1,478 matches
-
zămislit slabe de înger, socot că-i vrednică de rug numai acea femeie care se vinde pentru bani; pe câtă vreme aceea care se dă din dragoste - ale cărei puteri știm toți cât sunt de mari - e vrednică după părerea mea de îngăduință și iertare.”226 Neifile nu vede decât în prostituție stigmatizarea femeii, în afara acesteia este liberă de a se călăuzi după placul inimii, căci cinstea nu poate rezista acolo unde atracția fizică este irezistibilă. În hora povestirilor va intra și Elisa
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
este marcată de sterilitate, cuvintele ei sunt cu siguranță vii, memorabile. „Femeia găsește în cuvinte o adevărată plăcere, îi place să interpreteze, îi fac plăcere mai ales propriile cuvinte și propriile argumentări.”387 De la partener se cere mai multă flexibilitate, îngăduință și generozitate. Bărbatul ideal ar trebui să apară în ipostaza de miel sau să fie un veritabil Iov: răbdător, blând, supus. Falsa modestie și nuanțele ironice nu lipsesc: „Pe soață soțul cade-se s-o-mpace;/ Din doi să ierte
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
a păstrat, până la sfârșit, un anumit mister, care o face și mai atrăgătoare, i-a respectat independența și intimitatea.464 Există o asemănare între condiția poetului și cea a femeilor în societate, pe care Chaucer o intuiește, de aici și îngăduința și compasiunea sa față de eternul feminin. și poetul și femeia se află, din punct de vedere social, pe poziții subordonate autorității politice, marginalizante, nesigure, inferioare. Sunt nevoiți să afirme lucruri care să distrugă această dominare, chiar dacă uneori nu sunt întru-totul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
unei pretendente mai tinere, după dorința aceluiași soț atoatestăpânitor. Dar cum ne am obișnuit deja, Grizilda nu dă glas niciunei revolte, nu se opune cu nimic destinului ce îi este dictat din exterior, nu face decât să răspândească în jur îngăduință și blândețe, generozitate și modestie. Tăcerea ei, acceptul pe care îl dă de fiecare dată când i se cere ceva nu sunt o dovadă de răceală, ci de demnitate, personajul dobândește mai multă măreție astfel, decât dacă s-ar fi
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Ibidem. 264 Că-n ochii-i limpezi raiul s-a-ntrupat.../ și frumusețea-i fără-asemuire/ Se întrecea cu dulcea ei simțire.// Cinstită, cumpătată și cuminte,/ și dăscălită-n orișice privință,/ Plăcută îndeobște la cuvinte,/ Miloasă, mândră, dornică ființă,/ și-n toate dovedind îngăduință,/ Cu suflet galeș, lunecos din fire [subl. n.]” 984 . Caută mereu să fie protejată, să găsească la cei din jur siguranța de care avea nevoie. O întâlnim în această ipostază, în debutul poemului, când cere ajutorul lui Hector, după plecarea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
ridicat, m-am apropiat, Înfricoșat, e drept, În această nouă și totuși familiară libertate, dar am venit tot mai aproape, am ajuns până la tine, tu erai atât de bună, m-am ghemuit la pământ lângă tine, ca și cum aș fi avut Îngăduința, mi-am lăsat fața În mâna ta, eram atât de fericit, atât de mândru, atât de liber, atât de puternic, atât de acasă la mine și mereu asta: atât de acasă - dar În fond eram totuși doar animalul, eram În
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
în plus, importanța acordată zilei de 1 decembrie în noua structură de predare a istoriei naționale, împărțită între clasele a VIII-a, a IX-a și a X-a. În contextul profesionalizării tot mai evidente a discursului istoric și cu îngăduința ideologilor vremii în manualul de clasa a XII-a, din 1979, a apărut chiar un succint istoric al unirii Basarabiei cu România: "după ce la 22 ianuarie/4 februarie 1918 s-a constituit în Republică Moldovenească independentă, la 27 martie/9
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
comunismului. În unele manuale, putem observa clar dificultatea supraviețuitorilor de a alege între răul ideologic și garanția unui trai decent (Albania, Moldova). În altele, modul de viață al "lumii libere" rămâne o performanță inegalabilă, neavând nimic în comun cu micile îngăduințe consumiste din anii '60-'70 (Ungaria, Polonia). Cât despre posibilitatea unei comparații între țările socialiste pentru a putea eventual să înțelegem ce a însemnat pentru fiecare "binele" sau "răul" de atunci se pare că ea nu a tentat nici un autor
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
oraș și în școala generală era un tip a cărui mamă era "vicele", era a doua în funcție pe oraș [...]. Ei se purtau firesc. Poate cu puțin mai mult tupeu decât eram noi ceilalți [...]. Se vedea din partea profesorilor o anumită îngăduință față de ei, [...] le iertau anumite ghidușii, copilării [...]. Dar ei se purtau firesc față de noi, ba chiar într-un fel beneficiam de lucrurile astea. Ne mai aduceau câte o ciocolată străină, câte o nu știu ce bomboană sofisticată pe care noi nu o
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
își pierde mințile ține de o intenție moralizator-didactică a lui Ariosto: acesta își exprimă, implicit, imposibilitatea de a mai crede în lumea medievală, pe care o atestă însă ca pur "divertisment estetic". Gradarea cu care redă nebunia nu șterge totuși îngăduința și simpatia sa pentru personajul pe care îl "sacrifică": Era atunci simțirea să și-o piardă,/ Căzând unei dureri cumplite pradă./ Să credeți celui care-a fost să ardă:/ Așa dureri n-aveau să se mai vadă!/ Căzu bărbia-n
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
către senat este pusă la îndoială de mulți istorici chiar și astăzi. Oscilația de atitudine a acestuia între clemența față de creștini și persecuția aspră care a urmat, aparent din motive misterioase, însoțită de disprețul împăratului față de aceștia, dispreț materializat prin îngăduința unor revolte populare anticreștine, ori prin lăsarea la libertatea prefecților de a trece la execuții împotriva creștinilor sau chiar la susținerea unor filozofi păgâni în detrimentul celor creștini, sunt doar câteva exemple din atmosfera tensionată și confuză a epocii. Câțiva ani
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
au petrecut mutații, ce s-au dezvoltat aproape într-un deceniu. În primul rând, lui Iuliu Maniu și țărăniștilor le-au sporit popularitatea în dauna liberalilor și a personalității fruntașului lor Constantin (Dinu) I. C. Brătianu. Prin specularea toleranței și cu îngăduința autorităților, cele două „partide istorice”, într-o formă limitată, vor continua să se manifeste pe scena politică, în condiții de cvasi-legalitate. Dar, pentru a-și consolida poziția, monarhul va căuta să lichideze pentru totdeauna cele două partide, potrivnice lui. Liderii
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
noi soluții la probleme ridicate și nu sunt puține. Uneori suntem puși În dificultate de complexitatea problemelor. Una dintre acestea o reprezintă copiii cu cerințe educaționale speciale. Acești copii sunt speciali, ei au nevoie de abordare personalizată bazată pe Înțelegere, Îngăduință, răbdare și perseverență din partea tuturor. Pentru ca școala incluzivă să funcționeze, toți cei implicați În procesul de educare-predare trebuie să intervină pentru a ajuta elevii cu cerințe educaționale speciale. De aceea, omul de la bibliotecă, cel numit și profesorul fără catalog, este
ROLUL LECTURII ŞI TEATRULUI ŞCOLAR ÎN INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU CES. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Alina TABACU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2152]
-
picioare. Aceasta profeție o va face Merlin, fiindcă eu trăiesc înainte de timpul lui. (Iese) SCENĂ 3 (O sală în castelul lui Gloucester. Intra Gloucester și Edmund) GLOUCESTER: Vai, vai, Edmund, nu-mi place această purtare nefirească. Cînd le-am cerut îngăduința să fiu milostiv cu el, mi-au luat stăpînirea propriei case, mi-au interzis, sub pedeapsă veșnicei lor dizgrații, să vorbesc despre el, să intervin pentru el, sau să-l susțin în vreun fel. EDMUND: Sălbatic foarte și nefiresc. GLOUCESTER
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
neindividualizată, Cioran fulmina: el n-o accepta decât dacă i se promitea că-și va păstra exact psihologia și până și accidentele ei de acum. Da, și de enervat vreau să mă enervez la fel!" Mircea Eliade îl privea cu îngăduință, îi îndura toate capriciile. Tipul de "impersonalitate" la care l-a redus boala lui Alzheimer e încă în memoria celor care i-au fost prieteni. Intolerabilă"132. Unul din criteriile de sistematizare a exilului constă în poziționarea geografică. Însă el
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
cu spectrul literaturii, acuzând (și scuzând în același timp) "unele erori de apreciere, cărora fatalmente rechizitoriul său critic, silit de împrejurări a fi unul indirect, le cade uneori victimă [...], o serie de accente greșit puse sau prea simplist rezolvate [...], o îngăduință mult prea subiectivă și neraportată la greutatea și semnificația majoră a faptelor neglijate, ocolite din dezbatere"222. Cronicile Monicăi Lovinescu atrag cititorul atât prin ce dezaprobă cât și prin ce îngăduie, atât prin ce greșesc, cât și prin corectitudine. Autoarea
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
de jurământul făcut pentru a-și îndeplini dorința de a rămâne și a afla o viață desăvârșită în Egipt, Cassian și Gherman se întorc în Betleem după aproape șapte ani (Convorbirea duhovnicească XVII, 30). La întoarcere, cei doi au obținut îngăduința de a se rupe ghimpele făgăduinței făcut superiorilor și fraților pentru a reveni în pustiul sketic. Pustiul Skete sau al Schitului era situat la vest de Nil, într-o regiune cunoscută azi sub numele Wadial-Natrum și era renumit ca centru
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
nimeni nu trebuie să se amăgească că a dobândit iertarea dacă în prealabil nu a ars cauzele și mijloacele prin care a căzut în acele nelegiuiri (cap. 11). Convorbirea a XXI-a (36 capitole) dezbate prin intermediul Avvei Theonas despre îngăduințele din zilele Cincizecimii și se referă la destinderea sau îmblânzirea postului pe durata celor 50 de zile dintre Paști și Rusalii. În primele 10 capitole este prezentat cazul părintelui Theonas care, inițial, a fost căsătorit, iar mai apoi s-a
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Dumnezeu. Cassian lămurește raportul dintre libera voință a omului și harul lui Dumnezeu, declarând că nimic nu poate fi făcut în această lume fără Dumnezeu. Astfel, lămurește că binele este săvârșit prin voința și ajutorul lui Dumnezeu, iar răul cu îngăduința lui atunci când ocrotirea divină ne părăsește din cauza netrebniciei și împietririi inimii noastre, El îngăduind să fim stăpâniți de diavol sau de patimi rușinoase. În încheierea Convorbirii duhovnicești III, Avva Pafnutie concluzionează astfel: ,,Prin ceea ce am afirmat noi, nu voim să
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Trecerea în revistă a unor obiceiuri, credințe, practici, cu referire la psihopatologie conduce la concluzia că în Moldova (cum s-a petrecut de altfel în întreaga lume ortodoxă) bolnavii mintali nu au suferit persecuții. Dimpotrivă, a fost caracteristică o anumită îngăduință în mare măsură protectoare, aceasta bineînțeles când boala era recunoscută ca boală și când bolnavul putea fi tolerat în societate ca bolnav. În această ambianță, bolnavii psihici ridicau totuși probleme diferențiate pe care, prin analogie, le deducem ușor; unii, ca
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
uitarea deplină de sine care distingeau confruntarea lui cu temele intelectuale și problemele morale care l-au preocupat, ceea ce lăsa o impresie de neșters tuturor celor care l au cunoscut bine.14 Și tot așa intransigența lui neînduplecată, lipsa de îngăduință pentru sine și de înțelegere pentru slăbiciunile celorlalți, în urmărirea unui ideal de neatins al perfecțiunii.15 Un crez care a făcut din viața lui o continuă escaladare, marcată de căderi și reveniri, către un pisc inaccesibil. O viață de
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
calea acelei comuniuni pe care și-o dorea. Modul în care trăia Russell nu se potrivea în multe privințe cu aspirațiile spre desăvârșire ale unui admirator al lui Weininger. Comportarea lui Russell nu era inspirată de acea necruțătoare lipsă de îngăduință față de slăbiciunile proprii și ale celorlalți pe care o cultiva deja Wittgenstein. Îi devenea tot mai clar cât de greu este de convins Russell că indivizii care au o înzestrare aparte ar trebui să-și consacre resursele și puterile exclusiv
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
din familia lui. Deschisă de recitarea unor versete din Psalmi și din Pilde, această rugăciune se termină cu următoarele cuvinte de consolare: "Fie ca el (sau ea) și toți copiii lui Israel care dorm în pace în țărână să primească îngăduința și iertarea lui. Aceasta să fie voia Lui, iar noi vom spune: Amin". Se încearcă astfel mângâierea celor vii prin această rugăciune rostită sâmbăta, de sărbători, lunea și joia, precum și la mormintele morților. O proximitate cu moartea și durerea, și
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
puterii etatice absolute. Exemplificativă este indiferența afișată față de abuzurile la care un simplu cetățean este supus din partea statului. Atunci când îl strivește fără milă, sunt destui care nu doar că nu intervin, dar nici nu se sinchisesc să se uite cu îngăduință spre această dramă. În ce ne privește, este un risc enorm pe care ni-l asumăm prin absența unui stat pe deplin performant într-o lume ce tinde să funcționeze în exclusivitate pe principii legate de eficacitate. În prezent, din cauza
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
mai multă tărie această idee decât poetul Gower, el însuși o fantomă, care, la începutul fiecărui act al piesei, le amintește spectatorilor cât de necesar e sprijinul imaginației lor, activată de energiile unei încrederi totale în ceea ce văd? Căci: ...Cer îngăduință De faptele ce-or lua ființă; Pot timpul doar să-l mișc aproape De pasul rimei mele șchioape. Dar n-aș putea s-o fac nicicând De nu m-ați însoți în gând1. Încrederea că apariția fantomelor este posibilă, că statuile
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]