2,611 matches
-
amnezic, ale psihopaților; - vagabondajul patologic din cazul demențelor senile, deliranților sau oligofrenilor; - vagabondajul economic sau social (șomeri, exilați, profesiuni ambulante, dezertori, bolnavi psihic evadați din spitale); - vagabondajul migrator (bande de delincvenți). Atentatele la moravuri și prostituția au următoarele forme: - prostituatele înnăscute sunt, după clasificarea lui C. Lombroso, psihopate cu o imaturitate afectivă și morală; ele se caracterizează prin: impudicitate, frigiditate, superstiții, alcoolism, sunt gurmande, agitate, leneșe, vanitoase, vicioase, imprevizibile, mitomane, cu un intelect de limită; se mai notează absența simțului moral
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
îi antrenează pe toți în activitățile clasei, le va dezvolta încrederea în cadrul didactic, le va spori rata de interes pentru ore, va dovedi că le asigură cu adevărat șanse egale tuturor. Copilul trebuie privit ca o personalitate dominată de emoții înnăscute și învățate. Din prima categorie face parte frica de necunoscut, pe care elevul o manifestă față de cerințele școlare și cele ale cadrului didactic, de raportul său cu ceilalți colegi de clasă. Spaima vine ca o completare a acestui tablou dezolant
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
capacități enunțate mai sus, nu sunt apanajul unei anumite discipline, ci privesc ansamblul disciplinelor. Toate aceste capacități sunt indispensabile și cel mai adesea fiecare profesor procedează ca și cum ele ar fi cunoscute, dobândite, ceea ce rar este cazul. Aceste capacități nu sunt înnăscute; ele nu se conturează decât dacă școala recurge la o învățare precisă în acest sens. Însușirea eficientă, reală a acestor capacități diverse necesită deci ca ele să fie urmărite în diverse domenii. Este vorba deci chiar aici de o interdisciplinaritate
O altă viziune asupra transdisciplinarităţii. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Ungureanu Eugenia () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1188]
-
ne amuza. Dacă am avut o copilărie nefericită, ne vom strădui ca ei să nu trăiască aceeași experiență. Dacă am moștenit un părintesc simț critic exagerat, vom avea înclinația să cerem întotdeauna prea mult de la copiii. Un asemenea spirit critic înnăscut este preponderent moralizator, exigent. E de dorit, în acest caz, să înveți - ca părinte - să înveți să fii mai înțelegător, mai tolerant. Nu folosește să vorbești numai cu „așa trebuie”, „așa se face”. Intransigența nu are efecte bune pe termen
PARENTINGUL ESTE O ARTĂ. In: Arta de a fi părinte by Elena Şufaru () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1409]
-
sau la vioară) produce o modificare de lungă durată a circuitelor neuronale și, ulterior, judecata logico-matematică a acestor copii este net superioară celor care nu au beneficiat de studii muzicale. Se demonstrează astfel că stimularea postnatală, mai mult decât factorii înnăscuți, au un rol primordial în realizarea complexității activității creierului uman și în ceea ce privește unicitatea persoanei. Dacă un copil trăiește într-o familie disfuncțională și este privat socio-familial, lobul temporal, locul unde sunt reglate emoțiile se dovedește inactiv metabolic și copilul va
PROGRAMUL DE PARTENERIAT ŞCOALA PĂRINŢILOR. In: Arta de a fi părinte by Leontina Foarfeca () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1405]
-
de restul timpului fiind responsabilă familia elevului. Uneori părinții uită că trebuie să facă front comun cu profesorii, deoarece și unii și alții nu doresc decât dezvoltarea armonioasă a elevului, educarea și îmbogățirea cunoștințelor acestuia. A fi părinte este ceva înnăscut, acest sentiment aflându-se în noi în stare latentă. Se întâmplă totuși ca ceea ce consideră părinții a fi o măsură corectă pentru copilul lor într-o anumită situație, să nu fie tocmai ceea ce are nevoie copilul în acel moment. De
FAMILIA ŞI ŞCOALA PARTENERI EGALI ÎN EDUCAŢIE. In: Arta de a fi părinte by Claudia Râmpu, Petru Laurenţiu Râmpu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1400]
-
de vârste și preocupări diferite, Jean Pieget ajungea la concluzia că între normele morale și cele ale gândirii logice există o legătură: “logica este o morală a gândirii, după cum morala este o logică a acțiunii”. Ambele tipuri de norme sunt înnăscute în conștiința individuală. Din acest punct de vedere, un act inteligent nu poate fi calificat ca logic și o trăsătură de sensibilitate ca fiind morală decât din momentul în care anumite norme imprimă acestor fenomene o structură dată și reguli
ATRIBUȚIILE FAMILIEI ÎN PROCESUL EDUCAȚIEI MORALE ŞI ŞCOLARE A TINEREI GENERAȚII. In: Arta de a fi părinte by Teodora Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1416]
-
ne amuza. Dacă am avut o copilărie nefericită, ne vom strădui ca ei să nu trăiască aceeași experiență. Dacă am moștenit un părintesc simț critic exagerat, vom avea înclinația să cerem întotdeauna prea mult de la copiii. Un asemenea spirit critic înnăscut este preponderent moralizator, exigent. E de dorit, în acest caz, să înveți - ca părinte - să înveți să fii mai înțelegător, mai tolerant. Nu folosește să vorbești numai cu „așa trebuie”, „așa se face”. Intransigența nu are efecte bune pe termen
CE ÎNSEAMNĂ A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Cristian Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1425]
-
Deși există anumite inclinații și înzestrări înnăscute în fiecare dintre noi, creativitatea poate fi învățată și dezvoltată. Aceasta nu se poate realiza însă dacă sistemul pedagogic dominant este unul care accentuează conformismul și reproducerea servila a informațiilor transmise de educator. Conceptul de creativitate, unul dintre cele mai
CREATIVITATEA ÎN SLUJBA FRUMOSULUI DIN DEŞEURI ŞI MATERIALE RECICLATE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Gabriela Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_894]
-
sfarsitul adolescenței) până la o medie de 102,7 (unde rămâne relativ constant) până la aproximativ 40 de ani. După această vârstă scade ușor, dar declinul nu este semnificativ. În prezent există un dezacord dacă inteligența emoțională e mai mult un potențial înnăscut sau dacă ea reprezintă un set de abilități, competențe sau deprinderi învățate. D. Goleman susține că spre deosebire de QI , competențele bazate pe inteligența emoțională sunt învățate prin educație și exerciții. După Hein , ridicarea nivelului inteligenței emoționale și a ’’culturii emoționale’’<footnote
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
fiind o disfuncție fundamentală reprezentată de incapacitatea copiilor de a stabili relații normale cu alte persoane și de a reacționa la diferite situații impuse chiar de la începutul vieții. El afirmă că „acești copii au venit pe lume cu incapacitatea biologică înnăscută de a stabili contact afectiv cu oamenii.” De asemenea el evidențiază trăsăturile de introvertit, la acestea adăugându-se stereotipii gestuale și verbale, și tulburări de limbaj. Astăzi autismul este înțeles, ca patologie, într-un sens mult mai larg, găsindu-se
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
disociere” și introduce termenul de autism pentru a descrie copii care trăiesc în afara realității, retrași în viața lor interioară. Medicul austriac Leo Kanner, în 1943, definește pentru prima dată sindromul de autism, pe care îl consideră ca fiind “incapacitatea biologică înnăscută de a stabili contact afectiv normal cu oamenii”. Această descriere nu implică fatalitatea prognosticului de alienare, ci accentuează capacitățile care rămân. Descrierea medicului austriac este în continuare recunoscută de clasificările internaționale. El prezintă autismul infantil precoce ca reprezentând o disfuncție
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
fiecare individ. În general privirea și viziunea pe care le avem asupra mediului înconjurător sunt selective, noi nu percepem decât ceea ce vrem să vedem, în virtutea unei conștiințe mintale care este produs combinat al unei experiențe individuale și al unor structuri înnăscute. Respectul indivizilor unul față de celălalt, cu prețuirea fiecărei personalități, a fiecărui talent și cu elemente din sistemul etic este matricea care se formează și respectul față de natură și înțelegerea valorii acesteia pentru societate. În ultimele decenii, prin forța tehnicii și
Educaţia pentru mediu - un atu pentru viitor. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Ignatovici Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1215]
-
individului. Desigur, gradul de permisivitate și normele sociale joacă un rol important În stabilirea limitei dintre normal și patologic. Teoriile asupra originii agresivității sunt bine cunoscute: biologică (neurobiologică, endocrină); teoria impulsului nativ susținută de Freud (are la bază un instinct Înnăscut); teoria frustrației (explică mecanismul agresiunii prin apariția frustrărilor); teoria socială a Învățării (agresiunea se Învață ca toate celelalte comportamente, În special prin observarea unor modele); teoria catharsisului (susține că atunci când privitorul asistă la spectacole violente el Își consumă pe plan
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
3. diferențele mari interindividuale în grupurile de victime în ceea ce privește responsabilitatea și rolul jucat în comiterea infracțiunii. Cele mai multe clasificări iau în atenție criteriul privind gradul de implicare și responsabilitate al victimelor. Astfel, Hans von Hentig, "părintele victimologiei", plecând de la diferențierea victimelor înnăscute, de victimele societății, utilizând drept criteriu factorii psihologici, biologici și sociali, conturează următoarele categorii de victime : 1. tinerii care ajung mai frecvent victime prin răpiri, complicitate sau abuz sexual; 2. femeile asupra cărora se comit infracțiuni de ordin sexual; 3
SEMNIFICATII MEDICALE ALE VICTIMOLOGIEI IN CONDUITELE AGRESIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Carmen Grigorovici, G. Crumpei, L. Barbacaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1461]
-
copilul vulnerabil începe viața cu un oarecare handicap, cum ar fi naștere prematură sau temperament “dificil”; copilul plin de viață va debuta în viață cu un avantaj particular, de exemplu cu o dispoziție senină. Horowitz opinează că vulnerabilitatea sau vivacitatea înnăscută a copilului interacționează cu caracterul «facilitator» al mediului înconjurător. Mediul puternic facilitator este acela în care copilul are părinți iubitori și sensibili, care-i oferă experiențe bogate și stimulatoare. S-ar putea spune că majoritatea consecințelor favorabile vor apărea în
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
Horowitz este susținut de un număr mare de cercetători și unii dintre ei vin cu o serie de remarci precum: “Psihologii încep să-și dea seama că același mediu ambiental poate avea efecte diferite asupra dezvoltării, depinzând și de caracteristicile înnăscute ale copilului”. <footnote Ann Birch, (2000), Psihologia dezvoltării, Ed. Științifică și Tehnică, București, p. 15 16 footnote> Ultimul factor al dezvoltării, însă nu cel din urmă ca importanță, este educația. Ea poate fi definită ca fiind activitatea specializată, specific umană
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
și-n reușita sa școlară. INTERACȚIUNILE PĂRINȚILOR CU COPILUL, ÎN FUNCȚIE DE TIPUL DE TEMPERAMENT AL ACESTUIA Pentru a asigura o educație corespunzătoare, ar fi bine dacă părinții ar cunoaște tipul de temperament și s-ar comporta cu copilul după temperamentul său înnăscut. Temperamentul sangvinic, emotiv până la exaltare, foarte activ, nestatornic, sociabil, iubitor de plăceri și vanitos, dar și receptiv la ceea ce este bun; să fie îndrumat cu răbdare și bunăvoință spre practicarea virtuților, arătându-i-se urâțenia și urmările viciilor și să
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
Abraham; și teoria agresiunii ca rezultat a frustrării - W. Reich, W. Scott, Dollard, E.Miller), etologică - Laborit, K. Lorenz; și socio-genetică - L. Bercowitz, K. Horney, R.N. Goldenson. Gibbs, Treppert, Adler, Freud au explicat spontanietatea agresivității pornind de la o motivație agresivă Înnăscută și această ipoteză are multe argumente În favoarea sa. Dar agresivitatea poate fi activată și de situații În care apar frustrări ale satisfacerii unor impulsuri. Pornind de la acest fapt susținut de multe experimente, J. Dollard și colaboratorii săi au construit o
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
două aspecte esențiale ale acestei afirmații: primul este acela că frustrarea cauzează agresivitate; al doilea este acela că agresivitatea are proprietățile unui instinct primar (este o formă de energie care persistă până când scopul este atins; de asemenea, este o reacție Înnăscută (foamea, sexul și alte instincte primare au aceste proprietăți). După cum vom vedea, aspectul de impuls (instinct) la care se referă ipoteza frustrare-agresivitate este supus controverselor. Agresivitatea la alte specii Dacă agresivitatea este, Într-adevăr, un instinct primar, precum foamea, atunci
AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
-
cu care Împarte cușca și-l va omorî; În acest caz, răspunsul animalului stimulat este similar cu cel manifestat de un șobolan sălbatic (o mușcătură puternica la gât, care lezează măduva spinării). Se pare că stimularea determină manifestarea unui răspuns Înnăscut de a ucide, care, Înainte, fusese latent. În schimb dacă se injectează un inhibitor neurochimic În mod spontan, animalele injectate devin, pentru un timp, pașnice (Smith, King și Hoebel, 1970). Iată că, În aceste cazuri, agresivitatea are proprietățile unui instinct
AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
-
fusese latent. În schimb dacă se injectează un inhibitor neurochimic În mod spontan, animalele injectate devin, pentru un timp, pașnice (Smith, King și Hoebel, 1970). Iată că, În aceste cazuri, agresivitatea are proprietățile unui instinct, din momente ce implică reacții Înnăscute. La mamiferele superioare, asemenea pattern-uri instinctive de agresivitate sunt controlate cortical și sunt supuse, În mai mare măsură, influențelor experienței. Maimuțele care trăiesc În grupuri Își stabilesc o ierarhie de dominare: unul sau doi masculi devin lideri, iar ceilalți
AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
-
Lipsa trecerii ontogenetice de la heteronomia discernământului dintre bine și rău la autonomia acestei discriminări, a făcut ca discernământul să fie considerat un criteriu „de competență” mintală, o facultate cheie a echilibrului moral, determinată de raționalitatea cunoașterii umane. Bazat de distincția Înnăscută dintre bine și rău, ca un adevărat simț moral determinat, discernământul se construiește permanent prin socializarea cunoașterii. Ca facultate umană inalienabilă și ca judecată inevitabilă de evaluare a comportamentului, discernământul a devenit un criteriu de evaluare științifică a capacității de
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
atât În amonte (prin anticipare) cât și În aval (prin justificare), această simultanietate având rol primordial: − În a da un sens realității trăite; − În a integra noțiuni și fapte noi În comportament; − În a asigura sensuri comune comportamentului. Ca protocomportamente Înnăscute cu rol de anticipare și adaptare la mediu, reprezentările au condiționat evoluția omului, informația primită de creier nefiind atât reflectată cât reprezentată. Pentru A. Neculau reprezentările sunt deci forme superioare și cuprinzătoare de conștiință socială prin care omul Își construiește
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
-se baza neurobiologică a comportamentului. Reprezentările sunt deci categorii de scheme, constructe, prototipuri apriorice de răspuns comportamental, care capătă precizie În raport de cantitatea de informații primite, permițând adaptarea suplă la condiții de mediu pentru care organismul nu are soluții Înnăscute. Reprezentările se realizează ca stări mintale prin intenționalitate (fiind versiunea subiectivă a lor), prin capacitate de ajustare la situații, de anticipare a rezultatelor și prin aptitudinea de evaluare a rezultatelor comportamentului. Având rol de metacogniție, ele depășesc astfel discernământul. Prin
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]