1,508 matches
-
o atât de mare măsură la poetul nostru ca în Brățara nopților, unde libertatea asociativă nu cunoaște, practic, nici o îngrădire. Pe de altă parte, însăși „mecanica” textului, prin care un termen al ecuației metaforice atrage... automat după sine o nouă înlănțuire metaforică, orientează spre același procedeu. După cum predominanța imaginarului nocturn și culoarea onirică a unor imagini, introducerea frecventă a visului în spațiul asociativ îl situează pe autorul Brățării nopților în aceeași arie de rezonanță. Cu toate acestea, scrisul lui Voronca nu
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
în beteală ca un mire”... Le contrabalansează într-o oarecare măsură, apelul la spectacolul mai frust și mai tonic al bâlciului și al circului, pentru care poetul găsește mereu resurse de entuziasm pe urmele unui futurism acum îmblânzit, realizând adeseori înlănțuiri imagistice care aruncă semnificative punți între cele două universuri înrudite, ca în aceste versuri din Brățara nopților (XII): Te plimbi în călușeii sângelui, ce scrânciob inima De pe trapezul privirii se avântă în salt mortal zările Zările ca niște clopote se
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
enunțurilor, „scriitura înșelător «albă»” (Ion Stratan), o anumită fadoare (asemuită nu o dată cu cea a producțiilor „ultimului” Bacovia) au fost remarcate de comentatori. S-a relevat, în mod repetat, caracterul sentențios al versurilor, multe poeme fiind perceptibile ca înșiruiri de aforisme, înlănțuiri de poeme de un vers sau două. Dar V. nu alcătuiește simple colecții de maxime, aparența aforistică e manipulată cu sagacitate, pusă în slujba unui mod de comunicare poetică. La el este vorba de o pătrunzătoare poezie de sugestie, ce
VIERU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290556_a_291885]
-
de pregătire. De aceea, oferta de formare trebuie atent gândită și pregătită, astfel încât să satisfacă nevoi de formare diverse și să atragă cât mai mulți cursanți. Procesul managerial de concepere și implementare a programelor și cursurilor pentru adulți presupune o înlănțuire ciclică a unor etape: identificarea nevoilor de formare, proiectarea și implementarea ofertei, evaluarea (Hălmăgean, 2001, p. 113), etape care sunt, de fapt, similare cu ale oricărui proces managerial ce presupune, în ideea atingerii eficiente a obiectivelor, o abordare articulată, adaptată
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
managerial de concepere și implementare a programelor și cursurilor pentru adulți și care este specificitatea acestora. Este de menționat că aceste delimitări/etapizări le-am făcut mai mult din punct de vedere didactic, deoarece se află, de fapt, într-o înlănțuire firească; ele se întrepătrund și se intercalează, neputându-se realiza o demarcare netă. 5.5.2. Problematica dezvoltării și etapele manageriale de parcurs în programele/cursurile de educație pentru adulțitc "5.5.2. Problematica dezvoltării și etapele manageriale de parcurs
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de pregătire. De aceea, oferta de formare trebuie atent gândită și pregătită, astfel încât să satisfacă nevoi de formare diverse și să atragă cât mai mulți cursanți. Procesul managerial de concepere și implementare a programelor și cursurilor pentru adulți presupune o înlănțuire ciclică a unor etape: identificarea nevoilor de formare, proiectarea și implementarea ofertei, evaluarea (Hălmăgean, 2001, p. 113), etape care sunt, de fapt, similare cu ale oricărui proces managerial ce presupune, în ideea atingerii eficiente a obiectivelor, o abordare articulată, adaptată
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
managerial de concepere și implementare a programelor și cursurilor pentru adulți și care este specificitatea acestora. Este de menționat că aceste delimitări/etapizări le-am făcut mai mult din punct de vedere didactic, deoarece se află, de fapt, într-o înlănțuire firească; ele se întrepătrund și se intercalează, neputându-se realiza o demarcare netă. 5.5.2. Problematica dezvoltării și etapele manageriale de parcurs în programele/cursurile de educație pentru adulțitc "5.5.2. Problematica dezvoltării și etapele manageriale de parcurs
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
decât o “schemă anticipatoare” sau un plan de acțiune, care presupune anumite repere mai mult sau mai puțin detaliate privitoare la activitatea ce urmează a fi efectuată de către elevi. Aceste repere au un caracter euristic, orientativ, fără a fi o înlănțuire rigidă de secvențe sau „pași” care să-i conducă pe elevi în mod obligatoriu spre un rezultat final. Situația problemă se caracterizează prin aceea că oferă elevului posibilitatea și îl stimulează să caute singur soluția, orientându-se, bineînțeles, după aceste
EFICIENŢA METODEI PROBLEMATIZĂRII ÎN PREDAREA – ÎNVĂŢAREA CHIMIEI. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Cozma Jeanina () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_893]
-
SUA. Conform literaturii de specialitate În domeniul comorbidității schizofreniei și abuzului de substanțe, nu există studii longitudinale care să poată evalua În mod clar cronologia unei tulburări În raport cu o altă tulburare pentru a Înțelege mai bine legăturile de comorbiditate În Înlănțuirea lor de cauzalitate sau de conferire a unui efect predispozant uneia dintre ele celeilalte. Astfel, specialiștii domeniului constată că este dificil de a evalua În mod precis data debutului schizofreniei sau a toxicomaniei. Data debutului schizofreniei corespunde primei consultații, primei
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
73(7), 645-650, 2003 footnote>. O metodă pentru detecția defectelor cu contrast mic este prezentată de către J. Laitinen <footnote Laitinen, J., Image quality in automated visual web inspection, Proc. SPIE, 1997, 3029: 78- 89. footnote>. Metoda are la bază o înlănțuire de praguri interpuse între rutinele de filtrare și preprocesare. J. Escofet propune o metodă bazată pe transformata Gabor, pentru identificarea defectelor. Sunt analizate o multitudine de defecte pe diferite tipuri de materiale de bază <footnote Escofet, J., Navarro, R., Millan
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84097_a_85422]
-
valori peste 1000. Macromoleculele au numai anumite dimensiuni medii, forma lor cea mai probabilă fiind cea de ghem. Ghemele macromoleculare pot fi la rândul lor strânse sub formă de particule izometrice (sferoidale) sau întinse sub formă de fibre. modul de înlănțuire al particulelor în macromoleculă după acest criteriu, avem molecule ramificate, liniare, împâslite prin punți de hidrogen între catene și tridimensionale. Ultima categorie reprezintă clasa compușilor care se îmbibă cu dizolvanți fără a se dizolva propriu zis, fiind insolubili. gradul de
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
Rafinamentul circularelor meditații catifelează cărămida aparentă și uniformă de zvâcniri profunde și neregulate. Ele se sting tăcut lăsând în urmă dâre de lumină vie. Se nasc și mor idei sub pătură de tăceri cosmice, străpunsă de sclipirile atâtor stele. Fatalul, înlănțuirea care suprimă sclipiri de lumină, prăfuindu-le cu umbră. Împletirea simțirilor fine veghează rigiditatea. definește trăsătura ei vie.
Precizia infinitului. In: Apogeul by Ana Maria COGUT () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1806]
-
73(7), 645-650, 2003 footnote>. O metodă pentru detecția defectelor cu contrast mic este prezentată de către J. Laitinen <footnote Laitinen, J., Image quality in automated visual web inspection, Proc. SPIE, 1997, 3029: 78- 89. footnote>. Metoda are la bază o înlănțuire de praguri interpuse între rutinele de filtrare și preprocesare. J. Escofet propune o metodă bazată pe transformata Gabor, pentru identificarea defectelor. Sunt analizate o multitudine de defecte pe diferite tipuri de materiale de bază <footnote Escofet, J., Navarro, R., Millan
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84096_a_85421]
-
fi cel puțin la fel de important ca cel pe care-l joacă textul <footnote id = "3"> citation author = "Mircea D. Horubeț"> Folosesc conceptul de text ca entitate semiotică Într-o semiotică a comunicării, cum ar spune Eco. Prin el Înțeleg o Înlănțuire de semne produse cu scopul de a comunica. Textul este opus, astfel, semnului (care este unitatea centrală Într-o semiotică a semnificării - Eco 1982, p. 14). Diferența dintre enunț și text devine astfel doar una de perspectivă de abordare</citation
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
situația În care utilizăm noțiunea de text din perspectivă semiotică: un text format din alte semne decît cele lingvistice <footnote id = "30" > Iată câteva opinii În favoarea considerării textului ca un fapt semiotic: 1) Hjelmslev: textul este definit ca fiind o Înlănțuire de semne, sau un proces semiotic (Apud Johansen, J.D., Larsen, S.E. 2002, p. 111) 2) Johansen și Larsen: Semnul este o entitate virtuală și sistematică, În timp ce textul este „uzul semnului la un moment dat” (Johansen, J.D., Larson, S.E. 2002, p.
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
potențialului creativ, formarea abilităților creatoare și de transfer a metodologiilor exersate în diferite domenii de activitate în ultimă instanță. Antrenamentul creativ este un proces sistematic (metodic, gradat) practic si teoretic. In grupul creativ de formare el este proiectat ca o înlănțuire dinamică de strategii, tehnici, metode de creativitate, inventivitate urmărind fazele principale ale elaborării deprinderilor și dezvoltării abilităților și priceperilor. În antrenamentul specific grupului creativ de formare sunt activate următoarele variabile: a) variabila demonstrare (oferire de modele, exemple) exersare; b) variabila
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
lexicul sau vocabularul unei limbi și regulile de utilizare a acestuia în situațiile concrete de comunicare. Regulile gramaticale, adică reguli morfologice de bună formare a cuvintelor și de clasificare a lor în părți de vorbire, și reguli sintactice de combinare, înlănțuire a cuvintelor în propoziții, fraze, discursuri sau a cuvintelor în propoziții, a propozițiilor în fraze și a frazelor în discursuri, texte. În timpul enunțării, noi combinăm, conexăm enunțuri lingvistice mai mici în unități mai mari având o anumită intenție comunicativă. Această
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
vizează interlocutorul, asupra căruia încearcă să acționeze prin actul său de limbaj, cu alte cuvinte intenția locutorului este una acțională sau practică. Pe dimensiunea conectivă, sintactică a intervenției sale discursive, locutorul vizează însăși construcția discursivă, cu alte cuvinte în timpul combinării, înlănțuirii sau conectării entităților lingvistice, acesta este atent la însuși acest proces sintactic, intenția lui fiind aceea de a închega o secvență discursivă adecvată sau compatibilă din punct de vedere sintactic. Fenomen care este surprins prin sintagma “intenționalitate metalingvistică.” Capitolul 3
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
lizibilitate mai puternice decât cele din semiotica tradițională. Este promovată ideea că expresivitatea picturii moderne, în manifestările ei glisante, indecidabile, de graniță, ar putea fi analizate cu mult mai multă suplețe. Se subliniază faptul că, dincolo de inventarul unităților segmentabile, în înlănțuirea care constitue textele plastice, există o textură de semnificanți vizuali care oferă posibilitatea unei lecturi mai eficiente decât simpla enumerare a itemilor nomabili de la suprafața imaginii. Ateliers de sémiotique visuelle este un studiu specializat al modurilor de exprimare vizuală care
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
reacție musculară involuntară este de același tip cu gestul care are loc pentru a retrage mâna atunci când brațul atinge un obiect fierbinte. Dorința de a înainta prea repede, de a forța, provoacă un reflex de apărare și, de asemenea, o înlănțuire de efecte în general nocive. Durerea ce se resimte este rezultatul traumatismului dat de rupturi microscopice ale fibrelor musculare. Acest accident provoacă formarea de țesut cicatrizant în mușchi, care, în mod progresiv, își pierd elasticitatea și devin dureroși. O astfel
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
fiecare depășire se trece la coada șirului; 83. suveică în care se va exersa conducerea mingii combinată cu mișcări înșelătoare în dreptul fiecărui jalon; 84. un jucător cu o minge, execută conducerea mingii din alergare ușoară, la un semnal execută diferite înlănțuiri de mișcări înșelătoare cu corpul și schimbarea direcției de deplasare; L. Jocuri desfășurate sub formă de întrecere (îndemânare specifică în jocul cu mingea + viteză de reacție + viteză de execuție + viteză de deplasare + viteză de repetiție + viteză în regim de mobilitate
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
produselor, a rezultatelor procesului de învățământ Crearea de itemi pentru o bază de date, în vederea evaluării gândirii divergente, imaginației, creativității, flexibilității în gândire, capacității de asociere și combinare etc. metodologiei creativității în timpul activității de grup. Antrenamentul este proiectat ca o înlănțuire dinamică de strategii, tehnici, metode de creativitate, inventivitate urmărind fazele principale ale elaborării deprinderilor și dezvoltării abilităților și priceperilor. În antrenamentul specific grupului creativ sunt activate următoarele variabile îCaluschi M., 2001, p. 45): a) variabila demonstrare îoferire de modele, exemple
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
nu orice faptă a omului este dictată de zei. Dar orice încălcare a voinței acestora este pedepsită chiar dacă fapta în sine pare nobilă ( ex. Prometeu). Destinul va dobândi, pe lângă interpretarea religioasă și o interpretare naturalistă, fiind conceput ca rezultat al înlănțuirii implacabile a cauzelor și efectelor. Experiența morală a anticilor a constituit o sursă de concluzii pesimiste privind limitele fatale ale libertății de care dispun oamenii. Această experiență dovedea că adeseori omul este prins în situații din care nu poate ieși
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
întâmple”, adică un curs fatal de evenimente ce poate fi prevestit, dar nu preîntâmpinat.Destinul se împlinește în ciuda tuturor eforturilor umane. În gândirea antică târzie destinul va dobândi, pe lângă interpretarea religioasă și o interpretare naturalistă, fiind conceput ca efect a înlănțuirii implacabile a cauzelor și efectelor. Destinul reapare ca rezultat fatal al manifestării cauzalității în viața oamenilor. Experiența morală a anticilor a constituit și ea o sursă de concluzii pesimiste privind limitele fatale ale libertății de care dispun oamenii. Această experiență
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
5. Epoca paleolitică? Invocarea termenului „paleolitic” stârnește, în imaginația mai mult sau mai puțin instruită a contemporanilor, o serie de asocieri reflexe: epoci glaciare, oameni adăpostiți în peșteri (eventual pictate), unelte de silex cioplit etc. Uităm frecvent că această spontană înlănțuire de idei - manipulată de antropologia naivă a „omului primitiv” încă din secolul al XVIII-lea și, în parte, chiar din Antichitate (Stoczkowski 1994) - s-a cimentat și în gândirea științifică de la finele secolului al XIX-lea. Doar viguroasele ei rădăcini
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]