2,365 matches
-
septembrie 2012 Toate Articolele Autorului Lasă-mi toamnă dragostea fecioară, nu mi-o-ngălbeni ca pe-un trecut, lasă-i nud tot verdele de vară, las-o cum a fost de la-nceput. Lasă-mi toamnă dragostea zglobie, nu mi-o întrista ca cerul tău de-unde pleacă întru pribegie păsări, văduvind de trilul lor. Nu-i înfrigura în vene focul și n-o veșteji la căpătâi, lasă-i nevinovăția crudă a iubirii-n ziua cea dintâi. Lasă-mi toamnă dragostea fecioară
LASĂ-MI TOAMNĂ de ADRIANA NEACŞU în ediţia nr. 621 din 12 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343808_a_345137]
-
de-unde pleacă întru pribegie păsări, văduvind de trilul lor. Nu-i înfrigura în vene focul și n-o veșteji la căpătâi, lasă-i nevinovăția crudă a iubirii-n ziua cea dintâi. Lasă-mi toamnă dragostea fecioară nu mi-o întrista ca cerul tău, lasă-i nevinovăția crudă, lasă-i dorul verde tot mereu. Referință Bibliografică: Lasă-mi toamnă / Adriana Neacșu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 621, Anul II, 12 septembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Adriana Neacșu : Toate
LASĂ-MI TOAMNĂ de ADRIANA NEACŞU în ediţia nr. 621 din 12 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343808_a_345137]
-
de acasă! Gata cu teoria! E seară. Și ce dacă plouă? “Cineva”a venit și pe ploaie, de la dentist, într-o scurtă vizită. În fața balconului, mi-a plantat, acum câteva zile, gard viu, veșnic verde, pentru ca toamna să nu mă întristeze așa de amarnic. Îl cercetează, cu ochi de veveriță, să vadă dacă-i merge bine. Îl privesc, din spatele perdelei, cu inima ca o ciută speriată...Omul acesta chiar mi-a adus bucurie în suflet! Mă tem... de mine! ...E toamnă
ARMONIE DE TOAMNĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 629 din 20 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343829_a_345158]
-
acordăm această împărăție care I se cuvine sau, uzurpatori fiind, ÎL alungăm și suntem gata să-L ucidem? Înainte de a-l învia pe Lazăr, știind că o să Facă aceasta, Mântuitorul nostru Iisus Hristos a fost cuprins de tulburare, S-a întristat și chiar a plâns. A plâns pentru durerea prietenilor Săi, a plâns compătimind pe cei pe care-i iubea. Oare noi ne străduim să fim prieteni ai Lui, încercăm să-L iubim și să ne facem iubiți, respectați și îndrăgiți
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342593_a_343922]
-
uneori și gelozie...fiecare reușind să închidă într-o cămăruță secretă a inimii toate lacrimile și dezamăgirile (existente sau doar închipuite). Iată și un mic fragment dintr-o scrisoare( ușor dojenitoare): “ te distrezi, ești îndrăgostită de locuri și imediat te întristezi, ți se face dor (de mine, recunosc), ești tristă, ai vrea să fiu și eu acolo cu tine. Tu, aci ești ca-n „Zburătorul” lui Heliade Rădulescu și imediat treci în atmosfera lui Coșbuc din „Nunta Zamfirei”. Te necăjesc? Nu
RECENZIE. ( VALENTINA BECART). ROMANUL TIMPUL ŞI RĂSTIMPUL, AUTOR TĂNASE CARAŞCA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342807_a_344136]
-
că nu învață deloc, dar mama ei povestește mamei mele cum Anni se trezește de la ora cinci dimineața să-și repete lecțiile. (languroasă) - Totuși, eu plac mai mult băieților și am observat cu deosebită savoare acest lucru! (începe să se întristeze) - Dar oare de ce nu-i sunt pe plac lui Vadász Pista? Trec pe lângă magazinul lui chiar dacă n-am drum pe-acolo, privesc câte zece minute la vitrine, cunosc fiecare material expus și ce preț are fiecare, știu culorile, mărimile, felul
PARTEA ÎNTÂIA de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343215_a_344544]
-
și ai plâns, De înserări cu jale, de zări întregi tivite Cu nepăsarea noastră și grea tristețe-ai strâns. Și-ai mers desculț pășind pe căile în care De slava-Ți s-a uitat și de iubirea Ta, Te-ai întristat amarnic văzând pe fiecare, Cum fără de sfială, păcatului slujea. Și ai bătut deodată la poarta casei mele, Un loc de găzduire cerând, căci obosit Erai de drumul lung, însă doar vorbe grele Eu ți-am rostit, Iisuse, nu Te-am
NU TE-AM RECUNOSCUT! de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343291_a_344620]
-
închise),”Și gândurile cad pe gânduri” (Margini închise), „totul e scufundat” (Înec), „cristalul căzut din nemurire” (Rătăcire), „Ziduri ascunse prin noapte/ Se prăbușesc absurd/peste altare” (Rătăcire). Totul este trist, strivit, îndurerat: „un bibelou stă trist pe masă”, „Vremea se întristează”, „catrenele sunt triste” (Semne rămase), „apusul trist” (Sfârșit păstrat); „gânduri triste” (Începutul pentru sfârșit), „piatra strivită dinadins” (Prestidigitație), „Părerile dau formă strivitelor/idei uitate printre stalactite” (Peșteră); „Suspină timpul răzvrătit” (Margini închise), aripa se încolăcește, memoriile sunt pierdute, gândurile sunt
EUGEN DULBABA – PIRUETE ÎN LABIRINT de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1151 din 24 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343484_a_344813]
-
lor Ganesh. Shiva se întoarce și bătând în poarta îi deschide fiul care, necunoscandu-l pe tatăl său, nu-i dă drumul. Atunci Shiva scoate sabia și îi taie capul neștiind că acesta era fiul său! Parvarti când află se întristează tare și-l alunga din nou în munți unde întâlnește niște învățați care aflând de tristă poveste îl sfătuiesc să mergă până ce întâlnește primul animal căruia să-i taie capul și să-l înlocuiască Ganesh-ului. Primul animal întâlnit este elefantul
GOA de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343986_a_345315]
-
pot...El știu că poate! Dacă-aș putea m-aș dezbrăca de fire De trupul de țărână muritor Și contopit cu dragostea divină M-aș transforma în aripi pentru zbor... Aș șterge orice urmă de durere Ce sufletul mi-a întristat vreodată Și aș sorbi pocalul de iubire Din mâna Celui ce e veșnic Tată! Dacă-aș putea aș pune peste lume Covor de flori, de dragoste și cânt Țesute cu credința neclintită Ar fi un rai aicea pe pământ! Dar
OMAGIU DIVIN 14 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344089_a_345418]
-
lor, Ganesh. Shiva se întoarce și bătând în poarta îi deschide fiul care, necunoscandu-l pe tatăl său, nu-i dă drumul. Atunci Shiva scoate sabia și îi taie capul neștiind că acesta era fiul său! Parvarti când află se întristează tare și-l alunga în munți unde întâlnește niște învățați care aflând de tristă poveste îl sfătuiesc să mergă până ce întâlnește primul animal căruia să-i taie capul și să-l înlocuiască Ganesh-ului. Primul animal întâlnit este elefantul - simbol al
PARTEA II-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343980_a_345309]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > ZĂPEZI IMACULATE. Autor: Mihai Condur Publicat în: Ediția nr. 2229 din 06 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Nu vă-ntristeze ale lumii patimi Și nici chemarea ei înșelătoare În liniște să stați ca-ntr-un adânc de ape Iar voi, zăpezi imaculate în suflete s-aveți, Și-n inime, Lumină! Nu vă-ntristeze-al mării vuiet Ci stați precum o
ZĂPEZI IMACULATE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 2229 din 06 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/344180_a_345509]
-
februarie 2017 Toate Articolele Autorului Nu vă-ntristeze ale lumii patimi Și nici chemarea ei înșelătoare În liniște să stați ca-ntr-un adânc de ape Iar voi, zăpezi imaculate în suflete s-aveți, Și-n inime, Lumină! Nu vă-ntristeze-al mării vuiet Ci stați precum o stâncă solitară Izbită-n grea furtună de-nverșunate valuri Iar voi, zăpezi imaculate în suflete s-aveți, Și-n inime, Lumină! Nici nu v-aprindeți iute, în bucurii deșarte Nu fiți un foc de
ZĂPEZI IMACULATE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 2229 din 06 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/344180_a_345509]
-
lac. Mai apăreau în albia lui câteva locuri cu mocirlă, unde mai orăcăia din când, în când, câte o broască răgușită. Restul broaștelor stăteau ascunse prin rogozul crescut pe lângă maluri, să se ferească de căldura verii. Ajuns la bostană, se întristă de situația jalnică găsită. Vrejurile curpenilor se răsucise din cauza uscăciunii, iar pepenii nu au mai apucat să se dezvolte. Parcă erau niște tărtăcuțe bune de pus la murat. Ici colo, mai găseai câte un pepene mai mare decât pumnul, dar
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343111_a_344440]
-
doi oile păzeau, Laptele în unt, smântană, caș și branză transformau. Pe zi ce trecea leoaica se-ntrema, se rotunjea Ajunsese să-i întreacă pe cei de-o vârstă cu ea. Îi cânta seara din fluier, ea râdea sau se-ntrista pentru „Ciobanașul care își pierduse turma sa”. Uneori la potcovar se adunau bătrânii, Timp în care povesteau cum trăiau românii. Caii ei și-i potcoveau, ea privea uimită La cleștele ce-ndoia potcoava-nroșită . Și-ntr-o bună zi din curte
ARBORELE VIEŢII de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343191_a_344520]
-
își făcea mereu prezența în sufletul Laurei, Gabi îi oferea o rază de soare, era plăcut, cu haz, nici nu-și dădeau seama cum trece timpul. Externarea trebuia făcută în curând, deci și clipele lor frumoase vor lua sfârșit. Se întristă, apropierea de el îi scoase la iveală sentimentele atât de bine ascunse de Nicolae, pe care cu timpul își dăduse seama că nu-l iubea nici un pic și că s-a măritat cu el dintr-un exces de milă și
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/340137_a_341466]
-
tac cu fiece cuvânt, cu fiecare por din ființă, Tac că mi-e dor, tac că mi-ești drag, tac că departe sunt de tine, Tac în surâsuri și în vers, tac printre lacrimi și suspine. Când tac profund te întristezi și-mi spui că-ți este dor și dor Dar nu gândești că mă încearcă același nesecat fior? Și nu gândești că vorba-ți dulce îmi rupe zeghea ce mă strânge Și că tăcerea mea-i durută și-mi picură
ȘI IARĂȘI TAC. DAR DE-OI VORBI... de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340147_a_341476]
-
Toate Articolele Autorului PLOAIA ȘI TU Ploua și tu-mi spuneai că mă iubești La pieptul tău mă dezmierda zenitul Azi plouă iar dar tu pe unde-mi ești Din picături să-mi semeni anotimpul ? Ploua iar norii grei mă întristau Când negri se zbăteau născând șuvoaie Azi plouă iar deși-i senin și cald Iar stropii cad pe flori a-mbrățișare. Ploua și printre tunete rosteai Solemne jurăminte de iubire Azi plouă iar și tună peste plai Dar jurământul tău
PLOAIA ȘI TU de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340152_a_341481]
-
mine la spital ....și uite, eu nu pot merge, că nu are cine să mă ducă? Era mai bine când erai la spital, puteam veni toată ziua acolo, acum nu pot și gata! Ridică neputincios din umeri, frumoșii lui ochișori întristându-se. - Nu puteam sta la spital mereu, sunt și alți bolnavi care au nevoie să fie tratați, operați, au nevoie de paturi libere. Eu am stat destul, acum m-am făcut bine, trebuie doar să mai port gipsul încă puțin
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1954 din 07 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/340140_a_341469]
-
că nu-i nicio problemă și că o va vizita în România. Peste câteva zile, starea ei se amelioră și împreună cu prietenul său devotat, Cristinel, se întoarse la Târgoviște. Părinții observară imediat că o umbră îi întunecase chipul și se întristară de durere când aflară de întâmplarea de la Moscova. După câteva luni, fata se înzdrăveni. Totuși, se simțea singură, deși avea numeroși prieteni care o vizitau zilnic. Ca s-o scoată din starea neplăcută în care căzuse, Paul și Margareta îi
XVI. CURTEZANII DIN MOSCOVA ŞI VIENA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377292_a_378621]
-
de cristal și se împrăștie până în cele mai îndepărtate colțuri. În fața stăpânului cerului și al pământului, însă, nu se ivi decât chipul drăgălaș al ghiocelului. Celelalte flori nu se arătară, cu toate că Soarele repetă chemarea încă de câteva ori. Fetița se întristă, privind micuța floare, care își clătina clopoțelul alb cu sfială. - Ia, spune-mi, de ce nu apar și celelalte flori? - S-a pornit un război, Mărite! Nimeni nu face nici o mișcare în castel, pentru că zânele nu reușesc să se înțeleagă. - Tu
POVESTEA GHIOCELULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377276_a_378605]
-
suflete de-o vreme... Și toamna s-a-mbrăcat în doliu...și țara însăși geme... De ce-i așa o știi doar Tu...dar Te îndură Tată Și lasă peste noi speranță...ne-atinge și ne iartă... Știm...Ți-am greșit...Te-am întristat și-adesea-n goana vieții Iar am uitat să-Ți mulțumim de zorii dimineții Să-Ți mulțumim că ești iubire...că ne vorbești...ne-asculți Și când vin valuri peste noi cu brațul Tău ne-ajuți... O, Tatăl meu auzi din ceruri
SCRISOARE CĂTRE DUMNEZEU de MARIA LUCA în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377530_a_378859]
-
Acasa > Poeme > Devotament > MAMA, IZVOR DE IUBIRE Autor: Angelina Nădejde Publicat în: Ediția nr. 1526 din 06 martie 2015 Toate Articolele Autorului O, mamă, câte griji porți zilnic tu în tine De-ar fi să ni le spui, ai întrista o lume! Și câte lacrimi verși, ce frică te-mpresoară Când stai de mă veghezi ca boala să dispară. Spui rugăciuni în șoapte, te-nchini pe la icoane, Ești salcie aplecată spre mine plângătoare. Genunchii ți-s jăratec, altarul - al tău
MAMA, IZVOR DE IUBIRE de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377586_a_378915]
-
revoluție din 1989) ce nu dă nici pe departe semne să se încheie. Fin observator al spectacolului vieții, așa cum se desfășoară el în Botoșaniul eminescian, în Țară, în bătrâna Europă ori pe Planetă, autoarea acestei cărți se bucură ori se întristează, laudă sau deplânge, sugerează ori speră, funcție de situație. Nevoia de a „rima și noi cu restul lumii” (o fericită exprimare din articolul intitulat Salvați memoria identitară a orașului) o fac pe Lucia Olaru Nenati să îndemne factorii de decizie la
„SCRISORI DIN PREZENTUL MEU” DE LUCIA OLARU NENATI de VASILE FLUTUREL în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377605_a_378934]
-
Tine! Și chiar de uneori o șoaptă ce-i vicleană Încearcă să mă-abată și cu ispite vine Spunând: "ai fi putut" eu n-o ascult Isuse Ci merg cu sârg pe cale căci mă încred în Tine! De ce să te-ntristezi? De ce să te-ntristezi că anii Se duc ca pasărea în zbor? Orice ai face tu rămâi Pe scena vieții un...actor... Dar stă-n puterea ta ca rolul Pe care-l joci să fie bun Și chiar de-n
OMAGIU DIVIN 16 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1708 din 04 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377623_a_378952]