25,028 matches
-
mai tânăr. Apar astfel diferențele clare de abordare, datorate experiențelor proprii și viziunii diferite asupra vieții - ca perpetuu spectacol. Romancierul se pricepe de minune să „deseneze” - în câmpul vizual al cititorului - florilegii, care să sublinieze feminitatea, să laude muza, fapt întreprins cu precizia unui ceasornicar elvețian care, cu o deosebită răbdare și atenție la detalii, îmbină rotiță cu rotiță pentru a-și perfecta mecanismul. Pedanteria este aproape feminină: „Rochița avea drapeuri frumoase, volănașe la decolteuri și bretele, iar la nivelul taliei
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1470666027.html [Corola-blog/BlogPost/343104_a_344433]
-
Consulting vom dezbate în cadrul conferinței „Din pasiune sau pentru bani” direcțiile pe care le urmărește orice tânăr în drumul lui spre reușită, în funcție de nevoile pe care le are. Se angajează într-o companie DIN PASIUNE pentru munca pe care o întreprinde sau este nevoit să accepte un job care îi oferă un salariu atractiv, beneficii și deci, un confort? 29 martie, ziua IT & Engineering, este dedicată discuțiilor despre „Soft skills vs. hard skills”. O să aflăm împreună cu ce arme trebuie să vină
Primăvara se numără job-urile în companii de renume la BuzzCamp 15 by http://www.iasi4u.ro/primavara-se-numara-job-urile-in-companii-de-renume-la-buzzcamp-15/ [Corola-blog/BlogPost/94383_a_95675]
-
de Voichița Pălăcean-Vereș, iar coperta aparține lui George Roca, compatriot, stabilit în Australia. Volumul are aproape 400 de pagini și se deschide cu un sumar, dar concludent, argument al autorului, din care desprindem mărturisirea motivelor care l-au determinat să întreprindă un astfel de demers creator/evocator. Fiind el însuși fiu al urbei viticole Drăgășani, ca si Gib. I. Mihăescu, a manifestat de timpuriu curiozitatea de a-i cunoaște viața și opera, iar apoi dorința de a scrie chiar o carte
AL FLORIN ŢENE – LA BRAŢ CU ANDROMEDA de EMIL ISTOCESCU în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 by http://confluente.ro/emil_istocescu_1464135632.html [Corola-blog/BlogPost/378982_a_380311]
-
sau va tăcea? Totul depindea de ea. Avea asigurări de la doctorul Țigănuș și de la magaziner că nu vor spune nimic, care să trezească suspiciuni. Și-a dat imediat seama că Ramona nu-l crede și a aflat despre acțiunea sa întreprinsă pe cont propriu de a descoperi adevărul. Dacă până acum nu l-a luat la rost, înseamnă că nu a aflat nimic. Era conștient de ce însemna gestul său necugetat. Putea să înfunde pușcăria pentru mulți ani și, desigur, se ducea
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. XVII COŞMARUL ADEVĂRULUI PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1392803913.html [Corola-blog/BlogPost/362124_a_363453]
-
corpului este, evident mai puțin liberă în mișcare, datorită îmbrăcăminții. În replică, dansul protagoniștilor masculini se va numi „de cintura para abajo” (sub centură). Farmecul actual al dansului flamenco se datorează în mare măsură unui impresar ...rus. Sergei Diaghilew a întreprins în anul 1909 cu vestitul Balet Rus un turneu internațional prin care a reușit să înfrângă rezistența aristocraților, popularizând creațiile compozitorului spaniol Manuel de Falla și câștigând inimile publicului. Propulsați de succesul reputat prin cafenelele muzicale, unii dintre protagoniști ajung
FLAMENCO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_gabriela_calutiu_sonnenberg_1368350151.html [Corola-blog/BlogPost/354862_a_356191]
-
estradă „ANGELY’S”, avându-l la pupitru pe Lt. col. Marius Cristian Firca, acompaniind corul „Divina Armonie”, un adevărat regal, omagiu adus Voievodului Limbii Române. Puteți să ne spuneți când a luat ființă această orchestră și ce și-a propus să întreprindă în planul de viitor, ținând seama că repertoriul muzical pe care îl abordează, fiind foarte diversificat: de la muzică populară (aranjamente pentru fanfară), muzică de promenadă, clasică și nu numai? Col. Valentin Neacșu: Data de 01 iunie 2009 marchează, în cadrul Fundației
COL. VALENTIN NEACŞU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Interviul_cu_seful_serviciului_muzicilor_militare_col_valentin_neacsu.html [Corola-blog/BlogPost/359799_a_361128]
-
din Neamț care ilustrează ocupațiile, obiceiurile și portul oamenilor din această zonă, dar și arhitectura tradițională din lemn. Prima colecție etnografica a muzeului datează din anul 1960, cuprinde aproximativ 1000 de piese și a fost constituită ca urmare a cercetărilor întreprinse de Academia Română. În prezent, colecția de bază a muzeului oferă aspecte ale locuinței țărănești tradiționale de pe Valea Bistriței, costumul popular românesc străvechi specific zonei dar și principalele meșteșuguri (țesutul, prelucrarea lemnului, cojocaritul) din regiunea subcarpatica a Moldovei. Datorită reliefului montan
Muzeul de Etnografie by http://www.zilesinopti.ro/locuri/7979/muzeul-de-etnografie [Corola-blog/BlogPost/96626_a_97918]
-
împotriva macedonenilor - n. a.). Că Alexandru a avut, totuși, intenția să supună și spațiul nord-pontic se vădește în acțiunile diadohilor săi. Astfel, în timp ce marele Alexandru se lupta în Asia împotriva perșilor lui Dariu al II-lea, guvernatorul Traciei Pontice, Zopyrion, a întreprins o expediție împotriva Olbiei (colonie greacă de la gurile Bugului de Sud, numit de către greci Hyspanis n. a.), tranzitînd Pusta Getică (Bugeacul). La reîntoarcere, atunci cînd macedonenii se pregăteau să treacă peste Dunăre, ei au fost atacați de către geți. Zopyrion cade pe
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] by http://balabanesti.net/2012/02/20/geopolitica-bugeacului-partea-a-treia/ [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
La reîntoarcere, atunci cînd macedonenii se pregăteau să treacă peste Dunăre, ei au fost atacați de către geți. Zopyrion cade pe cîmpul de luptă, iar armata sa este nimicită. Următoarele tentative (aa. 300, 299 și 292 î. lui Hr.) au fost întreprinse de către diadohul Lisimah, dar ea a fost nereușită. Geto-dacii au impus inamicului tactica unui război de partizani și a „pămîntului pîrjolit” și nu le-au lăsat nici o șansă invadatorilor. După două campanii nereușite, însuși Lysimach a căzut prizonier în mîinile
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] by http://balabanesti.net/2012/02/20/geopolitica-bugeacului-partea-a-treia/ [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
fiind amenințați cu distrugerea de către alte popoare nomade. Imperiul le acorda subvenții și îi înzestra pe federați cu loturi de pămînt în schimbul serviciului de pază de-a lungul granițelor sale. [x] Themă - unitate teritorial-administrativă în Imperiul Bizantin după reforma administrativă întreprinsă de împăratul Herakleios (Iraclie) în anul 622 d. Hr. [xi] Normani sau normanzi („oamenii nordului”) erau numiți de către catolici în Evul Mediu Timpuriu locuitorii Scandinaviei: danezii, norvegienii și suedezii. În Europa de Asfințit ei mai erau cunoscuți ca vikingi, iar
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] by http://balabanesti.net/2012/02/20/geopolitica-bugeacului-partea-a-treia/ [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
vizionar al propășirii neamului. În Cuvânt înainte, autorul Zanfir Ilie îl numește cu deplin temei, un „cronicar al timpului său, descendent direct din stirpea lui Grigore Ureche și deschizător de drumuri în presa românească a veacului al XIX-lea”. Autorul întreprinde un „Itinerar biografic” al acestei copleșitoare personalități române și încearcă să aducă la lumină fragmente din opera sa publicistică și memorialistică, pentru cunoașterea gazetarului Vasile Alexandrescu Urechia și să releve o altă fațetă a personalității sale plurivalente. O motivație de
CRONICĂ LA CARTEA LUI ZANFIR ILIE FAŢETE ALE PUBLICISTULUI ŞI MEMORIALISTULUI VASILE ALEXANDRESCU URECHIA (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 by http://confluente.ro/Un_carturar_de_renume_conte_cezarina_adamescu_1391757734.html [Corola-blog/BlogPost/364837_a_366166]
-
de un cuvânt înainte al cunoscutei scriitoare Cezarina Adamescu, în care aceasta prezintă pe scurt conținutul ei, reliefând și analizând unele dintre pasajele cele mai interesante. Domnia sa arată, încă dintru începutul operei, întrebările care au stat la baza demersului memorialistico-istoriografic întreprins de profesorul gorjean: Cartea începe, firesc, cu o sumă de întrebări și nedumeriri la care autorul, desigur că nu poate primi răspuns, dar, conștiința sa și demnitatea de român îl îndeamnă să le pună, măcar pentru cei care, poate, vor
ULTIMII SOLDAŢI AI NEAMULUI ROMÂNESC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 by http://confluente.ro/Ultimii_soldati_ai_neamului_r_al_florin_tene_1393333332.html [Corola-blog/BlogPost/353483_a_354812]
-
trecerii acestuia la cele veșnice, le editura on-line de la Tismana (p. 4). De asemenea, aduce mulțumiri domnului profesor Giurgincă, pentru volumul Piramida cantemiristă , care, după cum însuși mărturisește, a constituit o sursă documentară de neprețuit (p. 4.). Urmează apoi desscrierea călătoriei întreprinse în Banatul montan, la Petnic, în scopul întâlnirii cu domnul Constantin Giurgincă, fost profesor la Liceul Militar ,,Dimitrie Cantemir” din Breaza și apoi a dialogurilor întreprinse cu acesta și cu fostul său elev, comandorul Traian Popescu. În cadrul acestor discuții, interlocutorii
ULTIMII SOLDAŢI AI NEAMULUI ROMÂNESC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 by http://confluente.ro/Ultimii_soldati_ai_neamului_r_al_florin_tene_1393333332.html [Corola-blog/BlogPost/353483_a_354812]
-
mărturisește, a constituit o sursă documentară de neprețuit (p. 4.). Urmează apoi desscrierea călătoriei întreprinse în Banatul montan, la Petnic, în scopul întâlnirii cu domnul Constantin Giurgincă, fost profesor la Liceul Militar ,,Dimitrie Cantemir” din Breaza și apoi a dialogurilor întreprinse cu acesta și cu fostul său elev, comandorul Traian Popescu. În cadrul acestor discuții, interlocutorii abordează atât probleme ce vizează trecutul Romomâniei, cât și prezentul sau viitorul ei. Pe parcursul cărții, profesorul Tomoniu simte nevoia să facă recurs adesea la modelele pe
ULTIMII SOLDAŢI AI NEAMULUI ROMÂNESC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 by http://confluente.ro/Ultimii_soldati_ai_neamului_r_al_florin_tene_1393333332.html [Corola-blog/BlogPost/353483_a_354812]
-
1941) Colina lacrămilor (1943) Maramureșul - țară românească (1944) Firide literare (1944) Despre Rânduiala și mișcarea legionară Revenit în țară, alături de Traian Herseni, la Institutul Social Român condus de Dimitrie Gusti, Ernest Bernea a avut o contribuție valoroasă la cercetările monografice întreprinse în diferitele zone ale României, publicând importante studii și articole în revistele de specialitate. Datorită simpatiilor legionare pe care le nutreau colegii săi Ion Ionică, Ion Samarineanu și D.C. Amzăr (acesta din urmă fiindu-i și cumnat), Ernest Bernea a
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1490686776.html [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
recunoaște ca reprezentanți legitimi și ne vom apăra așa cum orice om e îndreptățit să se apere împotriva celui care vrea să îi facă un rău! Orice străin e binevenit în Munții Apuseni atâta vreme cât ne respectă modul de viață și nu întreprinde nimic în măsură să-l schimbe împotriva voinței noastre. Ne păstrăm dreptul de a lupta împotriva tuturor celor care prin viclenie, hoție și corupție vin aici pentru a fura ce este al nostru ori pentru a distruge resursele naturale și
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Editorial_de_mariana_cristesc_al_florin_tene_1382416343.html [Corola-blog/BlogPost/352502_a_353831]
-
tema expusă, ci rămâne în limitele rugăciunilor consacrate acestei stări. Ele sunt departe de aberațiile unor intelectuali, din păcate cât se poate de ignoranți în domeniul religios, care dau verdicte în probleme ce îi depășesc și față de care nu au întreprins vreo cercetare. Așadar, după mai bine de o jumătate de veac, Episcopul Vasile Coman îi invită la o lectură pe o temă, care încă își mai caută punctele de sprijin, pe toți cei care vor să-și edifice cu adevărat
EPISCOPUL ORADIEI DR. VASILE COMAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_episcopul_oradiei_dr_vasile_coman_.html [Corola-blog/BlogPost/355626_a_356955]
-
da curs celor publicate. Astfel că, în studiul său din Viața Românească, nr.2 din 1957² apar următoarele informații: “Imediat după întoarcerea din U.R.S.S în România, în 1929 luă parte, cu ocazia grevei minerilor de la Lupeni, la ancheta întreprinsă de ziarul Lupta. În loc să protesteze împotriva guvernului, care împușca pe greviști, Panait Istrati, înhămat la carul burgheziei, arunca răspunderea crimelor pe seama ațâțătorilor la grevă din sindicatul muncitorilor”. Dar, revenind la cele scrise de Le Monde, Panait Istrati se simte obligat
CONJURAŢIA ANTI-PANAIT ISTRATI de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 766 din 04 februarie 2013 by http://confluente.ro/Intre_datorie_morala_si_sur_gabriel_dragnea_1359978892.html [Corola-blog/BlogPost/351742_a_353071]
-
poate înșfăca bani buni și fără dobândă, căci altminteri n-are cum evita coșmarul ineficienței totale și, desigur, pierderea deloc neglijabilă de voturi în campaniile care urmează; • Înrăutățirea relațiilor cu Uniunea Europeană și organismele financiare mondiale, atât prin măsurile în forță întreprinse anul trecut de Guvern și clientela sa parlamentară în vederea debarcării lui Băsescu (atunci s-au păpat vreo 22 de milioane de euro, pentru ca la sfârșitul lunii de suspendare, lucrurile să revină în matca lor de dinainte), dar mai ales prin
NERUŞINAREA CA MOD DE EXISTENŢĂ ŞI AFIRMARE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_nerusinarea_george_petrovai_1367109323.html [Corola-blog/BlogPost/366047_a_367376]
-
nu-i atribuie lui Stalin întreaga vină pentru această politică eminamente criminală, în capitolul Nebunia criminală ea scriind negru pe alb: „La Leningrad marele responsabil al epurării era Jdanov, în timp ce la Moscova era Hrușciov”! De parcă putea cineva din sistem să întreprindă ceva fără știrea și acordul „tovarășului Stalin”, cel care „nu uita niciodată și mai ales nu ierta pe nimeni” (B. Bajanov). Tot Boris Bajanov, în calitate de secretar al lui Iosif Visarionovici până în 1928, an în care a renunțat pentru totdeauna la
STALINOCRAŢIA – CONSECINŢĂ LOGICĂ A CULTULUI PERSONALITĂŢII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2146 din 15 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1479192558.html [Corola-blog/BlogPost/381031_a_382360]
-
Clucereasa, Petrești, Poenița. Reevaluând mai recent această împărțire a centrelor ceramice,(în 1997), Paul Petrescu, schițează o altă imagine a olăritul argeșan , având în vedere în principal producția centrului istoric de olărie, Curtea de Argeș 8 . Întorcându-ne în timp, la cercetările întreprinse de Barbu Slătineanu și lucrarea să fundamentală privind istoricul olăritul românesc,9 aflăm că acesta a identificat, prin 1938, 27 de olari și cuptoarele lor la Curtea de Argeș 10 iar centrul, Câmpulung( Muscel ), ca stins.11 De asemenea, pe harta 1
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 by http://confluente.ro/Aspecte_istorico_etnografice_p_varvara_magdalena_maneanu_1372766456.html [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
în trecut olărie și la Pitești(ibid) 9.Barbu Slătineanu , Ceramică Românească , Fundația Pentru Literatură și Arta Regele Carol ÎI, București, 1938, p. 194-196. 10. Ibidem,p. 104-105, pl. XXIII/c,d, XXIV, XXV. 11. Centru stins la vremea cercetărilor întreprinse de Barbu Slătineanu, dar care apare că activ și prezent la Expoziția Generală Română, București, 1906, prin producția lui Miller Jean, care a participat în calitate de colaborator, cu obiecte produse în atelierul său, primind medalie de argint cu diplomă specială , ( Buletinul
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 by http://confluente.ro/Aspecte_istorico_etnografice_p_varvara_magdalena_maneanu_1372766456.html [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
artă” frizând un imaginar bezmetic, hâd și tenebros, cu clișee ale unei vegetații populând misterios altă parte de univers decât al nostru, cunoscut și prietenos, depinde de cum ți-l apropii și îl iei, ca aliat sau dimpotrivă, în tot ce întreprinzi. De-astea, gândeam într-un “răspăr” al cronicii de istorie medievală românească, totuși întâmplată aevea și cu izvoarele istorice “pe masă”, ar mai fi avut nevoie unii voievozi moldavi sau munteni să “ocupe” cu ei câmpuri, dealuri și stânci pentru
RUINELE, BUNURI NAŢIONALE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 by http://confluente.ro/Ruinele_bunuri_nationale_.html [Corola-blog/BlogPost/367257_a_368586]
-
care s-o urmeze în cruciada sa turistică și literară, în acțiunile și evenimentele culturale organizate de dânsa atât în țară cât și în străinătate la Roma, Madrid, Toronto etc. Plină de sinceritate, seriozitate, sensibilitate și acuratețe în tot ceea ce întreprinde în folosul și pentru proliferarea culturii române în general, a valorilor spirituale și a promovării creațiilor literare, autoarea Antologiei ”Limba noastră cea română” este și va rămâne un model demn de urmat atât de cei veterani care îmbină cu măiestrie
ANTOLOGIA „LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ” – MANIFESTAREA A SPIRITULUI ROMÂNESC de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1415803907.html [Corola-blog/BlogPost/379370_a_380699]
-
al II-lea și care putea fi Luca banul, în timp ce Iula banul, menționat în documentele din 27 noi. 1233 și 22 august 1233, cercetătoarea consideră că ar fi vorba de Iula fratele lui Rathalt comite al curții regale 7. Cercetările întreprinse în arhivele de peste hotare au condus la descoperirea unor noi documente referitoare la această problemă (care vin să completeze pe cele deja publicate în colecția Hurmuzacki) însă nici cu ajutorul acestora nu se poate clarifica pe deplin identificarea primului ban de
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_tara_si_c_varvara_magdalena_maneanu_1372146880.html [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]