1,669 matches
-
ceea ce sugerează că ar fi din fondul autohton. Totuși, unii lingviști s-au gândit și la un etimon latin: ar putea fi vorba despre lat. gruma (variantă a lui grumus „colină“) + sufixul -ză, dat fiind că grumaz are și sensul învechit „colină“. Conform hărților din Atlasul lingvistic român, termenul gât este răspândit în Moldova și în regiunile învecinate din Transilvania, precum și în Banat, în timp ce în părțile vestice se folosește mai ales grumaz (deși este cunoscut și gât, termen răspândit prin școală
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
este moștenit din lat. ventrem (forma de acuzativ a lui venter), care s-a păstrat în toate limbile romanice (fr. ventre, sp. vientre, it., port. ventre). Cuvântul apare într-un text de la începutul secolul 17, dar în prezent este considerat învechit, fiind foarte puțin folosit. Din harta consacrată acestui cuvânt în Atlasul lingvistic român, rezultă că termenul are foarte multe sensuri, în diversele localități anchetate: „stomac“, „diaree“, „organe genitale“; nemaifiind folosit, sensul lui nu este bine cunoscut. pântece, burtă, foale De
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
din franceză, româna are, din această sferă semantică, câteva cuvinte de origine slavă (băl „alb“, de la care s-au format derivate ca bălai, bălan; sur „cenușiu“) sau turcă (civit „albastru închis, indigo“, cicic „roșu deschis“, pembé „roșu închis“); sunt termeni învechiți și/sau regionali. Unele nume de culori au fost formate pe teren românesc, cu ajutorul sufixului -iu < lat. -ivus, atât de la cuvinte de origine latină (arămiu, argintiu, auriu, brumăriu, cânepiu, cenușiu, fumuriu, ruginiu), cât și de la cuvinte de origine turcă (cafeniu
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
venedik „străin, vagabond“, așa cum crede L. Șăineanu. Oricum, la originea îndepărtată a rom. venetic, cu ambele sensuri, se află Veneția; de aceea, dubletul etimologic al lui venetic este venețian, împrumutat din it. veneziano. Din aceeași familie face parte și cuvântul învechit veneție (vineție) cu sensul „străinătate“, dar și „marfă care provenea din Veneția“ (apare cu ultimul sens într-un document din 1705, publicat de N. Iorga). bleu, brun, gri Ca și unele limbi romanice occidentale, româna a împrumutat aceste trei nume
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
prăjitură pufoasă din făină, ouă și zahăr“ este un cuvânt care a fost împrumutat în română din ngr. pandespáni; prima sa atestare este din secolul 19, la Barbu Paris Mumu leanu. Cuvântul există și în aromână (pandispańă) și are variantele învechite pandespane, pandeșpane. La originea îndepărtată a acestui termen, se află it. pan di Spagna „pâine din Spania“, expresie al cărei corespondent francez, pain d’Espagne, a pătruns în turcă (pandispanya) și, din turcă, în neogreacă (pandespáni); cum am spus mai
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
de altfel, și femeile. pantalon(i), nădrag(i) Vestimentația masculină de la brâu în jos poartă diverse nume în română. Termenului pantalon(i), cel mai cunoscut, îi corespunde, în registrul stilistic popular, cuvântul nădrag(i). Alte denumiri, mai puțin cunoscute, unele învechite, ieșite din uz, sunt cioareci, șalvari, ceacșiri, poturi, meșini (sunt, mai ales, termeni de origine turcă, pătrunși odată cu alții, numeroși, ce denumeau diverse obiecte de îmbrăcăminte orientală). La acestea, se pot adăuga alți doi termeni: ițari, format pe teren românesc
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
legat de istoria poporului care o vorbește, ea reflectă schimbările ce se produc în societate. Cel mai rapid, aceste schimbări se fac remarcate în partea cea mai mobilă din structura limbii, adică în vocabular. Paralel cu pierderea interesului pentru noțiunile învechite, ale căror nume ies treptat din uz, apar mereu noțiuni noi, care trebuie denumite. Multe cuvinte mor, așadar, de... bătrânețe, chiar dacă nu sunt foarte „bătrâne“ în limbă (mă refer la numeroasele turcisme, grecisme sau slavonisme din română); ele dispar din
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
refer la numeroasele turcisme, grecisme sau slavonisme din română); ele dispar din limbă când devin inutile, fiindcă noțiunea pe care o denumesc nu mai este cunoscută. Dicționarele limbii române au numeroase astfel de cuvinte, la care se fac precizări ca „învechit“ sau „ieșit din uz“, adevărate „certificate de deces“; sunt în această situație, de exemplu, turcisme ca tabalhana „tăbăcărie“, tabul „tobă mare folosită în fanfara militară turcă“ și altele. Tinerii de azi nu cunosc nici rusisme ca sovhoz, colhoz, stahanovist, foarte
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
cuvinte panromanice Nu toate cuvintele care figurează pe lista celor cinci sute de termeni panromanici se păstrează în registrul literar actual al limbilor romanice; unele se regăsesc numai în variantele lor vechi sau dialectale. Chiar dacă astăzi au statut de cuvânt învechit sau dialectal, în faza de început a limbilor romanice ele au fost folosite frecvent, deci au fost considerate importante. În fiecare caz în parte, pot fi invocați diverși factori care explică această schimbare de statut. Am să încerc să arăt
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
pătruns în română fie direct, fie prin intermediul unor limbi slave (bulgară și sârbă); acestea din urmă sunt, pentru română, împrumuturi bulgărești sau sârbești, conform principiului etimologiei directe. În timpul din urmă, E. Suciu a invocat, pentru originea cuvintelor turcești, variante regionale, învechite sau din argoul turcesc, care explică mai adecvat originea unor termeni turcești din limba română. Sunt numeroase cuvintele pentru care s-au propus și alte etimoane decât cele turcești. Semnalez câțiva termeni marinărești care, după ultimele cercetări, pot fi considerați
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
comp. - compară cum. - cuman cuv. - cuv nt dat. - dativ deriv. - derivat dial. - dialectal dim. - diminutiv engl. - englez fr. - francez frig. - frigian gen. - genitiv germ. - german got. - gotic gr. - grec i.e. - indoeuropean ind. - indian irl. - irlandez isl. - islandez it. - italian înv. - învechit lat. - latin let. - leton lit. - lituanian lusj. - lusaciana de jos luss. - lusaciana de sus m. - masculin magh. - maghiar n. - neutru neg. - negație nom. - nominativ nord. - nordic pers. - persan pol. - polon pop. - popular port. - portughez pref. - prefix prep. - prepoziție prus. - prusian
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
forme fie ca sinonime, fie cu valori mai mult sau mai puțin diferențiate. Vânat, lat. venatio, este opus de Cantemir cuvântului italian caccia „vânătoare”. Italiana are și ea pe venagione „vânătoare” (Vezi fr. venaisin „carne de vânat”), notat însă ca învechit. Sursa este dată de lat. venor, aris, atus sum, ari „a veni din urmă, a vâna, a urmări vânatul”, după venio „a veni”. Pentru caccia, explicat prin lat. captus „acțiunea de a prinde, apucare” și capio (’άπτω) „a apuca, a
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
cât și morală. Noblețe a inimii și noblețe de clasă se confundă pentru greci, ca mai târziu pentru clasicii noștri. Pe o scară de valoare aristocratică, frumosul și binele sunt apanajul celor însemnați. Acest sistem de evaluare nu va deveni învechit decât începând cu Revoluția franceză. De-abia odată cu Romantismul, un servitor ca Ruy Blas, valetul cu inimă mare, va putea pretinde să acceadă la statutul de erou. Aristotel, când se preocupă de pictură și de literatura narativă, examinează cele trei
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
teatrul latin, numărul de personaje s-a înmulțit, pe când rolul corului a scăzut. Horațiu ar vrea să facă perenă această regulă a celor trei actori, legată de condițiile reprezentației și de formele dialogului Greciei clasice, la Roma, unde au devenit învechite, condițiile reprezentației schimbându-se în totalitate. Unii teoreticieni ai clasicismului vor mai menține regula, din fidelitate față de Horațiu, deși ea nu mai are nicio rațiune de a exista, și nici ei înșiși nu-i mai înțeleg necesitatea. Astfel, Chapelain, în
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
care se juca Opera-comică o afluență de lume uimitoare, scrie Goldoni în partea a treia a Memoriilor sale, iar în zilele în care jucau Italienii sala era goală; acest lucru nu mă speria; scumpii mei compatrioți nu dădeau decât piese învechite, piese cu canevas de un gen de proastă calitate, de genul acela pe care îl reformasem în Italia. "Eu aș da, îmi spuneam vorbind cu mine însumi, aș da caractere, sentiment, mers, conduită, stil." Îmi comunicam ideile comedianților mei. Unii
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
trebuie să o demonstrăm. Dar formula romantică este tot atât de falsă; ea a substituit pur și simplu o retorică unei retorici, a creat un jargon și procedee și mai intolerabile. Mai completați la asta că cele două formule sunt aproape la fel de învechite și demodate, atât una, cât și cealaltă." Totul este fals, după părerea lui Zola, în drama romantică, în care acțiunea este adesea complicată, protagoniștii puțin credibili, atât prin eroismul comportamentului lor care frizează extravaganța, cât și prin grandilocvența discursului lor
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
despre viața lui (care poate să fie interesantă), aș spune ce cred eu despre el, ce crede el despre mine și așa mai departe, încât, în cele din urmă, să nu mai încapă nici un dubiu. Cum însă asemenea procedee sunt învechite, naive, convenționale și nu servesc unei comunicări reale cu cititorul, mă voi mulțumi, pentru moment, să spun numai că la vreo două săptămâni după apariția respectivului număr din Life, cea de-a patra copertă cu halba și cu terenul de
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
bărbie și împrejmuit cu sârmă ghimpată..."22, Cotadi "este scurt și pântecos, cu musculatura proeminentă, cu picioarele îndoite de două ori în afară și o dată înăuntru și veșnic neras"23, eroul din După furtună "ajunse, fără să știe, lângă cripta învechită și roasă de vremuri a mânăstirii, de care, apropiindu-se mai cu atenție, o mirosi și o linse de vreo 56 de ori în șir, fără să obțină nici un rezultat"24. Ori de câte ori, ghidați de traseul textual, decidem să punem datele
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
din ironia care se poate identifica în imaginea literaturii agonice, pe care învinsul Grummer "o vomită în mâinile lui Algazy"102, dar pe care bătrânul o refuză cu dispreț, considerând că "tot ce i se oferă este prea puțin și învechit..."103. La fel de semnificativă este și asocierea "bășicii" lui Grummer, cea care servește drept amuzament compensatoriu pentru clienții agresați, cu o "hrană mai aleasă" care, consumată de Algazy în locul "resturilor de poeme"104, îi stârni acestuia "fiorii literaturii viitorului"105. Ironia
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
mia oară invitația. — Oamenii au o mulțime de motive pentru care fac sau nu anumite lucruri, zise Anna. Dar ar fi o prostie să te duci. Cu ce te-ar ajuta? Să sfârșesc odată comedia, zise Darcey nesigură. — Ce expresie învechită. Și-apoi, ai zis că ai depășit momentul. La naiba, ar cam fi și cazul. Te-ai schimbat de atunci, evident, pentru că acum ai o viață grozavă. Știu, știu, însă... Nu pot să nu-mi aduc aminte. Cum m-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
din cer. Mi-e milă, iubito, de-ntregul mileniu, Crezusem în bine, lăsat în genunchi, Acum mă cutremur, oftez din rărunchi, Mi-e milă, iubito, de-ntregul mileniu. Sunt multe dureri, presărate constant, Confetti și lacrimi, crispare difuză, Pe scena-nvechită și piesa-i confuză, Sunt multe dureri, presărate constant. Se trage cortina în teatrul acesta, Actorii bocesc, neștiuți, obosiți, Trimiși în culise și nedumeriți, Se trage cortina în teatrul acesta. 14 iunie 2011 Cântecul dezastrului din noi Ne dor cotidiene
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
smerit, umbla tot timpul desculț. O dată trebuia să treacă pe mare de cealaltă parte, cu diferite treburi și rugase pe corăbier să-l ia și pe el în corabie dar corăbierul n-a vrut văzându-l desculț și cu rasa învechită, așa sărăcăcios era. L-a refuzat. Dar cuviinciosul David sa dezbrăcat de rasă, a pus-o pe apă, a facut semnul crucii pe ea, și s-a urcat pe ea, stând în genunchi pe rasă. A pornit cu mare viteză
Călător în Grecia 5-15 mai 2012 Şi un buchet de poezii Dedicate Domnului Iisus Hristos Şi Maicii Domnului. In: Călător în Grecia by Maria Moșneagu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/485_a_766]
-
s-au umplut din nou de sânge, dând la iveală astfel vinovăția lui Hagen. Haupthändler zâmbi: — Asta nu prea ține de ancheta criminalistică modernă, nu? — Activitatea de investigație ar trebui să țină seamă de micile ceremonii, Herr Haupthändler, chiar dacă par Învechite. Poate că ați observat că nu am fost singura persoană implicată În soluționarea acestui caz care a participat la funeralii. — Vorbiți serios când sugerați că e posibil ca una dintre persoanele prezente aici să-i fi omorât pe Paul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
al unei mari firme. Acum e în Mexic de aproape un an. Locuiește aici, în Coatzacoalcos, chiar la hotelul "Margon" și lucrează la "Impex", o mare rafinărie de petrol unde vom merge și noi mâine dimineață. Vorbește o limbă ușor învechită, poticnindu-se uneori. A avut rareori prilejul să discute românește. Asta îmi aduce aminte de o femeie din satul meu plecată în America pe la începutul veacului și revenită într-o vacanță, după cincizeci de ani. Folosea cuvinte pe care oamenii
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
pe trepte în urma mea, aproape că am smuls ușa, luîndu-mi avânt să mă reped înainte pe vreun alt culoar. Dar nu era decât o minusculă, mizeră cabină de closet, cu pereții murdari de urme de degete și mirosind a urină învechită. Resemnat, am pus zăvorul și m-am așezat pe scaun, pe când ușa era zgâlțâită de lovituri de pumn. Ivărul zăvorului aluneca tot mai mult, sub ochii mei îngroziți... (Toate astea le-am scris dimineața, după ce m-am îmbrăcat și am
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]