1,425 matches
-
extinderii mișcării la nivelul "maselor muncitorești", evident în deceniul 7 chiar dacă într-o țară ca Italia "fierbintea lună mai" s-a prelungit în mediile muncitorești mai mult decît oriune a împins o parte dintre militarii cei mai hotărîți și mai însetați de ideal în acțiunea disperată a unui război civil mocnit. Acesta urmărește un dublu obiectiv. Pe de o parte susținînd că se trage dintr-o ideologie anticapitalistă și antiimperialistă cu veleități internaționale el își la drept țintă interesele americane și
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
calamități: un pârjol devastator, revărsări de ape, furtuni care, dacă nu se învârtejesc într-o „tornadă” sau un „uragan”, se manifestă măcar ca o vijelie furioasă. Se adaugă „asaltul” a fel de fel de gângănii și de lighioane, fie țânțari însetați de sânge ori muște sâcâitoare, fie, în cealaltă extremă, coloși agresivi, ca elefanții și, în secvențe care își au trepidația lor, „monștrii apelor”, hipopotamii și crocodilii. Cu mic, cu mare, necuvântătoarele africane răspund prompt la apelul unui povestitor care nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290169_a_291498]
-
care nu cred în Dumnezeu nu au nici măcar cea mai mică legătură cu adeverirea absenței Lui. “Moartea lui Dumnezeu”, încredințarea că El este absent, este un fapt împlinit numai pentru oamenii care nu au renunțat să-L caute, pentru cei însetați de Dumnezeu, dar care, în cadrul teologiei raționaliste occidentale, al fideismului sau al misticismului individualist, al eticii utilitariste și al autoritarismului unor Biserici transformate în religii, nu descoperă decăt absența Lui. Nietzsche reprezintă pentru ateismul contemporan, pentru acest părinte al nihilismului
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Marius Robu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2290]
-
calc; călduroasă; ceartă; chin; chip; cîmpie; cosit; crăpătură; crăpături; crîncenă; cruntă; cumplită; decupare; deficit; depravare; depresie; deșertăciune; devastatoare; dezastru; distrugătoare; dorință; durată; Egipt; engleza; evada; fete; foc; frig; galben; grea; greutate; grîu galben; groaznică; hrană; de idei; izvor; îndelungată; însetare; însetat; lacrimi; lipsa apei; lipsa ploii; lungă; lut; matca; merge; Moldova; moleșeală; monotonie; mormoni; nasol; natura; năprasnică; necazuri; necesitate; nefericire; neproductivitate; neputincios; nespusă; ninge; nu; nu plouă; ofilire; ogor; Oltenia; omizi; oribil; paguba; pagubă; panică; pateu; păcat; pedeapsă; pește; a pierde
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
în dosul dinților de jos și, cu o smucitură scurtă, i-o rupse din rădăcină. Valuri de sânge bolboceau în gura lui Mahavira, zvârcolindu-se într-un horcăit înfundat". Totul culminează cu jupuirea de viu a sărmanului moritur: în mijlocul gărzilor însetate de oroare, călăul "se apropie de osândit și trase cu vârful cuțitului o linie dreaptă de la buric până sub gât, încet, cu mare băgare de seamă să nu pătrundă prea adânc și să nu țâșnească prea mult sânge". Ordalia se
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Reschika: "Fundalul folcloric îl constituie diferite mituri românești despre făpturi nemântuite și vampiri arhiîntunecați care bântuie între lumi, între aici și dincolo" (2000: 99). Despre percepția medievală europeană, care a hrănit în permanență substratul mentalitar popular, a fenomenului acestor revenants însetați de sânge, Laurence A. Rickels afirmă: "Vampirul era, prin definiție, o persoană decedată care, de vreme ce nu era eligibilă pentru o înmormântare creștinească în pământ sfințit, devenea frustrată" (1999: 2), reacționând cu violență și căutând răzbunare. Acesta este și cazul personajului
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Miluieste-I , Iubitorule de oameni, pe robul Tău care pătimește, arătându-i milă Ta cea nemăsurata. Dă-i lui putere să se ridice din patul durerii și să se roage Ție împreună cu noi, cei cu sufletele slăbite de pătimi dar însetate de tămăduirea Ta: Iisuse preadulce, doctorul sufletelor și al trupurilor noastre, miluieste-ne! Doamne, Cel ce ai zis că nu cei sănătoși au nevoie de doctor, ci cei bolnavi, primind smerita noastră rugăciune care se aduce ție cu zdrobire de
Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
poate organiza În toate localitățile țării pentru că nu există o palmă de pământ care să nu poarte pecetea trecutului nostru. Excursia temeinic organizată și pregătită creează o atmosferă de entuziasm și concură la formarea completă a personalității elevului. Elevii sunt Însetați de a cunoaște cât mai multe lucruri În mod direct, se simt satisfăcuți și bucuroși de a-și petrece timpul În mijlocul frumuseților naturii, trăiesc simțuri dintre cele mai intense În contactul direct cu tezaurul de valori al Înaintașilor. Excursiile dezvoltă
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
instinctele noastre cele mai primitive: ridicarea omului deasupra omului; orgoliul luciferic al omului care s-a crezut un dumnezeu, care a avut pretenția de a se pune în locul lui Dumnezeu, de a-l elimina pe Dumnezeu - umplând pământul cu idoli însetați de sânge. Plecând și de aici, se poate vedea cât de actuală este gândirea franciscană: sărutarea leprosului este tot atât de puțin „naturală”, cum la fel de puțin „naturală” și, în același timp, puțin demnă, este întoarcerea celuilalt obraz sau iubirea propriului dușman. Dar
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
de acesta, fiind acuzat de trădare; o a fost închis din ordinul regelelui maghiar până în 1475, la Buda și Pesta; în acea perioadă au fost puse în circulație povestirile germane în care Vlad Țepeș era prezentat ca un tiran sadic, însetat de sânge; -a revenit pe tronul Țării Românești în 1476, cu ajutorul lui Ștefan cel Mare, dar a murit după câteva luni. Ștefan cel Mare (1457-1504) domn al Moldovei domnia lui Ștefan a deschis o nouă etapă în istoria Moldovei și
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
hrană și impozite. Cucerirea Pămîntului Sfînt de către un stat musulman a dus în Occident la organizarea cruciadelor. În ciuda faptului că erau finanțate de papalitate, aceste campanii militare erau dirijate de cavaleri apuseni care nu respectau nici o regulă, erau nestăpîniți și însetați de putere, dovedindu-se curînd mai puțin interesați de religie, cît de întemeierea în Orient a unor regate proprii. Ei nu erau în nici un caz preocupați de recucerirea teritoriilor pierdute de Bizanț în Asia Mică. La vremea aceasta, Imperiul Bizantin
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
victime ale timpurilor pe care le trăim? Categoric da! Copiii de astăzi nu mai au copilăria copiilor de altădată, nu mai au pornirile firești de a sta mai mult în natură, de a căuta susurul unui izvor, de a fi însetați de jocul în aer liber. Odinioară, un copil trăgea o cutie de carton cu nisip și i se părea cine știe ce jucărie și aceasta pentru că era încărcată de sens. Astăzi, plasticul nu mai este purtător de sens. Copilul modern primește tot
Arta de a fi părinte by Mariana Pleşcan () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1413]
-
existențiale ale acestui personaj, descrise cu multă finețe și empatie de autor fac din Ana-Cristina Stănescu un personaj pe deplin credibil, fascinant și memorabil. Gabriel Chifu dă dovadă de multă intuiție psihologică atunci când descrie transformările personajului său din adolescenta teribilistă, însetată de libertate și cu dor de aventură, în femeia umilită și traumatizată, aflată în pragul sinuciderii, care își regăsește liniștea sufletească și splendoarea în căminul protector al unui soț mult mai în vârstă, pentru ca, în final, trecutul uitat să o
Manual de supraviețuire by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8813_a_10138]
-
de moralități dulceag-amărui. Liviu Petrescu "lăsa impresia unei rigidități academice Ťfundamentalisteť, vecină cu infatuarea. De o eleganță rece și precisă, îl simțeai că joacă un rol și că exersează un stil. Impunea prin maturitatea ostentativă și luciditatea spiritului său disociativ, însetat de claritate. Avea o pedanterie analitică de halucinat și a fost, în primul rînd, un foarte perspicace anatomist al imaginarului. L-am numit, într-un articol din anii '70, Ťdetractor amabil al inefabiluluiť, neînțelegînd că frigiditatea sa analitică nu-i
Un "cronicar" al Echinoxului (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12373_a_13698]
-
în cazul de față, românesc". Această lume nu e nici aceea Occidentală (a valorilor material-capitaliste, pe care Noica le accepta în 1944, dar le refuza treizeci sau patruzeci de ani mai tîrziu), nici aceea Orientală (slavă, asiatică, hindusă, a spiritului însetat de Nirvana), ci aceea a "unui Orient mijlociu, într-un punct de aur al cumpănirii", unul din acele "locuri privilegiate", înzestrate cu o "încărcătură harică deosebită", unde stăpînește echilibrul cel mai necontestabil. Nu despre îndreptățirea acestei aprecieri vreau să vorbesc
Măsură pentru măsură by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16761_a_18086]
-
dozeze observațiile în așa fel încît fiecare artist și fiecare tendință să-și dobîndească locul legitim în peisajul larg al expresiilor specifice. Și acum, la cei optzeci și cinci de ani, Amelia Pavel este la fel de prezentă în spațiul culturii, la fel de însetată de ultimele noutăți și la fel de precisă și de nuanțată în judecăți. Ultimul deceniu, singurul în care am trăit cu adevărat liberi după multe alte decenii de frustrări și prizonierat, activitatea sa a fost una de-a dreptul prodigioasă. Publicînd mai
Tinerețea unei senioare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14607_a_15932]
-
artistice și pe intensitatea decantărilor culturale. Întors în țară, în iunie 1890, el expune pentru prima oară, la vîrsta de douăzeci și doi de ani, cinci tablouri în cadrul unei expoziții de grup organizate la Ateneu de tînăra grupare Cercul artistic. Însetat de experiențe artistice noi și neliniștit incurabil în planul existenței sale cotidiene, el părăsește iarăși țară, la nici un an de la întoarcerea din Germania, cu destinația Paris. Aici vede, în mod sigur, minusculă retrospectivă Van Gogh organizată, la un an de la
Stefan Luchian (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13881_a_15206]
-
din generația sa. Un optzecist bine cunoscut în mediile profesioniste, dar destul de rezervat ca prezență publică și chiar ca prezență în spațiul propriu-zis al galeriilor, Dinu Săvescu este constrîns, pentru a supraviețui, asemenea multor artiști în aceste vremuri nu tocmai însetate de artă, să facă și altceva decît exerciții gratuite de imaginație. Și ceea ce face el în mod constant este o fecundă activitate de restaurator, iar după semnalele trimise spre exterior părea a se fi resemnat provizoriu în fața acestei realități. însă
Dinu Săvescu - un portret by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11170_a_12495]
-
o capcană a perceperii motivelor care l-au determinat și care, practic, nu contează cîtuși de puțin. Ce atîrnă greu în formarea convingerii lectorului specializat este tocmai neputința poetului de a trece de anumite stări sufletești și de descrierea lor. Însetat de comunicare, Milos rămîne adesea deghizat în vizitatorul din timp, care invocă de-a lungul traseului liric personalități culturale. Percepția spațială adîncește planul de interpretare și suportul de referință, poezia se deschide către orizonturi largi comunicării de orice fel. Succesul
Descrieri by Nicoleta Ghinea () [Corola-journal/Journalistic/17516_a_18841]
-
în desuetudine, să fie îndepărtat din funcție, sau, Doamne ferește, să treacă în lumea celor drepți, nu-i problemă. Într-un interval de timp rezonabil, el este onorat doar cu o amintire pioasă, în timp ce inimile adepților lui de ocazie de altădată însetați de ideea de continuitate se consacră cu aceeași fervoare și mijloace practice noilor staruri apărute pe firmamentul politic, artistic, diplomatic sau scriitoricesc, obiecte de venerație ale meritocrației dar în și mai mare măsură, simboluri ale reușitei și pozițiilor sus-puse în
Cultul forței by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/13720_a_15045]
-
plin de candoare care ne conduce în poveste. Pe acesta îl vedem uneori în text ca o adolescentă slăbuță și sălbatică fascinată de rigoarea monahală adusă în casă de Josefina (Ardeau pădurile pe Tîmpa), liceană prietenă cu intransigentul Peter, vagabond însetat de cărți (Sieglinda), studentă îndrăgostită de bărbatul nepotrivit (Minunații cai verzi), soția-scriitoare zăpăcită în ziua premierei (Seara premierei), Domnița, femeia dezinhibată, inteligentă și spirituală ajunsă la sanatoriu cu soțul ei și fără scăpare. O altă recurență este preferința scenelor de
Dantelărie de cristal by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17175_a_18500]
-
ochi de gheață" al propriei creații, pe care n-a scăpat-o de sub control decât atunci când a încercat să facă propagandă comunistă). Prefața semnată de Eugen Simion nu se ridică la nivelul ediției, fiind digresivă și grandilocventă: "descoperim un suflet însetat de adevăruri mari"; "un spirit care cercetează, în desfășurarea vertiginoasă a lucrurilor, legea și ordinea unei existențe universale"; "privirea este arcuită spre ceva ce trece dincolo de cuvânt" etc. Există, în schimb, la sfârșitul volumului o suită de referințe critice (aproape
Un poet mereu la modă: GEO DUMITRESCU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17035_a_18360]
-
la care se adăuga exasperarea provocată de anturajul invaziv, indiscret, turbulent: "Așa numiții lui discipoli vin aici zi de zi acum, adulându-l ca pe Isus Christos însuși și Liovocika permite asta. E atât de lacom de faimă, atât de însetat de laude! Dacă lumea ar ști ce știu eu..." Ea e singura care îl cunoaște cu adevărat, ea știe, demitizarea din paginile ei și nu ale altora se revarsă : " Adevărul adevărat este că soțul meu, cel mai mare scriitor rus
Un „docu-roman“ by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/6744_a_8069]
-
de a mă fi recunoscut în maladia lui Angelo ale cărei simptome Diderot le formulează cu o precizie clinică: tristețea definește pe cel care nu e complet mulțumit nici de ceilalți, dar nici de el însuși". Nu e un revoltat însetat de conflict, ci un om care caută, dar de insatisfacție cronică, de decepție perpetuu reînnoită pe fond "Esseyer encore, echouer toujours". El nu se angajează în lupte violente, dar nici nu adoptă izolarea sihaștrilor. Nu, dimpotrivă, el se agită, se
George Banu - Doctor Honoris Causa - Un Prospero al teatrului () [Corola-journal/Journalistic/10544_a_11869]
-
înșirate pe jos și într-o noapte zbuciumată se lipește de Peter, iar acesta se înnegrește la suflet și la costum - am văzut asta în Războiul stelelor partea a VI-a -, devenind din păianjenul cruciat un fel de văduvă neagră însetată de răzbunare și popularitate. E haioasă transformarea ochelaristului tocilar (nurd!) într-un tînăr furios pe care John Obsborn l-ar fi putut recruta pentru un rol minor în piesele sale. Da, criza adolescentină cu dispariția ultimelor coșuri pubere și emoția
Spiderman revine! by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9665_a_10990]