5,591 matches
-
ferăstraie-n el/ taie capetele cailor/ și caii aleargă nechezînd cu sînge,/ ca niște mese roșii, fugite pe străzi/ de la cina cea de taină.” Să revenim însă la Elegia întîi de la care am plecat. După enunțul ipotezei, apare și demonstrația, învăluită în aburii hipnotici: „Aici dorm eu, înconjurat de el./ Totul este inversul totului...”. Acest „el” de care vorbește poetul poate fi divinitatea sau însuși universul cuprins de somn: „Șirul de bărbați îmi populează/ un umăr. Șirul de femei/ alt umăr
Cîte ceva despre Nichita Stănescu și matematica sufletului by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/3707_a_5032]
-
creștere, din ce în ce mai viguros, de partea sa. Totuși, în viziunea de ansamblu, și aceste inserții „negative” își au locul lor, deoarece nu doar că divulgă invidie și patimă pe succesul scriitorului, dar dezvăluie norul ficțional în care începe să-i fie învăluită imaginea, efortul de fabulație care să explice izbânda. Cam din aceste amănunte se închega imaginea lui Creangă în anul care a urmat imediat morții sale, o imagine care se impune atât ca mărturie umană, cât și ca obiect de cunoaștere
Ion Creangă, de la imagine la mit by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3713_a_5038]
-
ca să țîșnească din cocon. Mișcările ei, desprinderea îi creează bucuria că a învins. Că asta-i tot. Că după ieșirea din tine nu mai urmează nimic. La sfîrșit, cînd se întoarce învinsă după oraș și trădarea lui Trigorin, Treplev o învăluie în iubirea lui și încearcă să-i reamintească mișcările pentru ca să iasă, iarăși, din ea însăși. Și să zboare, împreună cu el! În zadar, fluturele a murit de mult. Scena este la picioarele noastre, ale spectatorilor. Actorii se amestecă cu noi pentru că
Puțin după asfințitul soarelui by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/3742_a_5067]
-
despre sănătatea d[umi]tale, precum mă așteptam, le-am simțit printre rânduri. Sunt vinovat că nu ți-am mai dat semn de viață nici d[umi]tale nici altor buni prieteni, dar crede-mă că toată vara am fost învăluit în prea multe necazuri familiare, așa că-mi era silă să mai pun mâna pe condei, care a dat în rugină, precum foarte bine zici. Acuma au venit la rând nepoții cei mai mici cu necazurile școlare. Cumnata îmi spune că
Completări la biografia lui G.T. Kirileanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5184_a_6509]
-
turiștii toamnei”, și ea aduce cu sine o întreagă atmosferă învăluitoare și melancolică: „O anumită melancolie, asemeni unei delicate emanații de aburi, se simțea peste tot. Dimineața, rotocoalele de ceață pluteau aproape magic peste râu. Cele mai înalte stânci se învăluiau temporar în somptuoase mantii de nori. Turiștii toamnei erau oarecum diferiți de cei ai lunilor de vară fierbinți”. De fapt, scriitura poetică, metaforică (cu unele accente fantastice), notele meteorologic-peisagiste și o anumită melancolie de fond (a emigrantului, a turistului, a
Tribulațiile melancolice ale unui „turist al toamnei“ by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/3583_a_4908]
-
-n loc să-și fi recâștigat strălucirea obosită din ziua precedentă, absorbeau tot mai necruțător lumina care întina, târânduse încet, dinspre răsărit. Trunchiurile copacilor, crengile care, din când în când trosneau, bălăriile pline de mâzgă, putrezite, și însuși «castelul» erau învăluite cu un strat fin, vâscos, parcă agenții întunericului le-ar fi însemnat pe furiș până la noaptea următoare, când poate continua pieirea tenace, mistuitoare. Când luna, departe, din înalturi, de deasupra învelișului țesut din nori se rostogoli, pe neobservate, pe linia
Infernul văzut ca fractal by Mihai Răzvan Năstase () [Corola-journal/Journalistic/3610_a_4935]
-
de interesante tot atât de provocatoare și ne obligă la un răspuns pseudo-polemic. În toate aceste documente literare, numele lui Panait Istrati apare însoțit de sintagma "greco-românul". Apropriat ca valoare inalterabilă de editori, cercetători și publiciști greci, scriitorul este, în aceeași măsură, învăluit de o tăcere vinovată din partea noastră, pe considerentul că "ce-i al meu, al meu rămâne." După cum arată Elena Lazăr, în prefața antologiei alcătuite de Leonidas Hristaki "Panait Istrati. Un scriitor." (1993), acesta încearcă să dea răspuns la întrebarea: "Este
Panait Istrati, scriitor român, scriitor francez, scriitor grec? by Maria Cogălniceanu () [Corola-journal/Memoirs/7501_a_8826]
-
Financial Times cita zilele trecute un diplomat european care vorbea despre vizita delegației chineze la București ca despre o strategie ”divide și cucerește”. Cum vedeți o astfel de ipoteză? În primul rând, n-ai cum să comentezi lucruri care sunt învăluite sub declarații care nu au susținere politică evidentă. În al doilea rând, în momentul în care te aperi cu regulile Uniunii Europene, în momentul în care știi că trebuie să participi alături de celelalte state membre la dialogul bilateral dintre UE
M. R. Ungureanu, ultimul premier român care a negociat cu chinezii: Semnăturile sunt simbolice, așteptăm primul șantier by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/33947_a_35272]
-
librete frivole. Sub unghiul informației, de mare ajutor e excelentul studiu al Ancăi Crivăț, care încheie ediția bilingvă, studiu din care ne putem face o imagine a ceea ce a însemnat în secolul XII-lea apariția volumului. Lapidar vorbind, tratatul e învăluit în ambiguitate, începînd cu identitatea autorului, asupra căruia exegeții nu cad de acord în privința persoanei biografice. E vorba de Andreas, capelanul contesei Marie de Champagne, fiica lui Ludovic al VII-lea, sau de alt dregător al vremii? Nici măcar rangul preoțesc
Argumente și alegorii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3162_a_4487]
-
rămas de astă dată corpul în mișcare, și nu mijloacele conexe - spre deosebire de alte multe producții contemporane, care mai corect pot fi numite performance-uri - coregrafia s-a folosit deplin de tot ceea ce îi puteau oferi proiecțiile, luminile și sunetele care au învăluit-o și au contribuit efectiv la imaginea scenică. De multe ori proiecțiile nu apăreau numai pe fundal, ci și pe întreaga scenă și deci și pe corpurile dansatorilor, servindu-le astfel și de costum. Deci, în acest spectacol s-a
Fabrica de vise by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3122_a_4447]
-
singură le-a scăpat; întâmplător cea mai reușită: aceea de a nu li se fi dezvăluit. Citind volumul recent apărut, acel ceva esențial pe care-l căutam nu se lasă descoperit. Prin amintirile contemporanilor săi, autorul Scrisorii pierdute trece neexplicat, învăluit într-o familiaritate înșelătoare.” Făcând abstracție de exigențele un pic prea grave ale criticului (care denunță „plăcerea cam puerilă” a memorialiștilor de a inventaria șotiile magistrului, ca și cum societatea lui Caragiale n-ar fi fost una prin excelență ludică), e interesant
O enigmă neexplicată by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2920_a_4245]
-
emană din paginile confesive, pline de notații de atmosferă, de scene domestice, amănunte de viață privată evocate cu o forță de sugestie care vine în întâmpinarea cititorului avid de astfel de informații capabile să recreeze universul unei epoci uitate, dar învăluite în aburul nostalgiei. O geografie aparte, privilegiată se desprinde din paginile Amintirilor, tributară unei sinestezii care are darul de a reînvia o lume, grație unui talent literar autentic: „Spre deosebire de văzul captator și tactilul posesiv, mirosul și auzul sunt simțurile evanescentului
Elogiu feminității by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/2939_a_4264]
-
interese sau vanități lumești, cu o evidentă lipsă de interes pentru politică, pictând, de predilecție, în sihăstrie, la Văratec sau la Târgu Neamț, rareori în aer liber și, de cele mai multe ori, făcând fotografii pe care le stiliza apoi în atelier, învăluindu-le în lumina lăuntrică a sufletului său, Dimitrie Sadoveanu avea să intre în conflict cu "lumea realist socialistă" a acelor timpuri. Consecințele n-au întârziat să apară. Prin adresa din 9 decembrie 1954, i se aducea la cunoștință că "urmare
Un fiu al lui Mihail Sadoveanu - în istoria picturii românești by Virgil Lefter () [Corola-journal/Memoirs/16035_a_17360]
-
cu Pia și Toni (Anthony Edwards) într-un pub aflat pe marginea unuia din drumurile înguste ce străbat Țara Galilor despre care Toni îmi spunea că urmau șoselele romane ce șerpuiau ocolind dealurile majestuoase și singuratece. Din pajiști se înălțau aburi învăluind înălțimile ce se estompau în noapte. Eram singurii oaspeți în camera cu pereții căptușiți cu lambriuri, la masa așternută elegant, luminată de lumânări trandafirii aprinse. Vechi gravuri și acuarele, vase de aramă și de cositor, rânduite pe polițe împodobeau pereții
Exilul lui Mihai Fărcășanu by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Memoirs/15519_a_16844]
-
ani. Și se gândi la tatăl lui care murea prostește la această vârstă, chiar în ziua aniversării sale, derapând la un viraj anunțat de trei semnalizări. Își spuse că nu mai avea decât câteva ore de trăit dar somnul îl învălui în pânza lui de păianjen. Adormind, visa deja că visează și că trece printr-un coșmar.
Michel Lambert Fisura by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Journalistic/2883_a_4208]
-
teme familiare, modelul tradițional al legendei se alterează, iar Philippide modifică mitologia. Ce vrea el să arate aici? Că vîrsta edenică a trecut? Că nici măcar zeii și zeițele nu se pot sustrage morții? Finalul rămîne deschis, interpretabil, iar alegoria naiadei - învăluită în mister. Mitologia reîntîlnește astfel veșnica temă a poeziei lui Philippide, angoasa ontologică a ființei umane obsedate de finitudine - aceeași, indiferentă la decor, indiferentă la epoca descrisă.
Alexandru Philippide, astăzi by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/3225_a_4550]
-
stopcadrului care înregistrează adeseori gros-planuri hipnotice. Cu o coregrafie excepțională parcă de balet rus mixat cu Matrix, cu un decor fastuos îmbrăcat în pulberi de lumină aurie că într-un tablou impresionist, cu excepționale clarobscururi care scot în evidență portrete învăluite într-o liniște hieratica, cu figurile de porțelan pictat ale femeilor, ca niște măști de teatru Kabuki, si chipurile de o cruzime abstractă ale bărbaților, cu străzi luminate de un reflector invizibil desenând un spot în mijlocul obscurității generale, totul învelit
Kung Fu și estetism by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3230_a_4555]
-
acesta și kung-fu este ceea ce filmul lui Wong Kar-Wai pune în scenă. De menționat că artele marțiale reprezintă filosofia acestui stil de viata, ca înfruntările dintre maeștri pun în acord lupta cu un joc al minții, un joc de subtilități învăluit în complicate parabole însoțite de o gesticulație care le armonizează. Biografia maestrului Ip Mân (1893- 1972), interpretat de talentatul Tony Leung, devine o caligrama rafinată care o înscrie în tradiție. Retras la Hong Kong în urma a doua invazii succesive, cea japonează
Kung Fu și estetism by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3230_a_4555]
-
de varii cunoștințe s-a revărsat generos în aparatul critic al ediției Opera omnia, la a cărui întregire a contribuit cu devotament și Ileana Vulpescu. S-a vorbit cîndva, poate cu îndreptățire, despre tristețea erudiției. În traducerile lui Vulpescu ne învăluie constant o euforie a erudiției, care înaripează orice vers și țîșnește din orice comentariu. Este bucuria de a afla, de a ști și de a transmite. Bucuria de a face totul în perfectă cunoștință de cauză, fără a ceda niciun
Un eveniment editorial Villon. Opera omnia by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2980_a_4305]
-
la amănunt unele din notele pe care le-am depus la conducerea Consiliului, cu ocazia ședinței din l9.X.a.c. De asemeni am mai revăzut unele aspecte ale metodelor comune de lucru.”2 Unele domenii de activitate a Consiliului sunt „învăluite în mister”, așa cum se spunea și despre existența D.G.P.T., de altfel, există mai multe momente când atribuțiile de cenzură asumate de CCES le depășesc pe acelea ale D.G.P.T. Un exemplu relatat de Ileana Mălăncioiu: „În urma unei intervenții a lui Laurențiu
Cenzura editorială by Liliana Corobca () [Corola-journal/Journalistic/2985_a_4310]
-
acelea ale D.G.P.T. Un exemplu relatat de Ileana Mălăncioiu: „În urma unei intervenții a lui Laurențiu Fulga, care era vicepreședinte al Uniunii, am ajuns și într-o audiență la Aurel Martin. El conducea serviciul «Sinteze», proaspăt înființat, a cărui existență era învăluită în mister. M-a primit cu bunăvoință și mi-a spus că mi-a citit cartea, deși ar fi trebuit să ajungă la el abia după ce era tipărită. Apoi mi-a cerut să-i schimb titlul și să renunț la
Cenzura editorială by Liliana Corobca () [Corola-journal/Journalistic/2985_a_4310]
-
de versuri de bîzîitul albinelor pescari veneau și-o salutau cizme de cauciuc undițe pe pămînt și în aer acum stă în odaia mea între computer și grilajul de fier al ferestrei cînd și cînd un abur de ceai îi învăluie reverele în neștire 5. pe-un pachebot rezemată de balustradă scurta albastră privește spuma incoloră a înserării tangajul îmi împleticește limba-n gură văd linia de plutire apărînd și dispărînd primejdioasă ca un semn de carte: o să mă facă să
Scurta albastră by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/14999_a_16324]
-
fugind prin curte și lătrând bucuros la mine, îmbiindu-mă la joacă și rostogolindu-se cu burta în sus ca să-l mângâi, sub soarele dătător de viață al amiezii la munte, fiindcă întotdeauna amintirile copilăriei și ale primei tinereți sunt învăluite în soare. Adio, brav Bobiță, dar fii sigur că vei dispărea cu adevărat de pe lume doar odată cu ultima-mi suflare... Dar acum, acum la data la care scriu, ce se întâmplă cu oamenii, ce se întâmplă cu câinii? Aud de peste
La Breaza by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/14981_a_16306]
-
buna dispoziție și "uzul rațiunii". Aflăm, din spusele martorului, că Mișu mai dăduse probe de frică electrizantă și că într-un rînd amenințat cu bătaia "s-a bolnăvit la gălbinare" care "i-a trecut (numai) cu cîrmîz și cu acrituri". Învăluită în acest amestec sordid de limbaj mahalagesc și de moravuri suburbane, teama paroxistică nu-și pierde decizia mișcărilor și, străbătînd straturile ridicolului iese violent la suprafață. Chiar dacă în ceea ce privește populația caragialiană, de cele mai multe ori, aprehensiunile interioare nu izbutesc să atingă zona
Caragiale și sindromul spaimei by V. Mîndra () [Corola-journal/Imaginative/15271_a_16596]
-
le dictează gesturile, le impune limbajul, ținuta și aspectul locuinței. Rareori cîte un vlăstar al acestei stirpe boierești se înscrie, prin puținătatea seniorială a gesturilor și a opiniilor, prin bun-gust, prin discreție și eleganță neafișată, în imaginea canonică a aristocratului învăluit cu melancolii crepusculare. Aristocrația lor se dovedește a fi mai curînd un lustru de castă dobîndit prin exercițiul trufiei. Sub el se ascund instinctele vulgare, colcăie pofte devoratoare. Barbaria lor funciară, furiile grobiene ies la suprafață în împrejurările în care
Redescoperirea marilor modele narative: Cronică de familie by Eugen Negrici () [Corola-journal/Imaginative/15298_a_16623]