2,408 matches
-
04 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului În satul meu bătrân Te privesc. Mă tem că, închizându-mi ochii, când îi voi deschide nu vei mai fi, ca toți care-au plecat. Au fost mulți, au rămas puțini și bătrâni. Mă îngrozesc, la gândul că ar putea pleca toți. Atâtea ulițe puștii, atâtea case părăsite, atâtea umbre deșirate, triste, care și-au pierdut stăpânii. Amintesc de cei care, odată, isi strigau, plini de viață, copiii. S-au mutat într-o margine, o
DANS MON VIEUX VILLAGE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376265_a_377594]
-
Acasa > Strofe > Simpatie > COȘMAR Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 1689 din 16 august 2015 Toate Articolele Autorului Clopotele bat în noapte, plânge cerul pe morminte Îngerii o iau la goană îngroziți de jurăminte Cu minciuna-n vârf de lance, un trofeu barbar ce-adună Toate stelele din ceruri și strivește biata lună. Îngroziți de întuneric, trandafirii stau să-și plece Toate gândurile roze, să le-ascundă și cum trece Umbra morții
COŞMAR de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374786_a_376115]
-
august 2015 Toate Articolele Autorului Clopotele bat în noapte, plânge cerul pe morminte Îngerii o iau la goană îngroziți de jurăminte Cu minciuna-n vârf de lance, un trofeu barbar ce-adună Toate stelele din ceruri și strivește biata lună. Îngroziți de întuneric, trandafirii stau să-și plece Toate gândurile roze, să le-ascundă și cum trece Umbra morții peste mine, troienindu-mă-n tăcere! A plecat în lume versul de tristețe și durere. Golul mi-a umplut privirea, ca un
COŞMAR de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374786_a_376115]
-
a studenției mele, când pierdută în anonimatul străzii, visasem că într-o zi voi păși pe aici ca o regină, îmbrățișându-mă cu alesul inimii mele. Ce vis neghiob și încă neîmplinit! Eram la fel de singură ca și atunci și mă îngrozea gândul de a nu mă plimba solitară pe aici și peste cinzeci de ani. Eram în impas, părăsită și ciudat de conștientă de suferința mea, venită brusc ca o furtună de nisip ce schimbă instantaneu peisajul. Am simțit că, iarăși
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 7 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371674_a_373003]
-
de topor, imaginea care li se prezentă ochilor fu de coșmar. Ceea ce până cu câteva zile în urmă fusese un copil, acum era o formă împuținată, chircită, țeapănă, din al cărei corp se înfruptau doi șobolani blestemați. Femeile se luară îngrozite cu mâinile de cap plângând. Încercară să-l scoată pe băiat afară, dar acesta călca cu ură și o furie animalică cei doi șobolani uciși cu toporul, prea absorbiți de plăcerea festinului lor, pentru a-și mai lua măsuri de
COPILĂRIE MUTILATĂ de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375664_a_376993]
-
șoaptă ce adesea mă răpune. De multe ori tu te-ai ascuns în vis Din teamă poate iubirea noastră. Și în acele clipe mi-am promis Să n-aveți satisfacție, a voastră. Te dezgolesc de doruri în tăcere Și mă-ngrozesc de-atâta suferință. Cuvintele au gustul ca de fiere Iar visele nu au vreo trebuință. De câte ori atunci te-am căutat Tu mi-ai răpit o clipă de iubire. Și ai continuat neîncetat Să mă privezi de tot ce-i fericire
DISPARIȚIE MISTERIOASĂ de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2039 din 31 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379189_a_380518]
-
resemnare zi de zi dormiți¬? UNDE-I MÂNDRIA? Unde-i mândria noastră strămoșească? Parcă-am orbit de tot de când dormim și nimeni nu mai vrea să se trezească. Unde-i mândria noastră strămoșească ce îi făcea pe răi să se-ngrozească la gândul c-am putea să izbucnim ?! Unde-i mândria noastră strămoșească? Doarme ca noi și somnu-i unanim. TRISTEȚEA E ÎN NOI Tristețea e în noi ca niciodată, arzându-ne-n mistuitoru-i foc viața stupidă și sacrificată. Tristețea e în
TRIOLETE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379279_a_380608]
-
metalurgice, uzine și fabrici, care exaltă cele mai scârboase duhori.” Se înțelege despre cine vorbește savantul, jivina vinovată de actele criminale față de minunăția naturii este nu alta,decât „Homo Poluans”! Și acum ,câteva aforisme lăsate de către George Moisil: - Nu mă îngrozește atât prostia omenească,ci mai ales uriașa ei... forță! - Când întălnești un analfabet cu diplomă, să nu râzi de el, ci să îi plângi pe cei care au trebuit să i-o confere... - În ultima vreme filosofii s-au ocupat
ÎNTÂMPLĂRI NECUNOSCUTE DIN VIAŢA UNOR SAVANŢI ROMÂNI (2) GEORGE C. MOISIL de HEIDI S SIMON în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369184_a_370513]
-
se schimonosi în toate felurile și-și schimbă înfățișarea în lup, în urs care amenința să smulgă fereastra din toc, apoi în capră ce-și chema iezișorii, dar în locul lor apăru un țap fioros. - Termină cu prostiile! - țipă Elena. Mă îngrozești! Mă voi plânge stăpânului tău că m-ai supărat și va fi vai de pielicica ta! Arătarea se opri pe moment consternată că nu reușise s-o amuze și începu să se jelească: - Vai de mine, ce mă fac? Îmi
X. FRATE CU DRACUL de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369120_a_370449]
-
Elena sări disperată în vârful patului și se retrase până ajunse cu spatele lipit de perete. Șarpele se afla la o palmă de ea și-și continuă ritualul cu limba jucăușă să-i atingă sânii. Se prefăcue că o atacă îngrozind-o cu exhibițiile sale. Femeia își adună forțele și țipă disperată: - Ajunge!... Cobra își retrase limba și o privi fix ca și cum ar dori s-o hipnotizeze. - Nu-mi place jocul ăsta! Altceva mai frumos, demn de un cavaler al nopții
X. FRATE CU DRACUL de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369120_a_370449]
-
Cine i-a scornit-o nu se mai știe. Generații de elevi au preluat-o de la înaintașii lor. Și profesorul a aflat de ea. Auzi, tu! mai zice câteodată, mirându-se. Să-i spună lui Tamerlan! Că doar n-a îngrozit el lumea ca ferocele învingător al lui Baiazid Ilderim. Mimează severitatea, e drept, ca orice profesor care se respectă. Măcar aparențele să fie păstrate, dacă nu altceva. Dar toată lumea știe că, de fapt, e pita lui Dumnezeu. Bătrânul dascăl alege
TAMERLAN de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369255_a_370584]
-
aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Te strig fără odihnă o,tu cea nesfârșită! ai întins aripile gândind să atingi luna, vulturii ți se împletiseră în zbor,începând să guste din carnea ta vremelnic zburătoare. odihneau umbrele cerului peste țipătul tău îngrozite de atâta neputință! soarele dădea la o parte cu coasa tăgăduirii pe umeri norii,care-ți spălau lacrimile picurate din sloiul orbirii tale. cine mai văzuse suflet țipând de înfrigurare, singurătate, frică de zbor? Autor Doina Bezea Referință Bibliografică: O
O,TU CEA NESFÂRȘITĂ! de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369293_a_370622]
-
spaniol încerca să îi explice odraslei că nenea nu este decât o statuie acționata mecanic, moment în care, mecanismul s-a defectat iar monstrul a început să se miște dezordonat, așa cum nu scria în program. Drept urmare, domnul a luat-o îngrozit la fugă, iar puștiul a rămas să se amuze, după care a anunțat un paznic că nenea Franckenstein s-a stricat. Nici nu mă miră. Copilul nu stie ce e teamă și a înțeles ceea ce i-a explicat tata. Mă
OLE! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369265_a_370594]
-
adevărul, ori să-mi micșorez vina. Când am hotărât să-ți scriu, am jurat că nu voi ascunde nimic. Te rog doar să ai răbdare și înțelegere. Și te rog să nu mă judeci prea aspru... După bombardament am rătăcit îngrozită pe străzi ceasuri fără sfârșit, până ce ai început să plângi de foame. Îmi trebuia urgent un adăpost. Deja hotărâsem în minte că ești copilul meu, că te voi înfia și orice ar fi să fie, nu voi renunța la fericirea
ÎNGHEŢATĂ CU GUST AMAR – FRAGMENT: TOTUL DESPRE RENATA de MADELEINE DAVIDSOHN în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374149_a_375478]
-
-ndată pe socoteli fluflue vor fi, abject, stăpâne Mă răzvrătesc când știu c-a ta trecere străină doar uitătura-mi va arunca, din mers, când voi vedea iubirea-mi sfântă devenind cretina că simpla gravitație stupida a acestui vers Mă îngrozesc fiindcă aceeași lege kepleriană mă va goli și ție alte-atracții-ți va aduce, cu mâna-mi ridicată ca-ntr-o ruga indiană sper părăsirea ta, puterea-mi să educe: căci tu, prea slab că legea firii să nu-ți vină de
SONET 49 de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374181_a_375510]
-
1433 din 03 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Destul de trist, sunt mare acum Și mă gândesc la mama mea, Aș vrea să opresc timpul din drum Dar cine asta nu ar vrea? O văd pe mama, pe bunica, Și mă-ngrozesc din când în când, Mă doare gândul și inima Când o aud tot suspinând. Așa de trist îmi pare faptul Că doară mila o mai cunoaște, Curând uita-va pe unul, altul, În bătrânețe se-adâncește. Și-mi amintesc din
BĂTRÂNEȚE de BEATRICE LOHMULLER în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362259_a_363588]
-
spună a doua zi... Ce bună coincidență! Să fie acasă când venea copilul! Să o poată vedea întâi, mai apoi să-i spună ce se întâmplase! Până să ajungă Renée, Mira avu timp să se analizeze vis-à-vis de eveniment. Se îngrozi cât de inhibată era! Ce stocase subconștientul ei oare?! De ce nu putea să regrete decât mental evenimentul?! I se uscase într-atât sufletul?! Își spuse că iertase tot ce era de iertat, dar?! Nu iertase nimic, acum realiza. Se făcuse
CAPITOLUL 8 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1822 din 27 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378620_a_379949]
-
în partid și dacă între idealurile ei și teoria partinică există compatibilitate. Acasă nu spusese nimic. Chiar avea să întreprindă studierea literaturii comuniste. După Revoluție, le povestise alor săi despre chestiunea cu pricina, pe tată-său făcându-l să se îngrozească retroactiv de ce repercusiuni ar fi putut avea acest refuz asupra odraslei sale atât de nesăbuite! Mira ar fi vrut să adoarmă, dar nu putea. Parcă un presentiment îi inunda ființa. Refuza să creadă că avea să i se-ntâmple ceva
CAPITOLUL 6 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378643_a_379972]
-
Acum te cred.....noi doi, tu și eu, sigur ne vom întîlni într-o viață viitoare.... Pentru aceasta ...așteptarea a luat sfîrșit....! Vîntul călduț, de primăvară, se întoarce pentru a învălui un trup firav, uitat pe o bancă.... Dar fuge îngrozit de răceala de gheață a morții... Mirela Penu Referință Bibliografică: ASTEPTAREA / Mirela Penu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1418, Anul IV, 18 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Mirela Penu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
ASTEPTAREA de MIRELA PENU în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377730_a_379059]
-
fără excepție, obișnuințele strămoșilor și nu se amestecară în cele ale popoarelor migratoare". Instinctul de conservare este prezentat ca un reflex al apărării originii: "Romanii nu ar fi vrut niciodată să se căsătorească cu femei de alt neam. Ei erau îngroziți de aceste căsătorii, iar această teamă se păstrează pînă și în zilele noastre. Un țăran moldovean sau muntean nu ar vrea vreodată să se însoare cu o unguroaică, o poloneză sau oricare altă străină". Discursul propus de Kogălniceanu este fragmentar
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
moartea Republicei. Dacă Camera acelor adunături ar fi avut la îndemînă pe un pretendent potrivit, dacă Lulu n-ar fi fost prea tânăr, iar Chambord prea bătrân, monarhia îndată și-ar fi serbat învierea din morți. Se știe că cetățenimea, îngrozitu de anarhie, dorea o reacțiune. Thiers fu răsturnat pentru că declarase că unica formă de guvernământ posibilă este republica. Fu instalat Mac-Mahon pentru a pregăti restaurațiunea tronului și au trebuit niște silințe nespuse pentru a feri noua suveranitate a poporului de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
absolută. Am întrebat: ce înțeles are misiunea constantinopolitană privitoare la mănăstirile închinate? Răspunsul - tăcere. {EminescuOpXI 173} Acum se ivește o nouă cestiune, mai îngrijitoare decât toate celelalte: decadența deplină a esportului nostru de producte brute, o decadență de care se-ngrozește chiar "Romînul", fără a pomeni, se-nțelege, că acest regres datează absolut numai de la venirea roșiilor la putere. Punem din nou sub ochii cititorului pasajul din "Romînul" privitor la această gravă cestiune: "Monitorul oficial" a publicat zilele trecute statistica importului
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
materii a lui Lupasco. Dedicația pe care André Breton o face pe exemplarul din Arta magică trimis lui Lupasco este totodată mișcătoare și neliniștitoare: "Lui Stéphane Lupasco, cel dintîi calificat să pătrun-dă în aceste "umbre magice ale psihismului" (deși mă îngrozește gîndul că s-a putut preta la glorificarea unor măsuri inchizitoriale !) "11. Despre ce "măsuri inchizitoriale" putea fi vorba ? GEORGES MATHIEU ȘI CUȘCA LUI ARISTOTEL De fapt, în dedicația sa, Breton face trimitere la expoziția "Ceremonii comemorative ale celei de
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
ale-Adîncului Pleca departe-n neștiut și-un straniu gol lăsă-n jurul Lui Los; în depărtare apele purtate îi erau de către toate părțile din jur cu zgomote 160 De roți și de copite ale căilor, si Trîmbițe, Corni, Goarne. Los îngrozit privi ruinele lui Urizen jos dedesubt, Grozavnic Haos pentru ochii săi, nemăsurata Moarte fără chip Învîrtejind în sus fărmate stînci în înălțimi în groaznicul văzduh, Unduind totul dedesubt în Volburi de fluid topit. 165 Atuncea Los cu-nfricoșate mîini prinse
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
a șasea vîrstă se-ncheié, de groaznică durere. Turbat și-înăbușit de chin, el brațul drept și-l aruncắ spre miazănoapte, Si brațul stîng spre miazăzi, țîșnind afar' adînc îndurerat, 245 Și tremurînd picioarele-i călcară-abisul cel de jos, urlînd și îngrozindu-se, Si o a șaptea vîrstă se sfîrși și-o groaznică durere. Sfatul lui Dumnezeu în înălțimi veghind asupra Trupului Omului în straiele de sînge-ale lui Lúvah învelit, văzu și plînse. Și coborînd peste tărîmurile-acoperite de blîndă luna a lui
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]