16,346 matches
-
moment dat poeta adoptă un ton degajat, ironic, scriind: “Eu locuiesc în centrul unui eminamente/ Fragil vârtej senzual/ Scriu elegii, epistole sentimentale/ locuiesc o stea, mai fierbinte/cu cât își presimte sfârșitul...”, altă dată lirismul se naște din sentimentul unei înstrăinări de sine și de lucruri (Vid), dintr-o secvența strict realistă, înregistrată cu un păstos “bine temperat” (Strada Cosmos), dintr-o dezinvoltă “denunțare” a propriului bovarism (Mod de întrebuințare) sau din câteva stranii enunțuri metaforice divergente, foarte concrete, închegând același
VICTOR FELEA. JUBILAŢIA TRĂIRII de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351235_a_352564]
-
desrădăcinatului cu rezonanțe tragice: Era în mine ceea ce sparge ca să nască, În mine-un demon care ședea pe continent, Cu-o față care plânge și una care cască, În mine năzuința de-a deveni dement.” Expresia dezamăgirii, a disperării, a înstrăinării se articulează des în versuri de o mare simplitate: „... de ce-am plecat atunci, de ce-am plecat și cine m-a zvârlit pe drumuri? Ce-aveam de spus oamenilor? Sau ce-așteptam din partea lor? Ce lucruri neștiute despre ei
B.FUNDOIANU-POETUL FLACĂRĂ ŞI RUG LA AUSCHWITZ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 680 din 10 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351244_a_352573]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > DESPRE REGASIREA INSTRAINARII - AUTOR MIHAI PASTRAGUS Autor: Mihai Știrbu Publicat în: Ediția nr. 241 din 29 august 2011 Toate Articolele Autorului Regăsirea înstrăinării Volumul de proză intitulat astfel, aparent dă impresia unui paradox, deși autorul nu și-a propus abordarea subiectului de pe aceste poziții. Paradoxală e doar situația eroului principal al scrierii, tatăl autorului, Ioan, care deși în țara lui, partea răpită din
AUTOR MIHAI PASTRAGUS de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/345713_a_347042]
-
din cooperarea eroului cărții, care a lăsat moștenire copiilor săi și urmașilor câteva însemnări despre evenimentele trăite, cu scopul de a restitui adevărul asupra acestor frământări dramatice trăite în mediul sau de viață - ca intelectual și apoi militar-patriot. Volumul Regăsirea înstrăinării, semnat de fiul eroului cărții, scriitorul Mihai Știrbu, a apărut la Editura PIM, Iași în anul 2010. Deși lucrarea nu are o extindere prea mare (112 pagini) i se poate aplica adagiul latin multum in parvo și poate fi categorisit
AUTOR MIHAI PASTRAGUS de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/345713_a_347042]
-
povestească lui Christos, Ce spaime-n iarna asta ne răsfață Ai pus și-n negurile ascunse Mare grija Ta și Sfântul Tău cuvânt. Purtăm în noi sulițe neunse Și-s multe, prea multe lacrimi pe Pământ. Dureri se-aprind cu înstrăinarea, Purtăm departe destinul umilit; Plopii ne măsoară-ndepărtarea, Cum noi prin gări cu ochiul ațipit. Suntem copii tăi ne-deosebiți, Și ne întrebăm sub gene murmurând: De ce în rugă veșnic umiliți, Strigăm peTatăl Nostru tot plângând ? 13 09 11 Și
VORBIND CU DUMNEZEU de STELIAN PLATON în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356297_a_357626]
-
Pe aceasta se vor sprijini credincioșii pentru cultivarea virtuții și pentru a lupta cu păcatul” . Desigur și noțiunea păcatului răsună puțin ciudat în epoca noastră, care a pierdut conștiința colectivă responsabilă, implicit conștiința păcatului Astăzi se vorbește mai mult despre înstrăinare, scindare, eșec. Aceste noțiuni, ce sunt de asemenea mai profund teologice, pot declara sau interpreta sensul păcatului. De aceea alegerea și enumerarea pozițiilor și textelor patristice cu astfel de noțiuni este folositoare în deosebi. În final, esențială și actuală este
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
povestească lui Christos, Ce spaime-n iarna asta ne răsfață. Ai pus și-n negurile ascunse Mare grija Ta și Sfântul Tău cuvânt. Purtăm în noi sulițe neunse Și-s multe, prea multe lacrimi pe Pământ. Dureri se-aprind cu înstrăinarea, Purtăm departe destinul umilit; Plopii ne măsoară-ndepărtarea, Cum noi prin gări cu ochiul ațipit. Suntem copiii tăi nedeosebiți, Și ne întrebăm sub gene murmurând: De ce în rugă veșnic umiliți, Strigăm peTatăl Nostru tot plângând ? 13 09 11 ȘI ZISE
VORBIND CU DUMNEZEU de STELIAN PLATON în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356296_a_357625]
-
satului // din care am plecat // cum mi-a fost soarta // să fiu prin lume un pribeag // căci astăzi sunt al nimănui // și-acasă nimeni nu-i // ca să-mi deschidă poarta // sau să m-aștepte-n prag” ( străinul). Nimic mai dureros decât această înstrăinare de „seva” primului cuvânt. Peregrin prin propria existență, străin de tot și de toate... așteaptă cu sufletul împovărat - o nouă primăvară în care - ghiocei „nedăruiți”se deschid în lumină. „ îmi reazem fruntea de urma ta // ca o rană // să mă
CRONICĂ REALIZATĂ ( DE VALENTINA BECART) VOLUMULUI “RĂNITĂ, UMBRA MEA”, AUTOR, GEORGE IONIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356300_a_357629]
-
Ta ?” Dumnezeu este iubire și frumusețe, de aceea tot ce a creat este desăvârșit. Victorita Duțu înțelege acest lucru, atunci când afirmă: “Câtă frumusețe, câtă frumusețe, Doamne”. În continuare, aceasta adaugă: “Și cât de străină sunt eu de esență ei!” Această înstrăinare de esență perfecțiunii divine este din păcate, un dat al omului căzut în păcat, este însăși condiția să pe acest pământ. Dintotdeauna, aspirația spre perfecțiune ne-a caracterizat, iar neputința de a o atinge ne marchează în mod dramatic existența
“VREAU O ALTĂ LUME” DE VICTORIŢA DUŢU – POEZIE CREŞTINĂ DESPRE VEŞNICIE, DRAGOSTE ŞI SMERENIE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355972_a_357301]
-
un Dumnezeu pentru care esteticul a fost și va rămâne o preocupare majoră. Imaginile sunt exuberante, bogate, primitoare, trimitandu-ne cu gândul la frumusețea paradisiacă. Paradoxal însă, în mijlocul unui astfel de Eden, poeta experimentează un acut sentiment de izolare, de înstrăinare, marcat de imposibilitatea de a-L descoperi în creație pe Creator. În continuare, autoarea persistă în convingerea că relația ei cu Dumnezeu este departe de ceea ce ar trebui să fie. Conștientă că nu a reușit să atingă acea stare de
“VREAU O ALTĂ LUME” DE VICTORIŢA DUŢU – POEZIE CREŞTINĂ DESPRE VEŞNICIE, DRAGOSTE ŞI SMERENIE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355972_a_357301]
-
pnevmatizării existenței, într-un excelent rezumat tactic și tehnic despre lupta duhovnicească împotriva ispitirilor lumii și a propriilor slăbiciuni; o hartă precisă, ce rezumă reflecția filocalică a devenirii spirituale. Este elocvent faptul că "Scara" prescrie, chiar în debutul urcușului duhovnicesc, înstrăinarea de lumea sensibilă și de plăcerile ei. Maica despătimirii omului, găsim scris, este chiar înstrăinarea lui. Curățirea simțurilor și facultăților sufletești, trăirea bucuriei ascunse în virtuți și vederea luminii izvorâte din împlinirea voii lui Dumnezeu sunt posibile, toate, dacă omul
DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII ŞI CYBER [Corola-blog/BlogPost/354725_a_356054]
-
și a propriilor slăbiciuni; o hartă precisă, ce rezumă reflecția filocalică a devenirii spirituale. Este elocvent faptul că "Scara" prescrie, chiar în debutul urcușului duhovnicesc, înstrăinarea de lumea sensibilă și de plăcerile ei. Maica despătimirii omului, găsim scris, este chiar înstrăinarea lui. Curățirea simțurilor și facultăților sufletești, trăirea bucuriei ascunse în virtuți și vederea luminii izvorâte din împlinirea voii lui Dumnezeu sunt posibile, toate, dacă omul se eliberează din robia sensibilului, dacă se înstrăinează de cele trecătoare. Este evident că proiectul
DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII ŞI CYBER [Corola-blog/BlogPost/354725_a_356054]
-
consum, era asociată cu locul unde era consumată experiența căderii. De aceea, și afirmația Sfântului Ioan Scăraru era încă valabilă: Fugi ca de bici de locurile căderilor. Căci nefiind fructul de față, nu-l poftim des" ("Scara", Cuvântul III. Despre înstrăinare, cap. 10, Editura IBMBOR, 1992, p. 69). Astăzi însă, dispozitivele ce ar putea facilita experiența căderii sunt chiar în buzunar. Mai mult, în viitorul apropiat, este probabil ca ele să poată permite accesul direct pe retina utilizatorului, la o clipire
DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII ŞI CYBER [Corola-blog/BlogPost/354725_a_356054]
-
pnevmatizării existenței, într-un excelent rezumat tactic și tehnic despre lupta duhovnicească împotriva ispitirilor lumii și a propriilor slăbiciuni; o hartă precisă, ce rezumă reflecția filocalică a devenirii spirituale. Este elocvent faptul că "Scara" prescrie, chiar în debutul urcușului duhovnicesc, înstrăinarea de lumea sensibilă și de plăcerile ei. Maica despătimirii omului, găsim scris, este chiar înstrăinarea lui. Curățirea simțurilor și facultăților sufletești, trăirea bucuriei ascunse în virtuți și vederea luminii izvorâte din împlinirea voii lui Dumnezeu sunt posibile, toate, dacă omul
DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 455 din 30 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354840_a_356169]
-
și a propriilor slăbiciuni; o hartă precisă, ce rezumă reflecția filocalică a devenirii spirituale. Este elocvent faptul că "Scara" prescrie, chiar în debutul urcușului duhovnicesc, înstrăinarea de lumea sensibilă și de plăcerile ei. Maica despătimirii omului, găsim scris, este chiar înstrăinarea lui. Curățirea simțurilor și facultăților sufletești, trăirea bucuriei ascunse în virtuți și vederea luminii izvorâte din împlinirea voii lui Dumnezeu sunt posibile, toate, dacă omul se eliberează din robia sensibilului, dacă se înstrăinează de cele trecătoare. Este evident că proiectul
DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 455 din 30 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354840_a_356169]
-
consum, era asociată cu locul unde era consumată experiența căderii. De aceea, și afirmația Sfântului Ioan Scăraru era încă valabilă: Fugi ca de bici de locurile căderilor. Căci nefiind fructul de față, nu-l poftim des" ("Scara", Cuvântul III. Despre înstrăinare, cap. 10, Editura IBMBOR, 1992, p. 69). Astăzi însă, dispozitivele ce ar putea facilita experiența căderii sunt chiar în buzunar. Mai mult, în viitorul apropiat, este probabil ca ele să poată permite accesul direct pe retina utilizatorului, la o clipire
DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 455 din 30 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354840_a_356169]
-
speța I este încremenit în trufie, el își dă seama de superioritatea sa față de cei din jur, rămași pe la cozi, de cât a progresat el spiritual prin efort propriu aici, nu acolo. Pe când Nechezolul de speța II este insuportabil prin înstrăinare, s-a format la străin și se consideră superior nu unor indivizi, ci întregului popor, față de care nu simte nici o obligație, după cum nu-i venerează nici valorile, uitându-se chiorâș, ca la o mască mortuară, la Poetul Național, în caz că emigranții
POSTROMÂNISMUL (2) – NECHEZOLII DE AMBE SPEŢE ŞI POSTACUL INTELECTUAL PUBLIC de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355287_a_356616]
-
poate salva puii, atunci îi protejează cu aripile sale, până când piere și ea în flăcări. Noi am înnăbușit acest sentiment cunoscut și de viețuitoare, în favoarea unui egoism care nu cunoaște limite și în numele căruia îndemnăm și noua generație la o permanentă înstrăinare a fiecăruia față de fiecare. - Părinții mei? Ah, ei sunt de modă veche. De când îi știu, mă plimbă cu vorbe... cu îndemnuri despre... fapte bune și cu fleacuri din astea. Povești de adormit copiii. Nimeni nu mai are timp astăzi să
ŞI TOTUŞI IUBIREA de ION UNTARU în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356752_a_358081]
-
dui, dui!”// Și oițe frumușele/ Pasc tufe de floricele./ Hai, dui, dui, dui, dui, dui!// Pe munte cu iarba verde/ Între ele un ciobănaș de dor cântă drăgălaș./ Hai, dui, dui, dui, dui, dui!// Doine dulci încântătoare/ De dor de înstrăinare./ Hai, dui, dui, dui, dui, dui!// Pe munte cu iarba verde/ Când răsare mândrul soare/ Iese turma din strâmtoare./ Hai, dui, dui, dui, dui, dui!// Când răsare mândra lună/ Trece turma la hodină./ Hai, dui, dui, dui, dui, dui!”( Versuri
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
universitari ardeleni au hotărât să înființeze în 1991 o bancă românească puternică, având proiecte și programe naționaliste care să asigure asistarea și capitalizarea românilor pentru a deveni proprietarii patrimoniului economic și agricol românesc, suspus, cum bine știți, distrugerii, privatizării frauduloase, înstrăinării... ”...În principal, trebuia împiedicată Banca Națională să repete rolul jucat înainte de primul Război Mondial în românizarea proprietății funciare din Transilvania! Mobilul noilor mașinațiuni, post decembrieste, fiind de-românizarea proprietății din România. Iar pentru aceasta trebuia puse la conducerea Băncii naționale
RENĂSCUT DIN CENUŞA UITĂRII... SEVER MUREŞAN ... DACIA FELIX, de ROMEO TARHON în ediţia nr. 544 din 27 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355095_a_356424]
-
al marilor mistere, se profilează și alte aspecte existențiale, cele tradiționale, dar și unele care se mulează pe realitatea zilelor noastre. În paginile cărții găsim tăișurile criticii sociale, aspecte din lupta crâncenă pentru existență a celor nevoiți să ia calea înstrăinării, cu un gust amar și dureros de real. "...fenomenul de înstrăinare obligată, înstrăinare ce purta un singur nume, SĂRĂCIE, stare devenită aproape națională în acele vremuri și în cele ce vor urma și mereu, atâta vreme cât în fruntea bucatelor se găsesc
MARIN TRAŞCĂ – „EL DESCONOCIDO” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355110_a_356439]
-
dar și unele care se mulează pe realitatea zilelor noastre. În paginile cărții găsim tăișurile criticii sociale, aspecte din lupta crâncenă pentru existență a celor nevoiți să ia calea înstrăinării, cu un gust amar și dureros de real. "...fenomenul de înstrăinare obligată, înstrăinare ce purta un singur nume, SĂRĂCIE, stare devenită aproape națională în acele vremuri și în cele ce vor urma și mereu, atâta vreme cât în fruntea bucatelor se găsesc oameni care nu se gândesc decât să ajungă la vârf și
MARIN TRAŞCĂ – „EL DESCONOCIDO” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355110_a_356439]
-
unele care se mulează pe realitatea zilelor noastre. În paginile cărții găsim tăișurile criticii sociale, aspecte din lupta crâncenă pentru existență a celor nevoiți să ia calea înstrăinării, cu un gust amar și dureros de real. "...fenomenul de înstrăinare obligată, înstrăinare ce purta un singur nume, SĂRĂCIE, stare devenită aproape națională în acele vremuri și în cele ce vor urma și mereu, atâta vreme cât în fruntea bucatelor se găsesc oameni care nu se gândesc decât să ajungă la vârf și să-și
MARIN TRAŞCĂ – „EL DESCONOCIDO” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355110_a_356439]
-
perioadă a fost nevoie de un mai mare număr de slujitori ai vămii. Apoi, din sânul populației rucărene se ridicaseră un număr mai mare de neguțători, iar numărul tranzacțiilor de tot felul încep să crească. Se fac tot mai multe înstrăinări de drepturi, vânzări de delnițe, se întocmesc tot mai multe acte de zălogire, zapise de vânzare, adiate, hotărnicii, noi catagrafii. Toate acestea au cerut un mai mare număr de știutori de carte în mediul rural, deci și la Rucăr. Despre
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355746_a_357075]
-
Acasa > Impact > Istorisire > ÎNSTRĂINARE Autor: Alexandra Mihalache Publicat în: Ediția nr. 1814 din 19 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Un străin îmi pari de astăzi Prea departe eu te știu, O străină-ți sunt și poate Prea aproape e pustiu. Un străin ai fost
ÎNSTRĂINARE de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1814 din 19 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/346117_a_347446]