4,741 matches
-
schimb, partea mediană, formată dintr-o serie de episoade epice care au drept protagoniste pe consătencele eroinei. Curprinzând portretizări izbutite, în câteva tușe, mostre firești din graiul locului, relatări rapide, modulate, ale unor aparent aceleași întâmplări, aceste micronuvele relevă adevărata înzestrare a scriitoarei. Poemul dramatic (în proză) Legenda, o alegorie cu tablouri vivante, unde personajele sunt Viața, Legenda, Cântul, Mitul, Cicoarea, Fluturele, figuri ale mitologiei grecești, ambiționează să înfățișeze sensul lumii și al existenței umane. În genul său, oarecum anacronic, cu
NEGRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288412_a_289741]
-
Adrian, Pantazi Ghica, I. A. Geanoglu, I. C. Fundescu, au publicat puțin, revista fiind scrisă aproape în întregime de redactor. Caricaturile sunt făcute până în 1861 de H. Trenk. Orășanu a întrebuințat o sumedenie de pseudonime, între care Nicor, Netto, Odobașa, Iago. Înzestrarea lui de ziarist și pamfletar dă nota dominantă a periodicului. Autor de comentarii politice pătrunzătoare, făcute cu patimă și cu o agitație a spiritului care de multe ori îl avantajează, el era întotdeauna în miezul evenimentelor și, chiar dacă sensul lor
NICHIPERCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288429_a_289758]
-
creației literare moderne. Ca germanistă, cercetătoarea elaborează și studii de literatură comparată în domeniul ei de specialitate (Eminescu și Novalis, J.W. Goethe în presa românească interbelică, Ricarda Huch - poezia istoriei), precum și în altele, mai largi, unde se evidențiază prin înzestrare teoretică (Considérations de principe sur la littérature comparée, Observații metodologice privind „Bibliografia relațiilor literaturii române cu literaturile străine în periodice”). A participat la realizarea unor volume colective publicate în cadrul Institutului de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”: Izvoare folclorice și
NISCOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288461_a_289790]
-
prozei scurte. Punctul lor de plecare este faptul cotidian, adesea anodin. Persistența obiectivului prin care acesta e privit deplasează de la un moment înainte logica realului, împingând percepția în fantastic, bizar și abstrus. Remarca lui Nicolae Manolescu - criticul care a revelat înzestrarea reală a prozatoarei -, făcută mai târziu, în legătură cu romanul Un bărbat în rândul lumii, este valabilă pentru întreaga operă a autoarei: „Totul este descris exact, fiecare amănunt, impresia de ansamblu este însă halucinantă”. Este vorba aici de felurite mijloace de insolitare
ORLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288589_a_289918]
-
de brocart purpuriu vulturul bicefal al Bizanțului. Pe altă parte, un șir de oameni de carte, în fruntea căruia trebuie așezat Macarie, mitropolit al Ungrovlahiei între 1512 și 1522, a participat la îmbogățirea fondurilor de manuscrise ale mănăstirilor și la înzestrarea cu texte a noilor ctitorii ale voievodului. În biblioteca bisericii Sfântul Nicolae din Șcheii Brașovului, s-a păstrat un minei pe luna noiembrie, scris în 1513 din porunca lui Neagoe Basarab și dăruit de acesta în 1517 Mitropoliei din Târgoviște
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
în romane uneori schematice și marcate de retorism, precum și în piese cu accente mistice sau psihanalitice insuficient prelucrate artistic, P. se distinge mai cu seamă în nuvelistică prin capacitatea analitică de fin cunoscător al mișcărilor sufletești. Autorul își valorifică această înzestrare atât în demontarea, cu o precizie de clinician fascinat însă de ocultism și de gândirea magică, a mecanismelor alienării conștiințelor într-o lume ambiguă și adesea terifiantă, cu indivizi dezvăluindu-și laturile întunecate și stranii, cât și în surprinderea, cu
PAPILIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288678_a_290007]
-
ca atunci când exclude dragostea platonică din sfera iubirii autentice. Tinerețea, care la P. nu e o vârstă, ci un mod de existență, determină, de asemenea, atât caracterul erudiției sale elegante, lipsită complet de pedanterie, cât și natura foarte disponibilă a înzestrării, nefixată la o zonă anume. Eseist, moralist, filosof, critic literar, critic de artă, de film și nu în ultimul rând scriitor, el se poate manifesta cu strălucire în toate aceste ipostaze. Cât despre memorii, se poate spune că sunt inaugurate
PALEOLOGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288628_a_289957]
-
tot ce apare înjositor, ridicol sau artificial. În viziunea lui P., măreția unui spectacol nu e de conceput în afara unor decoruri impunătoare, a costumelor bogate și adecvate, a unei muzici armonioase. Autorul dramatic este lipsit însă aproape cu desăvârșire de înzestrare. Piesele sale, pline de înălțătoare sentimente patriotice, sunt compuneri ocazionale, evocând Unirea, omagiind câteva figuri de domnitori (Moartea lui Constantin Brâncoveanu, scrisă împreună cu Antonin Roques), brodând mici peripeții în jurul unor personaje celebre în epocă (Baba Hârca, cuconul Bârzoi). S-au
PASCALY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288705_a_290034]
-
slăbit și bolnav, face scurte călătorii în străinătate, la Napoli (1891) și Nisa (1895-1896). Aici se apucă să-și depene amintirile, încercând să aștearnă pe hârtie niște Memoare, pe care, abia începute, nu avea să le mai isprăvească. Cu o înzestrare histrionică excepțională, M. a fost un creator de școală, un reformator care, luând ca model adevărul vieții și natura, s-a impus prin interpretările sale realiste asupra manierei emfatice a rivalilor. Susținând ideea unui repertoriu național axat pe comedii satirice
MILLO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288146_a_289475]
-
umoristic, asupra relelor de pe pământ. Despre unele lipsuri, deficiențe și neajunsuri în domeniul dragostei, o comedie cu un umor ca la spectacolele de revistă, uneori chiar de un gust îndoielnic, semnalează cât de mult s-a subțiat vechiul filon al înzestrării sale de autor dramatic. La fel, compunerile intitulate „simple texte antifasciste” - Cineva trebuie să moară, Pasiune plus rațiune sau Temă de luptă, Cărțile sunt mincinoase -, reunite în volumul Teatru (1973). Așa, de pildă, pieseta Cineva trebuie să moară este un
MIRODAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288173_a_289502]
-
despre imposibilitatea de a rămâne singur până la sfârșit în fața păcatului ce reduce ființa la o ecuație unde singura necunoscută pare să fie frica de pedeapsă. Cațavencu sau O seară furtunoasă este piesa în care se regăsesc majoritatea elementelor ce definesc înzestrarea dramaturgului. Cațavencu este un personaj reinventat, la fel ca în Viața și pătimirile lui Publius Ovidius Naso, și aici spectatorul/cititorul asistă la o reîntemeiere, dar situația este inversă. Dacă marele poet latin suferă un proces de vulgarizare, Cațavencu al
MIRON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288174_a_289503]
-
limbile clasice sau cunoașterea artei iconografice sunt tratate cu neglijență, în timp ce muzica bisericească - pentru care talanții individuali nu pot fi înlocuiți nici cu zeci de ore de muncă- ajunge să fie uneori un test obligatoriu și pentru cei lipsiți de înzestrare. În sfârșit, predarea unor subiecte de studiu, precum filozofia sau istoria religiilor, ar trebui făcută în alt spirit și cu ajutorul altor manuale decât cele aflate până astăzi în uz. Tendința apologetică de caricaturizare a filozofilor păgâni sau de satanizare a
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
pravila de rugăciune cu o spontană și firească dragoste pentru întreaga creație a Domnului, șlefuindu-și în același timp sensibilitatea (mintea și inima deopotrivă) din lecturi diverse ale unor scriitori ruși (cum ar fi Pușkin, Turgheniev, Dostoievski sau Tolstoi). Deosebita înzestrare artistică l-a făcut pe Serghei să se înscrie la Academia de Arte (1915-1917) și să studieze mai intens, în grelele vremuri care au urmat Revoluției Bolșevice (1920-1921), pictura și sculptura. După cum avea să mărturisească el însuși în autobiografia spirituală
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
francezi (ceea ce e descalificant în mediile academice americane de stânga, unde Sartre și atâția alții, de la Simone de Beauvoir la Pierre Bourdieu, sunt idolatrizați)6; a scris o carte bună (e drept, împins de „amicul” său), e un scriitor „cu înzestrări rare”, dar e arivist și are geniul (minor al) relațiilor publice; îi place muzica, dar o ascultă la volum maxim, pe difuzoare de zece mii de dolari bucata, într-o cameră antifonată 7. Chiar delicata problemă a homosexualității lui „Abe” e
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
pentru a stabili dacă argumentarea autorului este compatibilă cu principiile filosofiei utilitariste. Este vorba, într-o formulare pozitivă, de datoria de a ne conserva viața, de datoria de a fi cinstiți când facem promisiuni, de datoria de a ne cultiva înzestrările și talentele și de datoria de a-i ajuta pe alții, iar într-o formulare negativă de interdicția sinuciderii, interdicția promisiunilor false, interdicția refuzului de a ne cultiva talentele și interdicția indiferenței față de suferințele semenilor noștri care nu se pot
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Înșiși și pentru alții. Aceștia vor continua să aibă această capacitate pentru tot restul vieții, Întrucît Reiki vine prin Sinele nostru Superior, conectat la o sursă inepuizabilă - Dumnezeu/Creatorul/Tot Ceea Ce Este/Universul - fie că vrem, fie că nu. Această Înzestrare „instantanee” cu puterea de vindecare este unul dintre lucrurile care unicizează sistemul Reiki, fiind, probabil, și aspectul său cel mai bulversant pentru mințile occidentalilor. Noi nu sîntem obișnuiți să obținem ceva atît de valoros cu atît de puțin efort, dar
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
sunt pure elemente de decor. Detectivul lui Chandler e decupat din realitate și nu extras din serele cu aer rarefiat ale splendidelor edificii de stil victorian. Ca polițist de carieră, trebuie să se poarte ca un polițist și să aibă înzestrarea mentală și fizică potrivită cu slujba sa. Dacă e investigator particular sau amator, el trebuie să aibă destulă rutină polițistă pentru a nu se face de râs (Chandler, 1977, p. 63). Departe de a se conforma acestor cerințe, detectivii generației
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
devenit mica proprietate țărănească de până la 5 ha (82%). Potrivit statisticilor, s-au extins suprafețele cultivate; România a rămas, ca și înainte de războiul mondial o mare exportatoare de cereale, în pofida faptului că se practica o agricultură extensivă, iar procesele de înzestrare cu o tehnologie avansată erau lente și insuficiente. România se înscria printre țările europene cu un ritm ridicat al industrializării, mai ales după depășirea crizei economice din 1929-1933, când cele mai însemnate creșteri au fost înregistrate în industriile metalurgică, chimică
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
din Orfelinatul „Radu Vodă”, care, până la venirea d-nei Botez în fruntea asistenței municipiului erau destinate a fi plasate „în căpătuire” prin familii (adică servitoare fără leafă, dar cu obligația de a li se depune câte o sumă lunară ridicolă, pentru înzestrare) își vor avea de-acum viitorul asigurat. Făcându-se cercetări, pentru găsirea rostului tuturor fetelor ieșite din Orfelinat, în acești zece ani din urmă, nenumărate sunt acelea de a căror urmă nu se mai poate ști nimic. La Orfelinatul de
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
de început și încă neînțeles. Mult sprijin a avut școala în acest domeniu și prin D-l Sescioreanu, secretar general al Ministerului de Justiție. D-sa a susținut munca noastră ori de câte ori s-a simțit nevoia, contribuind și la înființarea și înzestrarea laboratorului de psihologie, care funcționează pe lângă Tribunalul de minori Ilfov, sub conducerea laboratorului de psihologie al Facultății de Filozofie. În fine, școala lucrează și în ramura asistenței și ocrotirii grupurilor, asistența specifică a tineretului, specialitatea Asociației Creștine a Femeilor Române
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
un purtător de responsabilitate conceptuală (proiectare de „arhitecturi” de sisteme și procese, validare de soluții, ratificare de propuneri), decât de putere administrativă; gama rolurilor lui se îmbogățește cu cele de facilitator, mentor, moderator sau promotor. Exercitarea unor asemenea roluri necesită înzestrarea actorilor implicați cu tipuri adecvate de abilități manageriale, în special de concepție strategică, relaționare interpersonală, conducere de proiecte și gestionare a schimbărilor. În plus, specificul organizațiilor studiate face să apară și roluri manageriale fără precedent în mediul ierarhiilor, cum sunt
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
gradul rapid de uzură al cunoștințelor; creșterea puternică a competiției. Organizațiile obișnuiau să perceapă avantajele pe care le au asupra beneficiarilor prin prisma tehnologiei, a poziției într-un sistem centralizat și mai puțin prin satisfacția cetățeanului. În special, gradul de înzestrare tehnică a muncii se dovedea (și continuă) a fi un factor determinant pentru viteza de reacție a unei instituții, pentru volumul de informații vehiculat. În timp ce dotarea tehnică rămâne un factor important, a devenit tot mai clar însă faptul că, pentru
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
artistice, arhitectonice, filosofice, religioase, științifice etc.) ale diverselor popoare, cum ar fi: tipicul, individualul, stihialul. Eseurile din tinerețe aduc o viziune inedită, la noi, asupra istoriei culturii și dovedesc o arie de cunoștințe foarte întinsă, precum și facultăți asociative legate de înzestrarea poetică. Se remarcă din capul locului și atracția exercitată asupra sa de spiritul „ingenuu”, „copilăros”, „anonim”, pe care îl regăsește în arta modernă, simbolică, expresionistă, constructivistă sau abstractă. Simpatia pentru formele de viață arhaice și pentru primitivitatea naturală alunecă inevitabil
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
din Întâlnirea din Pământuri, încât l-a împrumutat - e vorba de Miai - plantându-l în realitatea socialistă în povestirea 100 kilometri, pare-mi-se. Apoi, după apariția nuvelei Desfășurarea, cel mai ambițios prozator (căci își propusese să scrie, cu toate înzestrările sale, cronica socialismului, dar nu de pe poziția neutră a cronicarului, ci de pe cea a artistului militant: combătând, înfierând, mobilizând lupta de clasă, deci educând), dar și cel mai notoriu prin operă și prin influență politică, Petru Dumitriu a contribuit din
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Încercându-se în scrutarea subconștientului, scriitorul rămâne la o retorică precară. Instinctul îl face totuși să atribuie un loc însemnat visului, stărilor de spaimă, delirului, premonițiilor care bântuie mintea personajelor. Între descriere și creație, A. se oprește, așa cum îi dictează înzestrarea, la cea dintâi. SCRIERI: Rusia revoluționară, Iași, 1918; Pe străzile Iașului, București, 1920; Rochia albă, București, 1921; În regatul nopții, București, 1923; Casa vechiturilor, București, 1923; Diplomatul, tăbăcarul și actrița, București, 1926; ed. îngr. și pref. H. Zalis, București, 1972
ARDELEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285430_a_286759]