3,412 matches
-
unde cădea ciomagul, bățul, săgeata semnifica atingerea țintei, deci omorârea simbolică a animalului oracol și aflarea centrului viitorului sat” (73, p. 304). în acest sens, sunt interesante unele legende grecești și romane care ne furnizează date privind arhaice rituri de întemeiere. Conform tradiției, în incinta templului Erehteion, pe Acropole, se afla „un trunchi de măslin socotit a fi ieșit din sol când Minerva victorioasă l-a izbit cu lancea. Pe acest prim trofeu cunoscut de mitologia greacă a fost gravată apoi
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
rădăcina sau înfigerea în trunchiul copacului a unor arme/unelte, baterea cu un topor (ciocan) în lemnul (toaca) unui copac, înfigerea în pământ a unor arme/unelte etc. au toate același scop și efect magico-ritual : consacrarea unui loc în vederea unei întemeieri. Sau, altfel spus, stabilirea unui centru de unde poate iradia creația. Analog cu ritul indian comentat mai sus, la așezarea primei pietre din temelia unei case noi (ceremonie consemnată în județul Cluj) meșterii oferă proprietarului un ciocan cu ajutorul căruia acesta trebuie
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
considera ca fundament sau temelie. În jurul parului se construiau casele și gospodăriile, și așa lua ființă un nou sat” (vezi alte practici și credințe similare la 73, pp. 305-306 ; 114, pp. 199-200). Pentru mentalitatea populară, astfel de practici rituale privind întemeierea unui microcosmos nu sunt decât imitații ale gestului primordial prin care Demiurgul a întemeiat macrocosmosul : „Dumnezeu umblând pe ape a înfipt toiagul și s-a făcut pământ” (23, p. 15 ; pentru imagini analoage, vezi 100, pp. 65 și urm.). Sau
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
îi cunoaște „secretele de alcov” și „obiceiurile sale sexuale” (Georges Devereux, Femme et Mythe, Flammarion, Paris, 1982, pp. 259-260). Vezi și exegeza lui J. Starobinski (64, pp. 103-107). După părerea mea, episodul comentat are la bază un arhaic ritual de întemeiere și de organizare dendrolatrică a spațiului locuit (vezi practici dendrolatrice similare în spațiul românesc, la nota 104). 107. Bibliografia românească referitoare anume la toacă este săracă. Iată câteva titluri : I. Ganea, „Toaca în cultul Bisericii Ortodoxe Române ; semnificația și importanța
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
vol. I, traducere de Eugen Cizek, Editura Minerva, București, 1973, p. 23. 113. Pentru rituri și gesturi magice similare, atestate la comunitățile rurale din Europa Occidentală, vezi 94, pp. 60 și urm. 114. Ion Ghinoiu, „Considerații etnografice asupra fenomenului de «întemeiere» a așezărilor”, Revista de Etnografie și Folclor, nr. 2, 1979, pp. 197-204. „Baterea stâlpului [în centrul noii așezări] echivala cu situarea și determi narea așezării în cosmos, pornind de la un punct fix de iradiațiune” (ibidem, p. 199). 115. Cristea Sandu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cult pe locul (sau din lemnul) unui arbore sacru sau consacrat (Axis et Imago Mundi), în cazul nostru, un paltin. Nu întâmplător, tocmai acest element „păgân” a fost exclus (păs- trându-se toate celelalte) dintr-o „versiune pur clericală” a legendei întemeierii Putnei, așa cum a fost consemnată în 1761 de arhiman- dritul Vartolomei în manuscrisul său Istorie pentru sfânta mănăstire Putna (10, p. 473). Intersectăm aici arhaica funcție sacră a copacului și credința păgână, pre-creștină, privind arborele- templu. „Pădurile [= arborii] - spunea Plinius
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
rar pe țărm) -, o imagine arhaică a cărei origine/evoluție a intuit-o corect Octavian Buhociu : „Tabloul mitic din aceste texte, al mării cu insula-arbore [...] aparține mitului creării lumii din apă, mit adaptat aici colindatului de naștere a anului, prin întemeierea unei noi familii” (17, p. 91). Arborele cosmic, crescut din mijlocul apelor primordiale - așa cum apare în unele legende cosmogonice -, a devenit, în colinde, arborele crescut pe o insulă din mijlocul mării și, ulterior, arborele de pe țărmul („prundul”, „schela”) mării. Imaginea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fel. Miturile grecilor și, în general, cele ale anticilor nu sunt, în primul rând, lecții de etică și echitate. Pe de altă parte, „sacrificarea ucenicului de către arhitect” pare a fi un motiv arhaic degradat, acela al sacrificiului ritual înfăptuit în vederea întemeierii creației. Motivul „arhitectul care, din invi- die, își sacrifică ucenicul, aruncându-l de pe schelă” este atestat și pe teritoriul românesc. Vezi tradițiile populare referitoare la construirea Bisericii Negre din Brașov și a Bisericii săsești din Sebeș (21). în privința rolului simbolic
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
specifice pe care le comportă (33). În aceste cazuri, leul nu atacă și nu distruge „zona civilizată” (cosmizată). Dimpotrivă, eroul este cel care pătrunde în „zona necivilizată” (necosmizată) pe care o patronează leul. Este aici o ramură a mitului de întemeiere, subordonat mitului suveran al cosmogenezei. Opoziția dintre Erou și Leu este un dublet mitic al opoziției dintre Cultură și Natură și, la limită, dintre Cosmos și Haos. Eroul are oi, dar nu are pășuni („Oi el d-are,/ Munte n-
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
războinic. În noul context cultural și cultual, principalul model mitic a devenit cel al zeului/eroului viril care înfruntă și răpune cu arme tranșante fiara/monstrul/balaurul. Acesta devine scenariul invariant al majorității „miturilor de înte- meiere” : de la miturile de întemeiere a Cosmosului (mituri cosmo- gonice) până la cele de întemeiere a unui microcosmos (un nou sat, oraș, stat etc. ; vezi, de pildă, legenda întemeierii Moldovei). Voi încerca să prezint în continuare, foarte schematic și evident simplificat, nivelurile de evoluție/involuție ale
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mitic a devenit cel al zeului/eroului viril care înfruntă și răpune cu arme tranșante fiara/monstrul/balaurul. Acesta devine scenariul invariant al majorității „miturilor de înte- meiere” : de la miturile de întemeiere a Cosmosului (mituri cosmo- gonice) până la cele de întemeiere a unui microcosmos (un nou sat, oraș, stat etc. ; vezi, de pildă, legenda întemeierii Moldovei). Voi încerca să prezint în continuare, foarte schematic și evident simplificat, nivelurile de evoluție/involuție ale scenariului mitic, care are ca model scenariul mitului cosmogonic
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
tranșante fiara/monstrul/balaurul. Acesta devine scenariul invariant al majorității „miturilor de înte- meiere” : de la miturile de întemeiere a Cosmosului (mituri cosmo- gonice) până la cele de întemeiere a unui microcosmos (un nou sat, oraș, stat etc. ; vezi, de pildă, legenda întemeierii Moldovei). Voi încerca să prezint în continuare, foarte schematic și evident simplificat, nivelurile de evoluție/involuție ale scenariului mitic, care are ca model scenariul mitului cosmogonic. 0. „Nivelul zero” este probabil mitul cosmogonic. Zeul suprem, androgin, creează Cosmosul prin ordonarea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
creștină și-a lăsat, în aceste cazuri, amprenta-i inconfundabilă. Simbol al păgânismului înfrânt, Balaurul reprezintă aici pe vechiul zeu („idol”), căruia i se aduceau sacrificii umane. Totuși, înfrângerea balaurului de către erou își păstrează în continuare caracterul de mit de întemeiere, de data aceasta al primei biserici și comunități creștine. Dar aceste aspecte nu sunt importante acum. Ceea ce prezintă interes este supraviețuirea motivelor „legarea monstrului de către fecioară”, „aducerea lui legat din zona extra muros” și „sacrificarea lui în zona intra muros
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Ion Ghinoiu și alții -, de pe poziții și cu mijloace diferite, au pus în evidență normele mitice și rituale conform cărora erau întemeiate, organizate și protejate așezările tradiționale. 2. Buricul pământului Din perspectiva mentalității arhaice și tradiționale, edificarea unei case sau întemeierea unei localități sunt reiterări simbolice ale creației lumii : „Orice nouă așezare omenească - susținea Mircea Eliade - este, într-un anumit sens, o reconstrucție a lumii” (2). Așa cum în miturile cosmogonice - inclusiv în cele românești - creația cosmosului începe din centrum mundi, tot
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
înfipt toiagul și s-a făcut pământ” (3) sau : „[Dumnezeu] și-a aruncat baltagul în apa cea mare. Și ce să vezi, din baltag crescu un arbore mare”, în jurul căruia „Dumnezeu făcu lumea” (4). Similar se petrec lucrurile în cazul întemeierii unui microcosmos (5). Satul, casa, biserica erau edificate pe locul (în jurul) punctului consacrat unde a căzut săgeata/securea sau unde a fost înfipt parul : „Când se întemeia un sat - susține o tradiție de la sfârșitul secolului al XIX-lea -, cel dintâi
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
zid, îngrăditură”, rus. ograditi = „a îngrădi” (de unde și rom. gard, grădină etc.) ; dintre celt. dunum („oraș”), engl. town („oraș”) și germ. Zaun („gard”) ; dintre lat. urbs, urbis („oraș”) și urbo, are = „a trasa brazda de împrejmuire” și orbis = „cerc”. Ceremonia întemeierii orașului Roma, de pildă, este cunoscută din relatările istoriografilor și mitografilor antici (Titus Livius, Plutarh, Ovidiu). Plutarh notează faptul că Romulus a fost inițiat în „misterul” întemeierii unei localități de dascăli etrusci, după vechi „datini și scrieri sfinte” ale acestora
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
oraș”) și urbo, are = „a trasa brazda de împrejmuire” și orbis = „cerc”. Ceremonia întemeierii orașului Roma, de pildă, este cunoscută din relatările istoriografilor și mitografilor antici (Titus Livius, Plutarh, Ovidiu). Plutarh notează faptul că Romulus a fost inițiat în „misterul” întemeierii unei localități de dascăli etrusci, după vechi „datini și scrieri sfinte” ale acestora. El a săpat întâi o groapă (fossa), pe care a numit-o mundus (lumea), peste care a edificat un altar (ara) (Ovidiu, Fastele, IV, 821-825). „Apoi, în jurul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
romane, care de secoli a fost espusă la lipse deprimătoare, să i se ia toată posibilitatea de [a] putea ține concurință în privirea înființării și întocmirii institutelor de învățămînt cu celelalte confesii, care parte încă de la opera cea mare a întemeierii patriei se bucură de abundantele donațiuni ale statului, parte mai târziu, însă totuși în secoli trecuți și[-] au eluptat o pozițiune astfel în stat, care le-a făcut posibilă dezvoltarea și starea favorabilă materială în care se află; pe când biserica
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ministerială ca stolurile de umbre în infernul lui Dante. De cincizeci de ori s-a schimbat ministerul sub prezidența d-lui Brătianu: d-sa pare a fi avut atâtea cabinete în șase ani câte au avut toți Domnii pământeni de la întemeierea țărilor până azi; dar două poluri rămâneau neclintite în această necontenită rotațiune: d. Ioan Brătianu pe de o parte, majoritatea sa parlamentară pe de alta. De la un timp lucrul au început a se cam turbura. Fie că prea mulți și-
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
să devie o vizuină pentru animale sălbatece. Un indiciu nu puțin semnificativ în privirea vlahilor, cari acum jucau rolul cel mare și n-aveau așezări numai din a dreapta Dunării, este că la disoluțiunea Imperiului romaeic al lui Angelos și la întemeierea unui Imperiu latin nu se nasc state nouă grecești numai în Nicaea, Herakleia, Sinope și Trapezunt, ci Sguros Leon întemeiază unul în Korinth și Nauplion, Chamaretos Leon în Sparta, Mihail din neamul sebastocratorului Ioan în Nicopoli și Durazzo (Epidamnos ), marchizul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cu frânturi slave și gotice și, într-o măsură cu totul neglijabilă, și romanice. Limba română este, formal cea mai pur romanică din câte există; și că așa stau lucrurile nu este deloc o afirmație vanitoasă a unor literați români; întemeierea critică a acestui fapt se datorează unor învățați străini, mai ales germani. Diez, Raynouard, Fuchs, Miclosich, Max Muller, Mussafia și alți cercetători și specialiști serioși fac de-a dreptul superfluă o dezbatere mai amănunțită a acestui subiect. Apoi nu este
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
iar faptul că te cheamă Augustin, ca pe un discipol drag, e Întâia Mea lucrare. A două să fie o Abație pe care să o clădești chiar în acest loc! a grăit Domnul. Și, în timp ce novicele depăna cu voce egală Întemeierea, primul capitol al Revelațiilor, Abatele își îngădui să mediteze la această istorie. În anii care trecuseră de la moartea Sfântului Augustin, Abația devenise un pilon important al Regatului Celor o Mie de Stele. Cele mai eficiente Lumi Agricole funcționau numai datorită
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
limită întreaga lume ca fiind o comunitate? Aceasta deoarece strategia incluziunii nelimitate ne duce rapid către un punct de la care a vorbi despre comunitate este la fel de întemeiat ca și a vorbi despre comunitate în cazul unui singur individ. Are vreo întemeiere ideea comunității extinse atât de mult încât să includă întreaga lume? Dar dacă ar fi să includă pe toată lumea, ce sens mai are comunitatea în absența unui grup particular de oameni cu o identitate unică? Mai mult, comunitatea este și
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
contractuale, ca și comunitate normativă. Este și aceasta o manieră de operaționalizare a ideii liberale că oamenii își construiesc propriile comunități, stabilind criteriile conform cărora îi selectează pe cei care să facă parte din comunitatea lor. Și chiar dacă nu neagă întemeierea comunităților fenomenologice, Steeves este totuși mai încrezător în capacitățile celor fenomenologice de a oferi beneficiile comunității. În cazul UE, care a renunțat de ceva timp la sintagma Comunitate Europeană, grupul este mai degrabă construit decât descoperit, membrii fiind mai degrabă
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
aspecte. În plan juridic, obiceiurile strămoșești, iraționale, complicate și greoaie marcau de asemenea negativ. Inferioritatea politică ar fi fost observabilă în dezinteresul față de treburile publice, rezistența la schimbare și lipsa conștiinței cetățenești. Dintre toate acestea, Vulcănescu îi acordă o relativă întemeiere doar inferiorității tehnice. Arată însă că, dacă privim tehnica drept modalitatea prin care omul își îndeplinește scopurile, în sine tehnica poate fi socotită deficitară doar dacă nu reușește să conducă la atingerea acestora. La Vulcănescu apare de asemenea ideea comunității
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]