2,580 matches
-
inamicului, ești deja În Întârziere! Miyamoto Musashi O filozofie a acțiunii Nașterea culturii strategice japoneze trimite la epoca feudală a Arhipelagului, pentru care, dincolo de clișee, războinicul, samuraiul devotat, reprezintă figura emblematică, la fel cum mandarinul, funcționar și politician erudit, o Întruchipează pe cea a Chinei Antice. Două lucrări de referință exprimă această idee. Prima este Gorin-no-sho sau Cartea celor cinci cercuri, a celebrului ronin Miyamoto Musashi, care, potrivit legendei, a câștigat 60 de dueluri Înainte de a-și consacra bătrânețea studiului și
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
În lumină clarificatoare pentru acțiune. Spațiu orientat, el nu cunoaște alte frontiere și limite În afara celor ale non-aderării la planul său. Fluid și viu În intersubiectivitate, se modifică În funcție de calitatea celor care Îl animă și sunt animați de el. Ba Întruchipează un spațiu existențial, locul și momentul În care individul se transcende Într-o experiență fizică În cadrul căreia Își mobilizează toate capacitățile În relația cu ceilalți și cu mediul. Persoanele formează ba-ul echipelor, care, la rândul lor, Îl constituie pe
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
orizont pentru viitor, deoarece condițiile inițiale de la nașterea și dezvoltarea grupului au dispărut. Schimbării de context trebuie să-i corespundă un concept nou, iar ultima clădire În construcție se Înscrie În sensul acestei evoluții, prin ba-ul pe care Îl Întruchipează. Este vital să rămâi creativ Într-o lume În care temerile și riscurile tind să impună imitația. Honda vrea să combine conceptul de kyoso și de viteză. Acest concept, tot mai utilizat, se poate traduce prin „creare colaborativă” sau co-creare
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
În raport cu standardele tradiționale japoneze. Din aceeași grijă pentru diferențiere, pe unul dintre pereții spațiului pe care Îl ocupă, KDI arborează un mare drapel negru cu emblema pirateriei, craniul și oasele Încrucișate. Grupul se consideră revoluționar În hotărârea sa de a Întruchipa și a dezvălui viitorul prin propria evoluție. Acest comportament este o ilustrare a filozofiei budo, potrivit căreia doar prezentul există, iar În el trebuie să te implici total, fără remușcări sau rezerve și fără teamă de risc. KDI nu așteaptă
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
transpusă În planul activității didactice, ea capătă alte Înțelesuri, devine altceva decât un instrument destinat să faciliteze cunoașterea științifică. De această dată, ea preia un alt statut, un statut pedagogic, transformându-se Într-un instrument de transmitere de cunoștințe care Întruchipează anumite adevăruri; devine o cale de dezvăluire a adevărurilor În fața celor care Învață; devine o modalitate de formare În mintea elevilor a unor reprezentări despre lumea obiectelor și fenomenelor realității. Pentru profesor, metoda reprezintă, În felul acesta, o cale de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
simț” sau o practică empirică ce se conduce după principiul „Încercării și erorii”. Este tehnică - Întrucât este purtătoarea acțiunii didactice și educative, servind nemijlocit praxisul pedagogic; reprezintă un mod concret de acțiune, un complex de operații sau, mai bine zis, Întruchipează un ansamblu de abilități de tehnologie științifică, apreciat după criterii de eficiență, de productivitate și performanță. Este artă - deoarece rezultă din interacțiunea mai multor factori ce-i conferă o mare suplețe, o putere de adaptabilitate la varietatea de situații În
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
și documentare etc. a) Practica lecturii - cale esențială de acces la valorile culturiitc " a) Practica lecturii - cale esențială de acces la valorile culturii" Privită În perspectiva dinamicii culturii contemporane și a cerințelor educației pe tot parcursul vieții, cartea continuă să Întruchipeze ideea de păstrare și transmitere a spiritualității omenești, de tezaur al valorilor culturale ale umanității; ea rămâne un simbol al memoriei vii a omenirii, Înregistrând și conservând fapte și idei, simțăminte și atitudini, expresii ale inteligenței și sensibilității geniului uman
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
a preveni și Îndrepta influențele acțiunilor greșite. În mod special această metodă se leagă de specificul Învățării sociale a cărui proces se realizează, În bună parte, prin expunerea de modele de viață reală. Modele care În mod intenționat sau neintenționat Întruchipează structuri de comportament care pot să fie observate și imitate de către alții (Davitz, Ball, 1978, pp. 370-371). Aceste modele demonstrează reacțiile corecte În Înlănțuirea lor adecvată. Într-un sens mai larg Învățarea socială este o Învățare prin experiența altora, prin
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
nivelul de instrucție, fiind în mare parte determinat direct de originea socială printr-un mecanism similar „moștenirii”. Cercetările de tipul celor la care fac referire în acest capitol au încercat în diferite maniere să arate măsura în care societățile occidentale întruchipează, pe planul structurilor mobilității sociale, una sau alta dintre cele două modele expuse. Date statistice din surse variate indică în majoritatea cazurilor o strânsă asociere între nivelul de instrucție și statusul social de destinație al individului. Printre primele rezultate la
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
treia, diferită de aceasta, e democrația, iar a patra formă decăzută de constituție este „strașnica” tiranie, diferită de toate celelalte și „ultimul stadiu de boală a unei cetăți”. Aceste patru forme de guvernare se consideră că sunt suficiente pentru a întruchipa toate formele posibile sau existente, „căci principatele și regalitățile de cumpărat și alte asemenea constituții se află undeva între acestea” (544d). După cum puteam deja intui, Platon susține că aceste tipuri de constituții se nasc din caracterele de oameni „care, ca și când
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
leului și al bestiei. Kalipolis-ul (constituția cea dreaptă: regalitate sau aristocrație) reprezintă „imperiul rațiunii”, semnul omului, virtutea (înțelepciune, curaj, cumpătare) și armonia celor trei aspecte ale cetății și ale sufletului. Conducătorul este aici filosof, într-o formă sau alta, el întruchipează „omul regal”, iubitor de înțelepciune. Ea reprezintă formula unificată a omului și a cetății, și legătura cea mai strânsă cu realul modelului ceresc, pe care filosofii îl poartă în minte ca pe o idee de guvernare veșnică. Timocrația reprezintă „imperiul
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
privilegiat și inspirat la adevăr, a cărui importanță în simbolismul religios grec am amintit-o mai sus. Aceeași misiune a „conducătorului de suflete (yucagogo/j)”, rezultat din împletirea unor componente pe care îndrăznim să le numim „ahileice” și „odiseice”, dar întruchipat de această dată de un conducător politic, Pericle, reiese și din discuția ulterioară asupra retoricii: Platon însuși autorizează analogia dintre situația iubirii față de cel neîndrăgostit și situația mulțimii care îl urmează pe retorul care cultivă verosimilul. Astfel, el opune și
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
de sine a celuilalt înseamnă de această dată legitimarea morală a minciunii politice. Stăpânitor al adevărului, filosoful lui Platon propune o răsturnare de situație: dacă în analogia dintre Ahile și Ulise și accesul la adevăr și, respectiv la fals, Ahile întruchipa originar miticul stăpânitor de adevăr, așa cum sugera și textul lui Marcel Detienne, aici filosoful odiseic este noul stăpân al rostirii adevărate. Dar stăpânitor deopotrivă al adevărului și minciunii, filosoful poate recurge la fals, fiind singurul distribuitor al adevărului. Există, desigur
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
câteva trăsături de caracter, o psihologie, o schiță a temperamentului, care corespund poate unor personaje reale. Ironie, humor și amuzamente obișnuite la Erasmus, un filosof din rândul celor predispuși la râs și el... Onomastica ridică un piculeț vălul: așadar, Eusebiu întruchipează Pioșenia, se știe. Dar ceilalți? Timotei? Acesta îl cinstește pe dumnezeu. Teofil îl îndrăgește. Teodidactul este instruit de el. Chrysoglotos este omul cu limba de aur. Uranus este Celestul. Sofronie - înțeleptul cumpătat. Eulal - individul care spune numai binele. Nephal? Sobrul
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
ar fi prea simplu! Pentru că moartea, boala și alte lovituri ale soartei nu depind numai de voința noastră. „Nisipul din rinichii” filosofului îsunt chiar cuvintele lui) nu ține de bunul său plac. Stă în puterea voinței sale doar reprezentarea răului întruchipat de orice boală. Montaigne nu poate împiedica răul fizic logic, dar îl poate influența și poate să nu consimtă ca durerea să invadeze niște teritorii pe care încă nu le-a cucerit. Pentru că durerea este și - mai ales, susțin adepții
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
sufletului, să nu pactizeze niciodată... Suferința ocupă un loc cardinal la Epicur: ea desemnează lipsa și cere plăcerea. Dispariția ei presupune mulțumire, restabilire și plăcerea de a-ți fi recuperat natura armonioasă. Nimeni nu se sustrage acestei evoluții firești, ea întruchipează legea. Epicur nu precupețește niciun efort pentru a evita neplăcerea și, cu aceeași ocazie, creează plăcere, tocmai în și prin această evitare. Zeii? Moartea? Frica? Boala? Suferința? Angoasa? Sunt tot atâtea variațiuni pe tema unei negativități care trebuie nimicită. Locul
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
masă, se ocupă de afacerile lui. în cazul acestor doi oameni, cotidianul și evenimentul excepțional, viața de toate zilele și construcția vilei, mobilierul, decorațiunile, biblioteca ei, toate constituie ocazii practice de prietenie epicuriană. Vila Papirusurilor, o operă de artă totală, întruchipează în piatră și în volumele arhitecturii proiectul unei comunități filosofice plasate sub semnul lui Epicur. Ea dovedește că, în Antichitate, filosofia este o problemă existențială, practică și vizibilă în toate sectoarele realității. Casa hedonistă - și comunitatea care o locuiește - merită
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
parte, unii analiști consideră că noul război, similar celor preindustriale, nu respectă consecutivitatea evenimentelor caracteristice unei confruntări clasice moderne (Holsti, 1996, p. 26). Pe de altă parte, numeroase voci afirmă că asistăm la revenirea în forță a doctrinei războiului just, întruchipată într-o concepție a dreptului la intervenție democratică sau umanitară. Lunga confruntare „rece” între două superputeri a împiedicat transpunerea efectivă în practică a demarcației prevăzute în Carta ONU între acțiuni militare justificate și agresiune. Noua doctrină a războiului just prevede
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
să studieze acolo temeinic limbile antice.” Rachetele, computerele și ce mai poate mintea umană să mai dea în mileniile viitoare sunt mare lucru numai dacă nu uităm că și mai mare lucru e mintea umană ea însăși, așa cum s-a întruchipat în Arhimede și Platon, în Dante, Leonardo da Vinci, Balzac și Dostoievski, în Marx, Pasteur, Beethoven sau Lavoisier și cum desigur se va mai întruchipa. Și sunt foarte puțin lucru dacă devin fetișurile unei lumi ce tinde a abandona cultura
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
nu uităm că și mai mare lucru e mintea umană ea însăși, așa cum s-a întruchipat în Arhimede și Platon, în Dante, Leonardo da Vinci, Balzac și Dostoievski, în Marx, Pasteur, Beethoven sau Lavoisier și cum desigur se va mai întruchipa. Și sunt foarte puțin lucru dacă devin fetișurile unei lumi ce tinde a abandona cultura și a nu mai crede în valorile umanismului. Aceste valori riscă să fie date uitării dacă formația profesională a tinerilor tinde la o specializare îngustă
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
o parte a operei sale e o denunțare virulentă a pericolelor acestei activități. Astfel, Domnul Teste, personajul valerian prin excelență, locuiește Într-un apartament lipsit de cărți și e plauzibil ca În această privință, ca și În multe altele să Întruchipeze modelul scriitorului, care nu ascunde că citește puțin: „Prinsesem mai Întâi aversiune pentru lectură, și chiar am Împărțit câtorva prieteni cărțile mele preferate. Pe unele a trebuit să le răscumpăr mai târziu, după perioada critică. Dar rămân prea puțin un
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
relație strânsă cu alte două pisici din noul său cartier, cu pisica Mike și motanul Kuro. Acesta din urmă e stăpân pe teritoriu, făcându-se respectat prin forța sa fizică. El are Însă și un rol special prin faptul că Întruchipează simbolul animalului pentru o Întreagă suită de personaje din roman, care au ca trăsătură comună lăudăroșenia. Cea a lui Kuro se face simțită În diverse activități specifice pisicilor, una dintre ele fiind numărul de șoareci prinși, competență În care nu
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
Fie pâinea cât de bună, nu-i bună În țară străină”.) De ce ți-e frică nu scapi. (Pentru că obsesia, o dată constituită, se Întreține prin ea Însăși, se alimentează continuu din propriile convingeri. Din adevărul acestui fapt psihologic grecii antici au Întruchipat soarta tragică a lui Oedip, care, ca și Sisif, a trebuit să ia mereu pe umeri bolovanul crudului său destin și să-l poarte ca pe o fatalitate.) „Singurul dușman de care nu poți scăpa e cugetul tău, care te
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Autor de studii și de volume, dar și profesor, îndrumător cultural și editor, M. schițează un program hermeneutic mizând concomitent pe deschiderea teoretică și pe fibra creatoare a criticii, un program pe care îl susține tot atât cât îl și întruchipează. Fără un efort vizibil, autorul [...] găsește măsura corectă pentru ambele forme de critică literară, practicând el însuși mai curând una de relație decât de identificare, bazată pe distanță intelectuală față de text, dar izbutind, la rigoare, să-și însușească și o
MARTIN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288044_a_289373]
-
Damaschin, spre a se lepăda de lumeasca deșertăciune și a se pătrunde de duhul Mântuirii: „Chemarea mea-i Ființa sfântă,/ Viața mea-i cerescul cântec”. Ca homo christianus, nu poate concepe lumea decât prin Iisus, ca singurul Domn care o întruchipează. Hristos este măsura universală vie cu care sunt măsurați oamenii. M. îl despoaie, în poezie, și îl împământenește, făcându-l să semene cu păstorul cel bun (bonus pastor), cu semănătorul și plugarul. Mitul cristic crește, ca la Crainic, „din vlaga
MATEEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288063_a_289392]