1,318 matches
-
planuri în privința ei, pentru că ea, zicea, nu dorește nimic altceva decât să știe pe "papa" sănătos, și fiindcă era "decisă" să moară tânără, înainte de a se ivi dezamăgirile în viață. Ea era, dimpotrivă, de părere ca "papa" să fie mai îngăduitor față de Aglae, căci îi era, în definitiv, soră. Veni vorba despre Simion, și moș Costache deveni, amintindu-și chestiunea, așa de indignat, încît nu fu capabil să exprime nici o idee. Pascalopol dezvoltă această teorie: - Persecutarea bărbatului de către femeie, în căsnicii
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
mari reprezentanți ai noștri, dar de fapt se reprezintă doar pe ei și interesele lor meschine. Am tot glumit 25 de ani pe seama plimbărilor celor 2 (doi - numai doi - Însoțiți de suita corespunzătoare, bineînțeles). Am tot glumit și am zâmbit Îngăduitori sau enervați câteodată; dar am văzut și am simțit de fiecare dată, după o astfel de plimbare, că ceva merge mai bine. Așa a fost. Dar nu mai este așa. De fiecare dată când pleacă unii cu probleme de țară
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
cu variante de adevăr care încearcă să treacă cu vederea pragul suprem al singurătății în care omul Isus și-a dat sufletul? E ca și cum l-am scoate din mormânt să-l îmbălsămăm altfel, cu trăsături igienice și distinse, cu surâs îngăduitor sau cu atitudinea de amabilitate civică - așa cum apare în Cristosul sculptat de Thorvaldsen despre care Barth, cred, spunea că-l reprezintă pe Antichrist. Să nu uităm că există un Cristos al mâniei și al puterii de pedeapsă, cel denumit de
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
că religiile care se constituie în baza unui text sacru hotărâtor, adulat și suprapus oricărei experiențe personale, oricărei puneri în joc a propriului spirit, religiile care se sprijină pe un text „consacrat“, sunt religiile cele mai apăsătoare, cele mai puțin îngăduitoare, acele religii în care spiritul sectar își găsește teren predilect pentru îngustimea înverșunată cu care se aruncă asupra unui „text decisiv“, luat drept criteriu pentru o definire infirmă a adevărului. Ceea ce s-a schimbat în mod îngrijorător de la o vreme
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
Printre altele, o schemă împinsă până la schelet și care reduce logicul la un exercițiu, la o șaradă, face ca raționamentul să piardă în intensitate și să se transforme într-o formă de obediență, care este și prea ritmică, și prea îngăduitoare față de felul viu în care mișcările gândirii ascultă deseori de cotituri bruște, surprinzătoare. Este ca și cum raționamentul, care pretinde că introduce ceva nou, în orice caz, care aduce cel puțin o descoperire în plus față de momentul anterior lui (pentru că altfel ar
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
doar speriat sau dacă mi-am dat seama că moartea m-a ocolit. Acum însă, știu că am fost ocolit de moarte. Nu doar ca avertisment, că ea nu este absentă, ci ca semn că mai poate aștepta, că este îngăduitoare cu mine... Și au mai fost câteva împrejurări asemănătoare. Sunt anumite forme de dispunere spațială care par date, adică se constituie, în afară, ca forme de expresie ale unui tipar al spiritului; ca și cum ele ar fi inevitabil programate mai înainte de
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
senzația de beție delirantă a rock’n roll-ului, scriu câteva paragrafe de elogiu al acestui ritm, pe care le pun în finalul textului despre existențialism, ca o consecință firească și un aport personal la orientarea acestui curent în vogă. Profesorul, îngăduitor față de mine, m-a lăsat să-mi citesc textul în voia mea. Fără să vreau, mi-am anticipat atunci un resort ascuns din cursul viitor al vieții mele. Fragilitatea extremă, atât de fragedă că pare să nu se mențină în
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
fascinat de mucul așezat pe nas, că își pierde imediat cumpătul, se întrerupe, face apel la rezerve retorice stereotipe și nu poate evita să simtă că pierde partida. Cel din fața lui, vitalul, zâmbește satisfăcut. Își simte confirmată superioritatea și devine îngăduitor. O, pulbere a gloriei omenești, un punct ajunge s-o înalțe la ceruri! Când nu știu ce face un om, ce urmărește el, îl întreb ce vrea cu asta. Și, când întrebi pe cineva ce vrea, cauți să vezi ce are el
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
este, nu mă cunoști încă, n-am mai fost lângă tine. Pentru tine, sunt un spirit nou, cu toate că familia mea e foarte veche; existăm de pe vremea când voi, rasa oamenilor, nu erați încă oameni, când erați altfel de ființe, mai îngăduitoare, când vă înțelegeați altfel cu celelalte ființe.“ Nu era parcă nevoie să vorbesc, adică să răspund cu vorbe, pentru că spiritul protector care se afla acum în preajma mea știa ce voia să spun, ca și cum aș fi vorbit deja; adică eu formulam
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
poți aștepta și la ce nu de la un om ! De atunci, când se află lângă ea, pare încă mai neliniștit ca de obicei - încă mai nesigur. Fără nicio îndoială, așa va arăta și azi, când se va întoarce. Aparent surâzând îngăduitor - de fapt, liniștindu-se, pe măsură ce simte că ea nu are de gând să deschidă subiectul periculos -, el are să așeze grijuliu pe brațul fotoliului ceșcuța de cafea golită. O deprindere mai veche are să-l facă să se ridice imediat ; și totuși
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Cât privește incidentul de la Mamornița, s-au mai ivit noutăți care să explice cum s-a întâmplat ? Ce întrebare fără rost ! Dar tânărul Ialomițeanu se bucură de îngăduința Profesorului. Ce ar putea să mai fie nou după atâta vreme ? ! răspunde, îngăduitor, Profesorul. O îngăduință neatentă, ca față de cel mai puțin reușit dintre fiii sufletului. Da, nenumărați alți discipoli i-au stat Profesorului Mironescu în preajmă, în lunga sa carieră didactică, dotați, toți, cu o gândire proprie, originală, cu o vocație mai
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
nevoie de bărbat, și al ei, la cinzeci de ani, n-a mai putut... — Nu-i vorba neapărat de viața sexuală, madam Delcă, deși acolo ei au o cu totul altă concepție ! Teribil de liberă ! Și eu, cât sunt de îngăduitoare, uneori tot am fost șocată... — Să fie la ei, acolo !... Că de distracții nu duce lipsă lumea ! — îți înțeleg reținerea, dar nu m-am referit doar la asta ! M-am referit la o viață de om încă tânăr, la sport
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
să meargă la Cairo sau la Stockholm, doar nu ținea cine știe ce Casă de Mode ! Nici vorbă ! Ivona se uită la ceasul rusesc, își aprinde o țigară : — Dar ce târziu s-a făcut ! Teribil de târziu... Și oricât sunt eu de îngăduitoare, de data aceasta Niki a întrecut orice măsură ! Ar trebui, desigur, să mă duc acum sus, să mă aranjez, să fiu pusă la punct când vine, dar nu am niciun chef ! — Lasă, stai aici cu mine, mai vorbim una alta
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
zi îngrozitoare ! Și cum am observat mai demult : dacă ziua începe prost, nu poți s-o mai redresezi, oricâte eforturi... — Așa e unile zile ! O iei cu stângu de dimineață ! — Despre asta să nu mai vorbim ! Cât sunt eu de îngăduitoare, dar astăzi Niki a depășit măsura ! A bulversat totul, și programul lui, și al meu, totul ! Să ajungem la biserică eram obligați ! Nu să mă expună la toate afronturile pe care le ai văzut... le-ai auzit... Ei, cum să
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
alde Păunescu și Vădim, în loc să fie puși la colțul istoriei ca susținători patetici și coprofagi ai unui regim criminal de pe urma căruia nu ne putem reveni nici după 12 ani, se lăfăie în Senatul României și pe ecranele televizoarelor sub privirile îngăduitoare sau indiferente ale concetățenilor. Nu numai că lumea îi suportă, dar la emisiunile de ore și ore ale lui Păunescu de la PRO TV se perindă scriitori, pianiști, medici, cântăreți... Cum se poate intra în NATO ― întreb retoric ― cu trubadurii lui Ceaușescu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
atunci, avînd mare grijă să evităm orice discuție. Mama mi-a spus că nu servea la nimic să tot pritocim vechile probleme. În fond, scriu nu doar Împotriva voinței tatei, ci și Împotriva voinței mamei. − Ar trebui să fii mai Îngăduitor cu tine Însuți, răspunsese Catriona. Avea un prenume celtic, cel al unei eroine a lui Robert Louis Stevenson, un prenume pe care François nu avea să-l pronunțe niciodată la fel de bine ca ea. Catriona se născuse la Londra În febra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
prin Céreste, am preferat drumurile mai puțin bătute. Tata părea Întotdeauna mai destins În Provența decît În alte locuri, chiar dacă sistemul lui nervos era uneori pus la grea Încercare de o climă În care soarele și vîntul nu sînt deloc Îngăduitoare. Voisem să revăd Rustrel și Gignac, sate unde mă dusese, cu zece ani În urmă, cu aparatul meu de filmat Paillard-Bolex și cu cele trei obiective Berthiot ca să-mi realizez primul film, din care reușisem să obțin să fie cumpărate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
mult și Ivan Feodorovici, care îl protejează pe tânăr. În sfârșit, dacă el, Afanasi Ivanovici, nu se înșală, se pare că Nastasia Filippovna cunoaște și ea de mult sentimentele tânărului și chiar i s-a părut că are o atitudine îngăduitoare față de dragostea lui. Firește, lui îi e cel mai greu să vorbească despre acest lucru. Dar, dacă Nastasia Filippovna ar vrea să accepte ideea că el, Toțki, este capabil și de altceva în afară de egoism și de dorința de a-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
și triumfătoare. Dar în cele din urmă am renunțat s-o mai frecventez, pentru că nu vreau să încurajez această căsătorie indecentă. Ați văzut, ați fost martor astăzi: am făcut tot ce putea face un tată, dar un tată blând și îngăduitor; acum, însă, pe scenă își va face apariția un altfel de tată și atunci o să vedem noi care pe care: bătrânul soldat merituos va zădărnici intriga sau camelia nerușinată va intra într-o familie de cea mai bună condiție? — Chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
cine știe ce motive. În ziua primirii scrisorii, a fost drăguță cu toată familia, chiar le-a sărutat pe Aglaia și pe Adelaida, căindu-se de ceva față de acestea, însă ele n-au izbutit să afle ce vină își asumase. Deveni brusc îngăduitoare până și cu Ivan Feodorovici, pe care toată luna îl ținuse în dizgrație. Firește, chiar de-a doua zi regretă teribil sentimentalismul ei din ajun, până la prânz apucă să se certe cu toți, însă spre seară orizontul se însenină din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Bătrânul a început să turbeze... mama urlă. Zău, Varia, faci cum vrei, dar eu îl alung din casă sau... sau plec chiar eu, adăugă el, amintindu-și probabil că nu poți alunga pe cineva din casa altuia. — Trebuie să fii îngăduitor, bâigui Varvara. — De ce să fiu îngăduitor? Cu cine? explodă Ganea. Să fiu îngăduitor cu mârșăviile lui? Nu, tu n-ai decât să faci cum vrei, dar așa nu se mai poate! Nu se poate, nu se poate, nu se poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
urlă. Zău, Varia, faci cum vrei, dar eu îl alung din casă sau... sau plec chiar eu, adăugă el, amintindu-și probabil că nu poți alunga pe cineva din casa altuia. — Trebuie să fii îngăduitor, bâigui Varvara. — De ce să fiu îngăduitor? Cu cine? explodă Ganea. Să fiu îngăduitor cu mârșăviile lui? Nu, tu n-ai decât să faci cum vrei, dar așa nu se mai poate! Nu se poate, nu se poate, nu se poate! Și ce manieră: el e vinovat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
eu îl alung din casă sau... sau plec chiar eu, adăugă el, amintindu-și probabil că nu poți alunga pe cineva din casa altuia. — Trebuie să fii îngăduitor, bâigui Varvara. — De ce să fiu îngăduitor? Cu cine? explodă Ganea. Să fiu îngăduitor cu mârșăviile lui? Nu, tu n-ai decât să faci cum vrei, dar așa nu se mai poate! Nu se poate, nu se poate, nu se poate! Și ce manieră: el e vinovat și tot el se umflă în pene
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
concluzia că omul acesta luase o hotărâre definitivă. De altfel, calmul era mai mult exterior decât real. În orice caz, însă, musafirul arăta o dezinvoltură rafinată, deși își impusese o demnitate reținută. La început chiar luă față de prinț o atitudine îngăduitoare, cum li se întâmplă câteodată oamenilor mândri, care au fost ofensați pe nedrept, să fie dezinvolți și rafinați. Vorbea blând, deși nu fără o anumită mâhnire în voce. — V-am adus cartea pe care am luat-o mai deunăzi, spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
mie să-mi înmormântez piciorul la Vagankovskoe“. Adică dumneavoastră... începu prințul și se fâstâci. Generalul îl privi evident de sus și chiar aproape cu ironie. — Spuneți, prințe, tot ce ați vrut să spuneți, rosti el lungind cuvintele foarte armonios. Sunt îngăduitor, spuneți totul: recunoașteți că vi se pare ridicol până și gândul de a vedea în fața dumneavoastră un om în actuala lui înjosire și... inutilitate, auzind în același timp că a fost personal martorul unor... mari evenimente. El n-a apucat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]