2,225 matches
-
lucrări de teologie și spirtualitate patristică, de morală creștină și etică filosofică, de apologetică, de spiritualitate biblică/scripturistică, de teologie pastorală și pastorală a culturii, de teologie socială, de pedagogie creștină, media și cinematografie. Viziunea sa teologică și spirituală a întrupat-o în conceptul de eveniment pastoral, cultural, artistic, educativ, spiritual și social, care se materializează în zeci de manifestări publice internaționale sau naționale pe parcursul unui an calendaristic. Printre volumele publicate de către Sfinția Sa amintim doar câteva, după cum urmează: Conștiință și Compromis
DUHOVNICESC CU PĂRINTELE ARHIM. CONF. UNIV. DR. TEOFAN MADA – VICARUL ADMINISTRATIV AL ARHIEPISCOPIEI ARADULUI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378829_a_380158]
-
mai anunță veri zâmbind sub soare! Pierduți prin enigmaticele ploi, Teamă ne-ar fi de-un răsărit ce doare. Sub stropi de nostalgie-atent pășim, Ca nu cumva să le-ntinăm cărarea, Șuvoiul de speranțe-l răvășim - Din lacrimă s-a întrupat trădarea. Cum poate, din seninul ireal, Subit să se înfrupte o tornadă? Căci până și tărâmul boreal Poate servi ca dulce promenadă! Unde iubirea cuibul și-a clădit, Furtuna nu cutează s-o atingă, Chiar în copacul veșnic desfrunzit, Cu
ENIGMATICELE PLOI de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1967 din 20 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379032_a_380361]
-
din cărți. În noaptea Învierii ele strigă de pretutindeni în coruri de îngeri, de oameni și întreaga natură , primenita în stihare de lumină crudă cânta împreună: „Hristos a înviat!" Cine se mai poate îndoi de Dumnezeu când Dumnezeu s-a întrupat și omul a înviat? Cine poate să mai rămână orb în împietrirea sufletului când cu toții suntem chemați: „Veniți de primiți lumină din Lumina lui Hristos!" Cine poate să mai rămână în noaptea ignorantei astăzi când „toate s-au umplut de
HRISTOS A INVIAT DIN MORTI! de MIRON IOAN în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380049_a_381378]
-
De dor și dragoste de viață. Când frunzele se vor fi legănat Zburda-voi iarăși cu speranță! Cu pași de lut alerg acum mai iute, Dorindu-mi doar o mângâiere, M-agăț de vise și de câteva minute, Zdrobind iluzii întrupate-n bariere. 15.05.2016 Referință Bibliografică: Pași de lut / Mirela Stancu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1962, Anul VI, 15 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mirela Stancu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
PAȘI DE LUT de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381981_a_383310]
-
Acasă > Poezie > Imagini > CONDAMNAT PE VIAȚĂ LA NE-IUBIRE Autor: Gabriela Docuță Publicat în: Ediția nr. 2027 din 19 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Sentința am primit-o atunci Când m-am întrupat în trupu-ți de întuneric, Sortit îmi este să împart cu tine lumini Divine chiar de tu mă ignori crezându-te puternic. Eu plâng sau râd și-ți fac tot ce-mi poruncești, Stăpân ești omule pe-a mea trăire, Nu
CONDAMNAT PE VIAȚĂ LA NE-IUBIRE de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2027 din 19 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382097_a_383426]
-
aceea Muzele au plămădit peste veacuri, din melancolia și lacrimile lui calde, un poet ce avea să îi fie lui Ovidius semen și urmaș pe tărâmul poeziei. Și astfel, din plânsul lui Ovidius și din sarea mării, Muzele l-au întrupat pe Eminescu. Și i-au dăruit meșteșugul lui Ossian și dorul după mare. Eminescu iubește “codrul des”, "lacul...albastru", “teiul sfânt”, “umbra de cetini”, dar nu își poate imagina propriul sfârșit decât lângă mare. Aceasta pentru că în adâncul inimii, în
SUB CERUL MĂRII, LA PONTUL EUXIN de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380424_a_381753]
-
-i zâmbetul și bucuria de a o vedea. -De parcă nu ai vedea-răspunse ea făcând pe îmbufnata-.De unde ai știut unde sunt? -De la mama ta. Ce faci aici, sub frunză? -Mă las îmbrățișată, mângâiată, răsfățată, simțind pădurea, ascultând-o, întrupându-mă cu ea, sorbindu-i mirosul, umplându-mă de ființa ei, de forța ei, de nemurirea ei... -Așa ai stat tot timpul?!-se cruci el. -Nu. Întâi am cutreierat islazul. Știi, tot muntele este ,de fapt, islazul vacilor.Nici nu
ULTIMA VARĂ de NINA DRAGU în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380385_a_381714]
-
ultima carte de schițe intitulată „Pe vremea cailor păgâni” a apărut prin grija editurii „Cronedit”, fosta „Cronica” din Iași. Despre carte scrie o postfață Valeriu Stancu acel care îi pre și postfațează cărțile, un amplu eseu intitulat „Din suflet se-ntrupează povestea”, în care pe lângă păreri critice avizate asupra cărții, povestește pe scurt cele nouă „nuvele exemplare” așa cum le numește domnia sa. Această ultimă apariție editorială a scriitorului Simion Bogdănescu ce încă nu a fost lansată, mi-a fost dăruită în luna
„PE VREMEA CAILOR PĂGÂNI” DE SIMION BOGDĂNESCU EDITURA „CRONEDIT” 2015 de DORINA STOICA în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380555_a_381884]
-
o înfioară. Ședeam și mă uitam și nu-mi venea să cred, Dar poate că visăm,sau nu eram atent. -Suava-ntruchipare,arată-mi ce s-aleg, -A visului visare,sau ție să mă plec? Vorbi atunci făptura ce aievea se-ntrupa: -Ba,credema natură ce-i însăși viața ta Așa zicea cea care în sus se risipi, Care cu a ei mustrare pe loc mă ameți. Rămân năuc și singur ,la ceas târziu în noapte S-ascult,să mă asigur de-
SEARA DE TAINA de EDI PEPTAN în ediţia nr. 1760 din 26 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380604_a_381933]
-
-se dincolo de limanurile timpului și spațiului pe țărmurile veșniciei ortodoxe. Focul din Cuvântul dumnezeesc și flacăra Rugii divino-creștină prelinsă pe Chipul ființei și persoanei dacoromânului străbun i-a împletit unitatea în același cuget și aceeași simțire sfântă care, l-a întrupat ca Dăinuire multimilenară în cuminecare cu Altarul, Dorul, Dăruirea, Doina, Balada, Pământul, Codrul, Moșia, Apele, Grâul, Via, Taina, Biserica, Suferința, Crucea, Martiriul, Omenia, Luna, Stelele, Soarele, Cerul, Învierea, Înălțarea și Neatârnarea, rămânând locului hărăzit de Bunul Dumnezeu, peste voința încrâncenată
BISERICA ORTODOXĂ BASARABEANĂ-ÎNFĂPTUITOARE A MARII UNIRI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379265_a_380594]
-
creștină entuziasmată și-a croit singură soarta ei firească, ortodoxă, alergând spre îmbrățișarea caldă la sânul Mamei sfinte, aducând regelui Ferdinand și iubitoarei Regine Maria, Buna Vestire a reînvierii Țării lui Mihai Vodă Viteazul. Laurii gloriei Basarabiei legendare s-au întrupat în aurele Eroilor, Mucenicilor și Sfinților. Puterea de cremene a rezistenței religioase basarabene împotriva rusificării principatului lor și al nostru milenar a fost Biserica-Mamă în frunte cu Odorul ei scump, poporul ortodox. Pentru mine, Principatul lui Burebista-Basarabia, Crăiasă și Martiră
BISERICA ORTODOXĂ BASARABEANĂ-ÎNFĂPTUITOARE A MARII UNIRI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379265_a_380594]
-
a se regăsi în identitatea demnității sale ca Neam. Neamul se autodefinește prin tradițiile, datinile, obiceiurile ce înfloresc în faptele de spirit ale vremurilor, ale generațiilor, așezând de pe coordonatele ancestrale frumusețea Românului. Frumosul la DacoRomâni, ca și în Cer se întrupează prin Cuvânt, prin graiul dulce, prin limba aleasă, prin care se exprimă temeinicia, atitudinea, sensul permanentei noastre deveniri dimensiunea forței izbăvitoare în care susură izvoarele obârșiei noastre aristocrate. Folclorul este rădăcina istorică a modelului nostru cultural, unic în lume, prin
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
altă ordine și dimensiune religioasă, aceea a creștinismului ortodox, încununat de diadema Frumosului, Binelui, Libertății și Adevărului. Sub acest deziderat după 19 veacuri, Bunul Dumnezeu aduce solia Bunei Vestiri a împlinirii Basarabiei sfinte. Limba sfântă a dulcelui Emin s-a întrupat cu Limba Noastră a lui Mateevici în Luminătorul- Ieromonahului Gurie Grosu, al Părintelui Partenie și al venerabilului Ic. Mitrofor Constantin Popovici- Farul cărturarilor moldoveni. De aceea când Limba sfântă e înlocuită cu cea rusă în școală, Rugul ei viu a
BUNA VESTIRE A BASARABIEI SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380965_a_382294]
-
lăsat osemintele-temelie lăcașurilor sacre, s-a urzit în cuvinte de dor și creație, s-a odrăslit în cruci biruitoare, s-a înflăcărat în imne celeste, s-a cuminecat în potire serafice de jertfă, înviind hristic și înălțându-se s-a întrupat în aure de Eroi, de Cuvioși, de Martiri, de Mucenici, de Mărturisitori și de Sfinți. Suferința Jertfelnică asumată deplin de creștinul ori Neamul ortodox în vremuri de prigoniri și persecuții este coparticipare martirică, coființialitate mistică la Patimile Domnului, la Răstignire
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
care urcă spre biruință, spre reînnoire, spre mântuire, spre îndumnezeire. Suferința, purifică, renaște, sfințește și îndumnezeiește creștinul. Prin Suferință rostești Adevărul, dăruiești Iubire, eliberându-te. Suferința împlinită în jertfă atinge plenitudinea Crucii: Adevăr + Iubire + Libertate + Înviere + Înălțare + Îndumnezeire. Taina închisorii, întrupată în emoție, suferință, sentiment, curaj, credință, dăruire și dragoste a odrăslit un torent mistic al Poeziei creștine. Din celulele încremenite a picurat sensul cel mai profund al trăirii lirice, care s-a împletit cu destinul creștin sub forma lui cea
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
Hristos, călăuzit de negrăita sa Frumusețe temerară. Arcul Frumuseții divine s-a răsfrânt în curcubeul haric ce înbrățișează frumusețea milenară a geto-dacilor care, a nimbat mistic constelația sufletului meu întru primenire și pomenire. Cine a hărăzit soarta care m-a întrupat destinului acestei frumuseți nesfârșite a Ortodoxiei? Gândul năpădit de har ca Spicul cel greu, ca Via doldora de ciorchini, mă umple de rodul vieții creștine, unde freamătul trăirii liturgice mă îmbrățișează într-o psalmodiere angelică. ...Nașterea Domnului e un lucru
DESPRE OMUL FRUMOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381058_a_382387]
-
dumnezeiesc spre îndumnezeirea frumuseții umane. Îngerii reflectă frumusețea angelică peste azurul ce poleiește turlele semețelor mănăstiri. Omul întâi: Bărbat și Femeie a odrăslit Paradisului frumusețea risipind-o apoi pe pământ. Sfinții torc Caierul frumuseții sofianice brodând Patericul vieților alese. Martirii întrupează frumosul mucenicesc ca pe o îngemănare a Vieții. Sfinții Părinți, Monahii, Monahiile împletesc în rugă și cânt frumosul filocalic. Românul creștin ortodox are frumusețea duhovnicească a sufletului său primenit. Țăranul român creștin crește cu frumosul imperial în inima mistică a
DESPRE OMUL FRUMOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381058_a_382387]
-
Românul creștin ortodox are frumusețea duhovnicească a sufletului său primenit. Țăranul român creștin crește cu frumosul imperial în inima mistică a Dacului dârz-Țuțea. Legenda spune că Narcisismul a populat mai întâi Paradisul pelasg, apoi Olimpul trac. Ca Frumosul să se întrupeze pe pământ, într-o Glie a binecuvântării avea nevoie de o Dacie liberă și de o Fecioară Maria. Așa s-a născut Hristos-Frumosul frumuseții absolute! Se spune că Frumosul s-a născut într-o peșteră... „Luptați-vă pentru frumusețea mea
DESPRE OMUL FRUMOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381058_a_382387]
-
ideologice, au fost: Poarta înfrățirii între neamuri și nu: Poarta Sărutului; Masa celor doisprezece Apostoli (Cina cea de Taină, n.a.) și nu: Masa Tăcerii; Coloana Pomenirii fără de sfârșit (Crucea Învierii: Crucea după Înviere-rămâne doar cu axul Biruinței. Brațele răstignirii se întrupează Coloanei înălțată spre cer, n.a.) și nu: Coloana infinită. Privit de sus, din elicopter sau din avion, complexul memorial de la Târgu Jiu este unit de o alee, formând deopotrivă o sabie, dar și o cruce. Este, de fapt, o cruce-sabie
DESPRE OMUL FRUMOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381058_a_382387]
-
îl percepe pe Mântuitorul lumii Iisus Hristos, nu doar ca pe Păstorul cel Bun care ne împlinește uneori cererile din rugile noastre, ca pe aducătorul de pace, ci cu mult mai mult, ca pe Suveranul suprem și absolut al Cuvântului, întrupat prin dragostea Tatălui și a Duhului Sfânt în Iubirea Maicii-Fecioare, în Cel mai mare Învățător, Poet, Filosof, Pedagog, Înțelept, Teolog, Părinte al Duhovniciei Ortodoxe, în cel mai mare Împărat și Profet al Cosmosului din toate timpurile în spatele Căruia răsare veșnic
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VII) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381055_a_382384]
-
ca o îmbrățișare a lui Dumnezeu și a făpturilor Sale, Frumuseți așternute ca binecuvântări în calea sa. Mihail Eminescu, ca de altfel toți marii teologi și filosofi creștin-ortodocși este pe deplin conștient că în Neamul său prea străbun s-a întrupat și înfiat în destinul lui un nou mod de viață prin Învierea lui Hristos, care i-a refăcut încheieturile vieții anterioare, umplând-o de fiorul celei mai vii credințe, celei mai mărite nădejdi, aprinzându-i inima și sufletul cu flacăra
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VII) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381055_a_382384]
-
noi petrecem în sănătate și voioșie.” ( Sf. Ioan Gură de Aur, Scrisori din exil către Olimpiada și cei rămași credincioși. Trad. Ioan I. Ică jr. Deisis-Sibiu, 2003, p. 135) Educația morală trebuie să devină apanajul FEMEII virtuoase în care se întrupează viața sub toate aspectele ei mirifice, înfățișând sublimul spiritual în toată grandoarea trupului ei mustind de armonie și farmec. În fața fascinantei priveliști, spiritul bărbatului se înalță, suie spre izbăvire în reflexe de grații desăvârșite. Pentru cel frumos toate sunt frumoase
MIRAJUL DIVIN ŞI ETERN AL FEMEII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381039_a_382368]
-
misionare converg spre transfigurarea Omului. Ruga înmugurește în dor, binele înflorește în cântare, dăruirea se prelinge în miresmele frumosului, libertatea se cuminecă în adevăr, credința se înnobilează în iubire. Toate stările celeste îi devin temelie. Toate zvâcnirile ei aprige o întrupează spiritului, mistuindu-i viața în creație, frumos, echilibru și înălțare. FEMEIA creștin-ortodoxă nu are mai multe înțelesuri. Ea este înțelegerea. Pe ea se fundamentează valorile Omului. EA este măsura lui: cât îi este dat să fie omul și cum să
MIRAJUL DIVIN ŞI ETERN AL FEMEII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381039_a_382368]
-
desăvârșite, a preatoleranței împământenite care, ne-a amputat spiritul dacic eroic prin multele carențe și desele dezertări permițând forțelor răului ateist să ia o mare amploare în istorie, și înregimentarea ei/ lui, într-un ev dominant de autentică trăire hristică întrupată pe cunoașterea completă, clară și corectă privind raportul dintre Iisus Hristos și istorie. Se pot redescoperi lucruri noi din cele vechi sau de demult uitate de oameni, de creștini. Nu Hristos trebuie să se redescopere în creștini, în fiecare în
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
toate categoriile de oameni și îndeosebi pentru spiritele de elită și cu forță creatoare. Deci și teologul și laicul și artistul și omul de știință, și politicianul și economistul trebuie să aibă imaginea integrală a Celui ce este Hristos, Logosul întrupat în istorie, chiar dacă fiecare dintre ei, conform darului ce-l are, adâncește și se dedică unei anume înțelegeri a lui Hristos.” (Ioan Ianolide, Deținutul profet. Ed. Bonifaciu, București-2009, p. 159) Dincolo de seva ei dumnezeiască, credința crește și se împlinește prin
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]