3,589 matches
-
ne gândim la bolșevism, la organizarea sa militară și - mai ales In Rusia - la organizațiile sale de turnători aleși pe sprânceană, la decăderea de drept [statutara] a „burghezilor”, lipsiți de drepturi politice și cu bunurile confiscate, pe scurt la eliminarea Întreprinzătorilor, a comercianților, a rentierilor, a preoților, a descendenților familiei dinastice și a șefilor fostei politii (1959, pp. 136-137), # pentru a remarcă mai apoi contradicțiile la care este condamnat un asemenea sistem: # Sovietele conserva [de asemenea], sau mai curând restabilesc din
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
a rentierilor, a preoților, a descendenților familiei dinastice și a șefilor fostei politii (1959, pp. 136-137), # pentru a remarcă mai apoi contradicțiile la care este condamnat un asemenea sistem: # Sovietele conserva [de asemenea], sau mai curând restabilesc din nou, pe Întreprinzătorul bine plătit, munca la bandă rulantă, sistemul Taylor, disciplina În armată și În uzina, ba chiar trag cu ochiul la capitalurile străine. Într-un cuvânt, pentru a pune În mișcare mașină economică și statală, ele se văd constrânse să adopte
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Printre dificultățile materiale au fost evocate și câteva mutări de nevoie: pentru Erich H., chiria crescuse de la 150 de mărci (est-germane) la 850, În vreme ce valoarea pensiei sale rămăsese aproximativ aceeași (În jur de 2.000 de mărci germane). Reconversiile reușite: Întreprinzătorii. Reuniunile veteranilor se puteau dovedi productive În sine. Astfel, membrii fostului seminar anual de socialism științific care se reuneau deja Înainte de Wende, și-au continuat Întâlnirile, ceea ce i-a permis unuia dintre ei să-și constituie un mic capital cu
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
acestei reconversii reușite În condiții defavorabile și prezentată că o performanță de necrezut (direkt Kapitalist werden!, să devii dintr-o dată capitalist!) ar putea lăsa impresia că este vorba de-un caz izolat. Organizarea În 1996 a unui comitet al micilor Întreprinzători apropiat de PDS și condus de Christa Luft, ultimul ministru al Economiei din RDG, indică importanța acestui fenomen. Și printre foștii funcționari ai Abteilung Wissenschaften de la CC al ȘED, existau numeroși Întreprinzători, printre care Karel K., care lucrase la Început
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Organizarea În 1996 a unui comitet al micilor Întreprinzători apropiat de PDS și condus de Christa Luft, ultimul ministru al Economiei din RDG, indică importanța acestui fenomen. Și printre foștii funcționari ai Abteilung Wissenschaften de la CC al ȘED, existau numeroși Întreprinzători, printre care Karel K., care lucrase la Început la PDS și se ocupă acum de vânzarea de aparate medicale. Cunoașterea limbilor străine constituia una dintre speciile de capital pe care foștii membri ai acestor școli le puteau mobiliza, foarte adesea
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
management, „cum se spune astăzi”, funcționând „că un soi de lobby” pentru recunoașterea statutului profesional al scriitorilor, absent atunci În nomenclatorul de profesiuni liberale legal exercitate În România. Printre cei 52 de membri fondatori ai ASPRO figurau mai mulți mici Întreprinzători În domeniul editării, conducători de publicații care puseseră pe picioare firme comerciale. Nici unul dintre ei nu era În măsură să trăiască exclusiv din ceea ce publică, adversarii lor din Uniune acuzându-i de altfel că ar fi „scriitori fără opera”. Obligați
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
sociabilitate (prieteniile), precum și criterii mai specifice de selecție intelectuală (afinitățile) sau schimburile de servicii Între membrii vechii și noii «clase de mijloc» au putut să influențeze strategiile de reproducere familială, acolo unde ruptură era necesară pentru ca să poată reuși reproducerea socială. Întreprinzătorii noii ordini morale Perioadă cea mai recentă (după 2000) se caracterizează prin declinul celor două dintre figurile intelectuale dominante Înainte, intelectualul profetic și intelectualul politizat, În folosul unei figuri concurente, cea a intelectualului expert și mediatizat. Această schimbare de dominantă
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
cât un om poate ara, planta, Îmbunătăți, cultiva și poate folosi produsul rezultat, atât este proprietatea sa”14. Teoria dreptului natural la proprietate a lui Locke a fost extrem de populară odată cu noua generație de fermieri independenți, comercianți, negustori și mici Întreprinzători care transformau viața englezească și eliminau ultimele vestigii ale privilegiilor feudale. Tratatele sale au oferit mai mult decât o simplă explicație a dreptului natural la proprietate. El a elevat munca omului și a glorificat achiziția drept realizarea cea mai de
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
colectiv, începând de la simple manifestații până la revoluții. Două concepte apar astăzi mai des invocate în problema reușitei mobilizării: pe de o parte, potențialul de solidaritate, stocul de sociabilitate, cu alte cuvinte capitalul social, și, pe de altă parte, resursele de întreprinzător, de „agent social” (agency). Din punct de vedere social, cel mai relevant tip de comportament colectiv îl reprezintă - așa cum sugerează și cele de mai sus - mișcările sociale. La rândul lor, acestea pot fi (Blumer, 1974; Aberle, 1996): mișcări reformatoare, care
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
la București, Bernand von Bülow, avea să fie mai radical În ceea ce privește caracterizarea lui Hitrowo: „fost trișor la cărți, descoperit de colegi, fost revoluționar, mereu băgat În datorii, desfrânat și ros de sifilis, dar, În postul pe care Îl ocupă, mereu Întreprinzător și un profund cunoscător al caracterului popoarelor din Balcani și maestru În arta de a-i stăpâni pe acești oameni, Îmbinând cu abilitate biciul și zăhărelul” <ref id="57">57 Apud Nicolae Ioniță, Imaginea relațiilor româno-ruse din perioada 1878-1908 În
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
legii, sume în valută pe care vor să le transfere altor agenți economici, contra lei. Articolul 50 Regiile autonome și societățile comerciale cu capital de stat pot să încheie contracte de vînzare, executare de lucrări sau prestări de servicii cu întreprinzători străini, cu plata în lei, daca sumele în monedă românească deținute de aceștia sînt rezultate din exploatarea unor investiții efectuate de ei în România. Articolul 51 Litigiile de orice fel ��n care sînt implicate regii autonome sau societăți comerciale cu
LEGE nr. 15 din 7 august 1990 (*actualizata*) privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106807_a_108136]
-
care inițiază un discipol (Mircea Trestianu) în tainele naturii. Acest traiect inițiatic nu ajunge să se transforme în mistică teozofică a naturii, precum în Cartea munților a Bucurei Dumbravă, unde U. apare ca personaj - Marele Urs -, nici nu contrapune figura întreprinzătorului (tot inginer francez, Bernard) imaginii unui arhaic templu al naturii (codrul Borzei), precum în Nopțile de Sânziene de Mihail Sadoveanu. Modelul pare să fi fost mai degrabă profesorul francez J.-A. Vaillant de la „Sf. Sava”, pe care de altfel prozatorul
URECHIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290373_a_291702]
-
capabil să le declanșeze și să le întrețină (1964). Care este grupul social responsabil pentru modernizarea economică a lumii a treia? În vederile lui McClelland, al cărui model îl prezentăm prin mijlocirea lui Alvin J. So, acesta este format din întreprinzători autohtoni, nu din politicieni sau din consilierii occidentali. În consecință, clasa politică trebuie să investească în factorul uman, nu doar în infrastructurile economice. Pentru a-și verifica ipoteza, el a utilizat o metodă proiectivă - testul „povestirii”. Într-un cadru mai
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dezvoltării. Cazul japonez 1. Teoria lui Bellah: rolul Tokugawa Religion în decolarea capitalistă a Japoniei În Japonia industrializarea a fost promovată nu de industriași, meșteșugari sau comercianți, ci de clasa samurailor (au restaurat imperiul, au fuzionat un număr mare de întreprinzători și au pus bazele Japoniei moderne). Ipoteza de bază a lui Bellah este următoarea: poate fi implicat factorul religios și în cazul japonez (există analogii ale eticii protestante în religia japoneză)? Teza lui Bellah invocă funcția socială a religiei pentru
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
instituțiile proprietății și ale pieței. A doua paradigmă își are originea în lucrările lui Max Weber și consideră capitalismul ca un ansamblu de comportamente determinate cultural. În aceste variante, capitalismul depinde în mod esențial de un grup special de oameni, întreprinzătorii capitaliști, a căror existență era considerată de Schumpeter (1968) capitală pentru succesul sistemului. Ambele teorii își au originea în cercetări efectuate în secolul al XIX-lea și la începutul secolului XX, așa că pot fi considerate de o relevanță problematică pentru
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Schumpeter. La zece ani de la apariția cărții sale atât de influente în prima etapă a postcomunismului, Kornai (2001), recunoaște că unul dintre fundamentele teoriei sale a fost tocmai convingerea că țările postcomuniste au nevoie de câteva zeci de mii de întreprinzători de felul celor descriși de Schumpeter. Nu-i mai puțin adevărat că, pentru a-i obține, el a recomandat o metodă inspirată din paradigma instituțională, și anume privatizarea rapidă, prin „terapie de șoc”, a avuției statului socialist. Capitalismul românesc a
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
adevărat că, pentru a-i obține, el a recomandat o metodă inspirată din paradigma instituțională, și anume privatizarea rapidă, prin „terapie de șoc”, a avuției statului socialist. Capitalismul românesc a debutat și el cu cele câteva zeci de mii de întreprinzători în care își puneau speranțele teoretice Schumpeter la începutul secolului și Kornai la sfârșitul său. Aproape imediat după revoluție, noua guvernare a legiferat posibilitatea liberei inițiative și, practic de a doua zi, zeci și apoi sute de mii de mici
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în care își puneau speranțele teoretice Schumpeter la începutul secolului și Kornai la sfârșitul său. Aproape imediat după revoluție, noua guvernare a legiferat posibilitatea liberei inițiative și, practic de a doua zi, zeci și apoi sute de mii de mici întreprinzători și-au făcut brusc apariția în economia și societatea românești. Există și acum și vor exista în continuare, de vreme ce funcționarea economiei depinde, în mare măsură, de existența lor. Dar nici un fel de capitalism nu a izvorât din această inițiativă privată
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
la un adevărat proces de „evoluție naturală”, un soi de „concentrare primitivă a capitalului” realizată într-un timp infinit mai scurt decât timpul istoric al capitalismului occidental. Iar succesul, după o primă perioadă de șovăială, părea total. Numărul de mici întreprinzători care își căutau un viitor în noua economie de piață a societății românești a explodat. Dacă în aproape doi ani de postcomunism, din ianuarie 1990 și până în septembrie 1991, în România au fost înființate 70 611 societăți comerciale, în următoarele
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
mai gravă criză economică din toată tranziția, iar consumul populației scade dramatic. 1993 este anul de vârf al crizei, iar volumul vânzărilor către populație scade la aproape jumătate față de 1990 și sub nivelul din 1980! Asta afectează însă prea puțin întreprinzătorii, care își mențin profiturile eliminând, pur și simplu, de pe piață fostul comerț socialist. În 1991, ei dețineau doar 22% din totalul vânzărilor către populație. Într-un singur an, până la sfârșitul lui 1992, își dublează ponderea, ajungând la 46%. La sfârșitul
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
socialist. În 1991, ei dețineau doar 22% din totalul vânzărilor către populație. Într-un singur an, până la sfârșitul lui 1992, își dublează ponderea, ajungând la 46%. La sfârșitul lui 1994 întreaga piață a comerțului cu amănuntul era solid dominată de întreprinzătorii privați - 71% dintre mărfuri se vindeau prin intermediul lor (INS, 1975). Este foarte posibil ca în această perioadă „romantică” să se fi format o parte dintre averile actuale ale noilor capitaliști români. Dar este sigur că această explozie a inițiativei private
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ca în această perioadă „romantică” să se fi format o parte dintre averile actuale ale noilor capitaliști români. Dar este sigur că această explozie a inițiativei private nu a zdruncinat în nici un fel economia socialistă a României. În 1993, când întreprinzătorii privați dominau deja piața bunurilor destinate populației (64%), toți la un loc nu dețineau decât 2,2% din totalul mijloacelor fixe din economie, în condițiile în care statul continua să dețină 93%. În anul următor, când dominau copios piața comerțului
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
îl construiește și social, „incubând” în interiorul societății socialiste noua clasă a capitaliștilor români. Primul val al noii structuri sociale a postcomunismului s-a format având ca bază piața liberalizată și privatizată a consumului populației. Aici a apărut noua clasă de întreprinzători privați și noua pătură de nouveau riches. Dar capitalismul și capitaliștii s-au născut în interiorul economiei socialiste a postcomunismului. Primii ani ai postcomunismului românesc nu au fost dominați de privatizarea capitalului de stat (cu excepția privatizării în masă), ci au fost
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
piața socialistă” a relațiilor comerciale dintre întreprinderi, bănci și instituții administrative, toate ale statului, în interstițiile cărora se dezvoltă noi societăți private, aflate în strânsă legătură cu acestea. Noua clasă de capitaliști români se formează, ca urmare, nu atât dintre întreprinzătorii privați nou-apăruți, ci în strânsă legătură cu tehnocrația economică și industrială a economiei socialiste. Într-o primă etapă, aceștia sunt, pur și simplu, subvenționați. „Acumularea primitivă a capitalului” a avut loc în cazul lor prin transfer de venituri ale statului
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
1996, rata rentabilității economice era de -2,0% în sectorul de stat și de +31% în sectorul privat, iar rata rentabilității financiare era de -2,8% în sectorul de stat și de +29% în cel privat (Guvernul României, 2004). Față de întreprinzătorii aflați pe piața liberă și concentrați în comerț, tehnocrații economiei socialiste aveau un avantaj competitiv important - se aflau deja la controlul producției. Problema capitalismului românesc era de a transfera producția nu doar sub controlul lor tehnic, ci în proprietatea lor
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]