1,329 matches
-
modelul german, de inspirație herderiană, este fundat pe principiul apartenenței fatale în organismul națiunii. Ca ultimă remarcă asupra acestei noțiuni de naționalism etnic herderian pe care o contrastăm concepției renaniene a naționalismului civic, se impune menționarea faptului că ea este înrădăcinată doar parțial în scrierile lui Herder. Am comite o impardonabilă injustiție intelectuală dacă nu am pronunța, în compania nominală a lui Herder, numele lui J.G. Fichte și al lui W. von Humboldt ca artizani ai concepției romantice a naționalismului german
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de trupă și școlilor militare". Partea întâi, ce stă sub semnul tripticului ideologic Naționalism-Patriotism-Militarism, așază bazale teoretice printr-o expoziție de concepte elementare care vor fi ulterior mobilizate întru croirea antropologică a Românului patriot. Națiunea este, pe de o parte, înrădăcinată biologic, arătându-i-se evoluția pe filiera Rasse-Ginți-Națiuni în care s-au precizat gradual în decursul timpului deosebirile inițiale dintre oameni (pp. 7-9). Pe de altă parte, națiunea este nu doar un organism colective evoluat istoric, ci și o realitate
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
putem întreba intrigați. Pe lângă iubirea totală a patriei ("Să ne clădim altar în suflet pentru iubirea de Patrie și să închinăm acestui altar tot sufletul, toată viața și tot focul nostru patriotic"), în capul listei este așezat imperativul "Să ne înrădăcinăm în suflet ura neîmpăcată contra dușmanilor Patriei; să ne plămădim dorința pătimașe de a-i sfărâma și ai îngenunchia la picioarele noastre" (p. 56). Narcisismul eului național merge mână în mână cu pedagogia urii celuilalt antinațional. Programul educațional predat în
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
unde se urmează ritmic dealurile încrederii și văile resignării" (p. 255). Prin această teorie a apriorismului românesc codificat într-o matrice stilistică autohtonă care se încrustrează indelebil în orice suflare culturală a geniului etnic, Blaga elaborează un foarte puternic argument, înrădăcinat într-un sistem metafizic de o robustețe geometrică, în favoarea permanenței ontologice a românismului în spațiul mioritic. Venerabila teză a continuității românești își găsește în metafizica blagiană a românismului aprioric desăvârșirea stilistică. Cuplată cu ideea la fel de tare a "unității stilistice" a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
despre naționalitate, adversă și chiar iconoclastă la adresa identității naționale românești constituită în decursul secolului precedent. 3.4.3. Concepția despre naționalitate Istoria românească, din 1848 și până după cel de-al Doilea Război Mondial, a evoluat sub semnul ideii naționale. Înrădăcinată în mișcarea revoluționară inițiată de cultura pașoptistă, doctrina naționalistă a asigurat forța de propulsie ideologică din spatele construirii statului național unitar român. Am urmărit, în capitolele anterioare, cum, pe durata secolului naționalist al istoriei românești (1848-1947), ideea națională a suferit o
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
presupusă de tracism, de indigenizare și de antichizare a trecutului românesc prin ancorarea sa și mai adâncă în istorie, este vizibilă și în discursul didactic al manualelor de istorie. În Istoria antică și medie a României (sic!), originea românilor este înrădăcinată în traci: în traci "trebuie să-i vedem pe cei mai îndepărtați strămoși direcți ai poporului nostru" (Daicoviciu et al., 1984, p. 22). Nici sugestia măreției civilizației traco-dace nu a rămas nefructificată didactic. Programul... a evidențiat "procesul de înrîurire reciprocă
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
voturi. Ion Iliescu, candidatul FDSN, și-a prelungit cariera prezidențială cu un al doilea mandat, câștigând în turul al doilea, în fața lui Emil Constantinescu, cu 61,43 la sută din numărul de voturi. Rezultatele alegerilor consfințeau dominația elementelor politice reziduale înrădăcinate în PCR, care prin politicile lor conservatoare au păstrat cvasi-intactă moștenirea comunistă. România rămânea sub zodia trecutului, umbra comunismului întinzându-se asupra prezentului. Cartea analistului politic T. Gallagher (2004), intitulată fără mănuși Furtul unei națiuni. România de la comunism încoace, pe
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
postcomunismului în România" (Gross și Tismăneanu, 2005) prinde contur doar în urma integrării în UE. Formal, dubla integrarea occidentală a României consfințește sfârșitul tranziției și finalul postcomunismului, însă fondul mentalitar în care sunt aglutinate habitusuri politice, practici sociale și atitudini ataviste înrădăcinate în comunism rămâne încă unul ancorat în spațiul postcomunismului. Puternica nostalgie populară după comunism, o perioadă după care sondajele de opinie publică arată că jumătate din populației încă tânjește retrospectiv, certifică ideea că, în fond, postcomunismul românesc se prelungește în
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
căreia ființarea românească nu poate avea loc decât ca ființare ortodoxă, iar a fi român însemna a fi ortodox. Biserica Ortodoxă Română este reinvestită, după mai bine de cincizeci de ani, cu rolul de depozitară a tradiției și spiritualității românești: "Înrădăcinată în ființa poporului pe care l-a slujit, Biserica a avut în Evul Mediu un important rol în domeniile vieții sociale, juridice și culturale a Țărilor Române" (Scurtu et al., 1999, p. 30). Credința creștin-răsăriteană constituie astfel principiul spiritual al
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
limite incluse. Aspirând la integrarea europeană, statul național român și-a instrumentalizat, încă o dată, memoria istorică în scopul facilitării acestui proiect politic. Chiar dacă s-a marșat pe dimensiunea europeană a istoriei românilor, statul român a urmărit să rămână totuși ferm înrădăcinat în ideea națională. Noul program ideologic proiectat de autoritățile statale românești a urmărit un scop dual: crearea supra-categoriei identității europene în același timp în care se consolida categoria de bază a identității naționale. Discursurile care au depășit limita critică trasată
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
se autosupun în vederea reconcilierii prezentului cu trecutul. Regretul a fost instituit astfel ca principiu politic al noii etici europene a memoriei (Olick și Coughlin, 2003, p. 38). Proiectul politic al Uniunii Europene își construiește propria sa identitate și memorie continentală, înrădăcinate în baza unor "relații postnaționale cu trecutul" definite pe două coordonate centrale: i) prima vizează conținutul experiențial al memoriei, centrată fiind pe comemorarea unei moșteniri comune a europenilor. Ceea ce particularizează memoria europeană postnaționalistă de memoriile tradiționale ale statelor naționale este
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
erorii pe care o creează folosirea greșită a unor legi (principii) logice, așa cum se întâmplă în orizontul logicii-organon aristotelice (logicii generale, în termeni kantieni), fiindcă ele pun la lucru principii "obiective" ale cunoașterii (analitica) și principiile subiective ale acesteia, dar înrădăcinate în însuși felul de a fi al facultății noastre de cunoaștere ca și cum ar fi principii obiective (dialectica), astfel încât prima face posibilă cunoașterea fenomenului, socotită de Kant cunoaștere veritabilă (în forma judecății sintetice a priori), iar cea de-a doua "se
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de joc, pentru evaluarea propriu-zis judicativă a unor fapte, pentru a-și reconfigura domeniul de aplicație. În felul acesta, după ce au fost "reduse" la timp cele mai semnificative elemente ale dictaturii judicativului, urmărite fiind cu obstinație acele elemente care se înrădăcinează în aspectul formal al judecății și judicativului, a ieșit la iveală un grup de elemente aparținând dictaturii în cauză, dar mai depărtate de aspectul formal, aflate, în schimb, sub condiționarea mai puternică a pragmaticului și a exigențelor "publicului", adică mai
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
1874... Pentru mine însă este mult mai prețios minunatul Genius loci, al universității din Jena, decât avantajele pe care mi le ofereau acele universități”.”. Iar profesorul Detmer, care i-a răspuns cu această ocazie spunea: „... Acel genius loci mai e înrădăcinat și în tradițiunile seculare ale orașului nostru, ale universității ca și în unele personalități și mai cu seamă în aceea a lui Haeckel”. ”. Leon aseamănă Jena cu Iașul, găsește anumite elemente comune. Ceea ce este Jena pentru Germania, este Iașul pentru
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
a treia, despre care se pretinde că e mult superioară de vreme ce, fără a se opri la facultățile intelectuale pe care le presupun primele două, vine din străfundurile vieții organice. Apariția culturii n-ar mai fi un mister : ea s-ar înrădăcina în fiziologie. Dintre toate mamiferele, omul e singurul care, potrivit unei expresii tradiționale (dar a cărei importanță nu fusese apreciată cum se cuvine), poate face dragoste tot anul. Femelele speciei umane nu au una sau mai multe perioade de rut
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
viața lor culturală. Orice asemene bal începea cu hora Bucovinei, iar tineretul studios era îmbrăcat în frumoase costume naționale. Foarte puțini „surtucari” se zăreau printre atâția „izmanari” la o asemenea manifestare. Deci ideea de a realiza un spectacol, era bine înrădăcinată la liceele din Bucovina. Despre ele ne povestea chiar profesorul P. Socaciu, ca în perioada când era elev, avea priceperea de regizor și coordonator, iar când a ajuns la Arboroasa prima dată a fost șeful secției culturale. Când eram prin
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93340]
-
lucrări ale elevilor, sărbătorirea marilor evenimente naționale, concursuri pe diverse teme (științifice, artistice, sportive, activități practice), festivitatea sfârșitului de an școlar au fost mereu în atenția învățătorului și, mai apoi, directorului Ioan Marcu, fiind marcate de activități care s-au înrădăcinat cu timpul în viața școlii prin repetare periodică, dar permanent îmbogățite cu elemente noi, plăcute, atractive și cu o încărcătură emoțională puternică. Începutul anului școlar, marcat de emoțiile bobocilor din clasa I și curiozitatea elevilor din celelalte clase privitor la
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
a văzut în femeia iubită decât copia imperfectă a unui prototip nerealizabil 56, pe care, negăsindu-l, a trebuit să-l caute în lumea cugetării și a poeziei 57, el nu a demonstrat altceva decât sincera vocație platonizantă care e înrădăcinată în natura lui profundă 58. Păstrând ca pe un memento ideea maioresciană, se constată că poetul o ridica ideatic la un fel de plinătate a simțământului, cu totul nemijlocită, antică, tocmai pentru că ceva din mine îmi spune că eu iubesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
în presă, în raporturi sociale, unde politicianismul a pervertit caracterele, a smintit conștiințele și a destrăbălat adânc moravurile publice.. ce garanție de dreptate putem avea ?! Unde corupția și degradarea au pătruns adânc în tribunalele noastre, și tocmai viciile și răutățile înrădăcinate în sânul lor, sunt menite a practica justiția... Ce garanție de dreptate și adevăr, mai putem avea ?!. Judecătorul, el e singura..! interveni alt coleg. Da !.. Este adevărat.. singura garanție de dreptate și imparțialitate, rămâne persoana judecatorului.. cinstea și corectitudinea lui
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
repudierea [...] formelor culturale: morale, religioase, estetice diferite de cele ale unei societăți date" (Summer, 1907, apud Renard-Casevitz, 1999, p. 220). Această tendință constituie o trăsătură universală a relațiilor culturale intergrupuri, dar nu și a psihologiei interculturale, care evită judecățile "absolute" înrădăcinate într-o societate. Oamenii de pretutindeni consideră că explicațiile, opiniile și obiceiurile familiare sînt cele "adevărate", "juste", "adecvate" și "morale". Ei privesc comportamentele diferite ca neinteligibile și degradate, din cauza tendinței de a aplica propriile valori și standarde culturale în judecarea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în cultura americană; esența poziției sale exprimînd un individualism aproape ontologic, conform căruia individul este anterior societății. Societatea însăși ajunge să existe doar prin intermediul contractului voluntar al indivizilor care încearcă să-și maximizeze propriul interes. Individualismul este, de altfel, profund înrădăcinat în istoria socială a Statelor Unite ale Americii, dar în ciuda faptului că era atît de infiltrat în structurile civice și religioase ale vieții coloniale, el nu se articulase ca un concept de sine stătător, chiar dacă erau bine-cunoscute ideile lui John Locke cu privire la autonomia
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
reforme autentice a mediului educațional românesc nu o reprezintă deficitul de resurse materiale sau informative de care dispune "școala" autohtonă, oportunitățile precare de realizare a unor "biografii împlinite" sau ineficacitatea sa "birocratică", ci, în primul rînd, povara unor "inerții mentale" înrădăcinate istoric, care țin de un anumit set de atitudini sociale fundamentale asumate implicit și de un anume ansamblu valoric asistențial. însă atunci cînd se studiază "patologiile" sistemului, se realizează precumpănitor o analiză (inter)individuală (strict psihologică) sau una structurală (strict
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
a unui individ sau a unui grup, ce influențează decisiv selectarea unui anumit pattern de comportament dintre cele deja existente la nivel individual (Kluckhohn, 1951, p. 395). Rokeach (1968) a adus în discuție conceptul de credință (belief), care este puternic înrădăcinat în ideea că o anumită conduită sau mod de existență este de preferat din punct de vedere social sau personal, în comparație cu o conduită opusă. în termeni asemănători celor propuși de Kluckhohn, S. Schwartz (1994, p. 21) a definit valorile ca
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
mult decît ontologia. în concepția lui, ființa umană nu este un obiect de studiu, ci o ființă morală și spirituală care posedă intuiții spirituale și morale. Aceste intuiții sînt universale, adînci și puternice, astfel c\ am putea gîndi că sînt înrădăcinate în instinct. Cu toate acestea, intuițiile morale nu sînt simple reacții activate sub influența unor stimuli externi, ci conțin în mod implicit sau explicit afirmații importante cu privire la natura și statutul ființei umane. Binele, identitatea, valorile sînt realități care se cuvin
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
discriminare directă (în școală, pe piața muncii, în spațiul public etc.). Prin exercițiul autoreflexiv lansat în această carte, am intenționat să aducem în atenție nu atât discriminările directe pe criterii de sex, cât inegalitățile de gen structurale ca discriminări indirecte, înrădăcinate în mentalul colectiv și în practicile sociale cotidiene, devenite fapte obișnuite, pe care nici nu le conștientizăm sau, în caz că le cunoaștem/conștientizăm, le ignorăm. Un fragment selectat din textele acestui volum, aduce un plus de claritate în acest sens: (...) multe
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]