/2007 care conduceau la asimilarea Agenției Naționale de Integritate cu un organ de cercetare penală și judiciar, contrar principiilor constituționale referitoare la înfăptuirea justiției prin instanțele judecătorești. În schimb, Legea nr. 176/2010 a menținut obligația de publicare a declarațiilor de avere, corectivul adus constând doar în anonimizarea adresei imobilelor declarate - cu excepția localității unde sunt situate -, a adresei instituției care administrează activele financiare
DECIZIA nr. 297 din 29 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298986]
-
pentru care a fost adoptat temeiul ei, anume necesitatea asigurării de urgență a unei practici uniforme și unitare - care să elimine diferențierile în materia stabilirii/plății drepturilor salariale și de pensie ale personalului plătit din fonduri publice, beneficii atât pe planul înfăptuirii justiției în mod egal, cât și al asigurării egalității în fața legii, în raporturile socioeconomice. ... 25. Atât expunerea de motive din preambul, cât și textele art. 1 și 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 sunt restrictive cât
DECIZIA nr. 171 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299280]
-
35 alin. (1) din Codul penal. ... 6. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține, în esență, că dispozițiile de lege criticate încalcă principiile constituționale privind egalitatea cetățenilor în fața legii, dreptul la un proces echitabil, dreptul la apărare și înfăptuirea justiției, întrucât limitează în timp posibilitatea împăcării până la momentul citirii actului de sesizare a instanței în cazul schimbării încadrării juridice a faptei ulterior acestui moment. Arată că, prin rechizitoriu, a fost trimisă în judecată și pentru săvârșirea unei infracțiuni
DECIZIA nr. 26 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296673]
-
16 alin. (1) referitor la egalitatea cetățenilor în fața legii, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 24 alin. (1) referitor la dreptul la apărare și ale art. 124 alin. (1) și (2) privind înfăptuirea justiției. ... 14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, ulterior sesizării în prezenta cauză, prin Decizia nr. 222 din 20 aprilie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 22 mai 2023, Curtea a admis excepția
DECIZIA nr. 26 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296673]
-
21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 25 privind libera circulație, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 124 privind înfăptuirea justiției, art. 126 privind instanțele judecătorești și art. 148 alin. (2)-(4) privind integrarea în Uniunea Europeană. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 49 privind principiile legalității și proporționalității infracțiunilor și pedepselor din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, ale
DECIZIA nr. 563 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294964]
-
suspendării temporare a exercitării dreptului de a conduce, fără a stabili niște limite minime și maxime în cadrul cărora judecătorul să realizeze o individualizare judiciară a sancțiunilor complementare. Or, exercitarea acestei competențe constituționale de către legiuitor nu afectează activitatea de înfăptuire a justiției care, potrivit dispozițiilor art. 124 alin. (1) din Constituție, se realizează în numele legii. Legiuitorul stabilește, în funcție de interesele generale ale societății, o individualizare legală a sancțiunilor complementare, judecătorul neputându-se transforma în legiuitor (a se vedea
DECIZIA nr. 563 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294964]
-
sunt afectate de un viciu de neconstituționalitate și din perspectiva stabilirii de către instanța judecătorească a pericolului social concret pe care îl prezintă faptele deduse judecății și a aplicării unei pedepse corect individualizate, contrar dispozițiilor constituționale ale art. 124 privind înfăptuirea justiției. Instanța de judecată, chemată să aprecieze cu privire la vinovăția persoanelor aflate în ipoteza normelor contravenționale criticate și să individualizeze pedeapsa corespunzătoare faptei, este pusă în imposibilitatea de a realiza actul de justiție, fiind ținută să mențină sancțiunea complementară
DECIZIA nr. 563 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294964]
-
21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiție și dreptul părților la un proces echitabil, ale art. 23 alin. (11) privind prezumția de nevinovăție, ale art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare și ale art. 124 referitor la înfăptuirea justiției, cât și prevederilor art. 6 privind dreptul la un proces echitabil și ale art. 13 referitor la dreptul la un recurs efectiv din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă
DECIZIA nr. 490 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295668]
-
acesteia susține, în esență, că dispozițiile de lege criticate încalcă principiile fundamentale privind respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor, egalitatea în fața legii, accesul liber la justiție, dreptul la un proces echitabil, dreptul la un recurs efectiv și înfăptuirea justiției, în măsura în care permit cercetarea membrilor Guvernului în faza de urmărire penală de către procurori care nu au gradul profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Susține că cercetarea penală a unui ministru
DECIZIA nr. 16 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295899]
-
a supremației sale și a legilor, ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în fața legii, ale art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil și ale art. 124 referitor la înfăptuirea justiției, precum și a prevederilor art. 6 privind dreptul la un proces echitabil și ale art. 13 referitor la dreptul la un recurs efectiv din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea
DECIZIA nr. 16 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295899]
-
privind accesul liber la justiție, ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, ale art. 61 privind rolul și structura Parlamentului, ale art. 73 referitor la categoriile de legi adoptate de Parlament, ale art. 124 privind înfăptuirea justiției și ale art. 126 alin. (2) privind instanțele judecătorești, ale art. 133 privind rolul și structura Consiliului Superior al Magistraturii și ale art. 134 privind atribuțiile Consiliului Superior al Magistraturii, cât și prevederilor art. 6 referitor la dreptul la
DECIZIA nr. 506 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295772]