6,513 matches
-
îți dea cheițele, Să deschidă porțile, Să sloboade ploile, Și să ude fetele, Să curgă cu găleata, Zilele și nopțile, Ca să crească grânele. Caloiene, iene, Caloiene, iene, Cum ne curg lacrimile, Să curgă și ploile, Zilele și nopțile, Să umple șanțurile, Să crească legumele Și toate ierburile. Caloiene, iene, Deschide portițele, Să curgă ploițele, Că de când n-a mai plouat, Arătura s-a uscat. Rostul acestei tradiții populare era invocarea ploilor benefice, aducătoare de bogăție. Ana, fiind mai liniștită din fire
ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
-
bombe atomice de tip Hiroshima, adică echivalentul unui milion de tone trinitotoluen. Intensitatea cutremurului a măsurat peste 8 grade pe scara Richter pe o scară de la 1 la 10 și a durat fix 55 de secunde. Cutremurul a “scociorât” un șanț lung de 470 de km la sud și nord de zonă epicentrală, aflată în Munții Santa Cruz și a deplasat foarte rapid două plăci tectonice pe o distanță între 5 și 8 metri una de alta,”tăind” sau crestând pământul
PĂLITURA COSMICĂ DIN 1906 DIN SAN FRANCISCO de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367246_a_368575]
-
a trăii cum le place. Încet încet le vin idei din care se naște măsura distanței. De aici până aici totul este al meu. Se naște astfel gardul, hotarul, vama, granița. La început trasate cu cinci pietre, apoi cu un șanț, câțiva pari de lemn, sârmă ghimpată, armate întregi puse să apere ce fiecare a reușit să cucerească . Se inventează astfel ideea de propietate privată, ideea de curte ; curtea unui puternic, curtea mai multor puternici, curtea celui mai puternic a unuia
INSTINCTUL PROPIETĂȚII de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368725_a_370054]
-
au vândut săracă, la străini bogați. Au venit și ăia ca să se înfrupte, Să te profaneze c-un sărut ateu. Te-au amăgit cu niște haine rupte Și te-au trecut pe listă, ca viitor muzeu. Te-au aruncat în șanțuri pline cu noroaie. Vorbe de ocară mândri îți trântesc. Nici milă n-au când ape vin puhoaie, Le-ai fost amantă, dar nu-și mai amintesc. Ești pentru ei o curvă, depravata, Ce pofte-ai potolit, dorinți turbate, Dar au
NIMENI NU TE MAI VREA ... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1059 din 24 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363644_a_364973]
-
-Am înțeles, dar cu aurul meu cum rămâne? -Nu mă interesează pe mine de aurul dumitale! Duran întoarse calul de căpăstru și plecă de lângă jandarm negru de supărat. La poarta târgului luă un clondir de rachiu, se așeză pe marginea șanțului și trase câteva guri cu sete. I se părea că tot târgul se învârtește cu el, oamenii erau parcă niște paiațe, peste tot nu-l vedea decât pe Polizache. Într-un târziu, când soarele se lăsase pe după dealurile dinspre Salcia
AURUL LUI DURAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363630_a_364959]
-
un loc mai înalt între doi plopi tineri, unde am întins cortul, pe care l-am ancorat, atât în pământ, cât și de plopii din jur, să nu avem surprize cu vântul sau ploaia. Apoi, am săpat cu toporișca un șanț de drenare[xiii]a apei pe lângă cort, iar pământul l-am așezat pe marginea lui, să nu intre furnicile sau gândacii. Am băgat la umbra cortului tot bagajul, iar ce era perisabil, am agățat în curentul aerului rece de pe insuliță
AVENTURI IN DELTA DUNARII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349528_a_350857]
-
să fie năpădit de vecini, copii și șogori, se punea harnic pe lucru ca să facă instalația. O numesc așa pompos, necunoscând vreun termen care să o denumească. Dar mai bine să o botez, simplu, silvoițarnița ori magiunarnița. Gospodarul săpa un șanț să zicem de doi metri lungime, un metru lățime și tot un metru adâncime. La un capăt se săpa vatra pe care se așeza căldarea. Sub căldare firește se făcea focul. La capătul opus căldării se modelau scări tot de
MIGDALE DULCI-AMARE (7): „ÎN FIECARE ZI MI-E DOR DE MINE, SAU CUM SE PREPARĂ SILVOIŢUL!” (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349685_a_351014]
-
e de mare ? - E destul de mare , circa trei kilometri lungime și aproape un kilometru lățime. Partea sudică , spre care privim acum , se termină printr-o râpă din care argila roșie contrastează cu verdele ierbii. Undeva spre mijlocul uriașei platforme , un șanț uriaș se zărește pe versanții ale căror tufe de mur cată spre soare. Zona se află între comunele Bertea și Ștefești . Deasupra zonei au fost văzute în câteva rânduri lumini ciudate deplasându-se în zig-zag. Eu nu sunt geolog, dar
PE URMELE LEGENDELOR de ANDREI TOADER în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350265_a_351594]
-
bieții țărani. De fapt, pe la noi, aceasta este mult dorita agricultură ecologică la care nu mai dau ghes muncitorii cu sapa. Iar canalele de irigații, acele panglici argintii, dătătoare de viață stepei pârjolite, au secat...S-au transformat în inutile șanțuri cu dalele de beton furate și malurile năpădite de pelin, rogoz și stuf. Acel stuf care se-ntinde ca o pecingine prin lanurile de grâu, luând locul dispăruților ciulini. Astăzi, unii inimoși ai stepei au redat zărilor sale acele imense
FÂNTÂNA BĂRĂGANULUI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350318_a_351647]
-
castrului roman s-a ridicat o cetate feudală. Deși a suferit multe transformări în decursul timpurilor, Castelul de la Brâncovenești, ridicat între 1557-1558, în stilul Renașterii transilvănene, ni se înfățișează și azi ca un amplu edificiu, fortificat, între anii 1599-1600, cu șanțuri proiectate de... olteanul Sava Armașu. Mihai Viteazul și-a instalat aici, pentru scurt timp, un corp de oaste, sub comanda credinciosului său armaș Sava, care avea să se dovedească și un arhitect ingenios. Din nefericire, tocmai absența oștirii comandate de
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350304_a_351633]
-
fapt divers, tot aici se găsește și mormântul criminalului de război Wass Albert. Am insistat nu întâmplător asupra imaginii olteanului Sava Armașul, om de încredere, ca și Moise Secuiul, al domnitorului Mihai Viteazu, dovedindu-se un eficient strateg prin fortificarea șanțurilor cetății de la Brâncovenești, elemente esențiale pentru siguranța edificiului, căci Sava Armașul va fi și el un martir. După ce Mihai Viteazul este înfrânt în bătălia de la Mirăslău, Clujul se va răzbuna pe orașele și locuitorii loiali domnitorului. Aflat cu o solie
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350304_a_351633]
-
Stampă rigidă, așteptând Negreșit în gânduri albastre Autobuzul lunar să deschidă Uși cauciucate spre centru Sau spre marea cu rime Pionier țeapăn al orarelor bățoase Știi cine ești, știi cine ești? De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Șanțuri... plâns de frunze...în canionul albastru Păstrătorul Salbei își asuma stăpânirea prin cingători brodate în curcubeu de fecioare Cascade cu bolovani suspendați la încrucișare de drumuri sterpe Din patru cingători... una lipsea zăpăcită prin păduri pe creste dințate, la izvorul
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
intru în cârciumă la Floreasca, și mă dreg cu-un trăscău. Brezaia nu se mai apropie de mine, că vezi Doamne... nu suportă nici tutunul, nici țuica; dar cum se face că tot pe ăștia zglobii îi adună de prin șanțuri? Am făcut pariu cu ea că nu mă prinde cu una cu două...” și tușea de-i ieșeau ochii din cap, ca să adauge râzând. „O auzi cum sună a colivă?” Și se bătea cu palma în piept.„ Nu vrea să
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA ÎNTÂIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350387_a_351716]
-
Suceava, guler care a fost datat ca fiind din sec. al XVII-lea. Fragmente de veșminte Fragmente de veșminte din perioada medievală au fost găsite însă și mai devreme, cu prilejul săpăturilor arheologice efectuate începând cu anul 1951 pe Câmpul Șanțurilor, din imediata apropiere a Cetății de Scaun a Sucevei, săpături care s-au soldat cu descoperirea unor obiecte foarte diverse. În cuprinsul necropolei de pe Câmpul Șanțurilor, vastul platou de lângă Cetatea de Scaun a Sucevei, au fost găsite câteva cavouri în
COLECŢIA DE TEXTILE ARHEOLOGICE A MUZEULUI BUCOVINEI de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 56 din 25 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349034_a_350363]
-
și mai devreme, cu prilejul săpăturilor arheologice efectuate începând cu anul 1951 pe Câmpul Șanțurilor, din imediata apropiere a Cetății de Scaun a Sucevei, săpături care s-au soldat cu descoperirea unor obiecte foarte diverse. În cuprinsul necropolei de pe Câmpul Șanțurilor, vastul platou de lângă Cetatea de Scaun a Sucevei, au fost găsite câteva cavouri în care se aflau și fragmente de veșminte. Este vorba de pieptul unei cămăși, manșete și gulere, precum și bucăți foarte mici de pasmanterie din fir de argint
COLECŢIA DE TEXTILE ARHEOLOGICE A MUZEULUI BUCOVINEI de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 56 din 25 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349034_a_350363]
-
Hrib pe file de manuscris. Ea a fost adusă în sat de câțiva arboreni care strângeau piatră de construcție pe Valea Solcii. „Piatra” aceasta avea caneluri și era cam ușoară, așa că oamenii - care erau superstițioși - au aruncat-o într-un șanț, suspicioși și temători că ar putea să le aducă ghinion. Cum informațiile circulau prin sat din gură în gură destul de repede, Toader Hrib a aflat de această „piatră”, a căutat locul și a recuperat relicva din șanțul noroios în care
MUZEUL DIN SUFRAGERIE de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 70 din 11 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349045_a_350374]
-
-o într-un șanț, suspicioși și temători că ar putea să le aducă ghinion. Cum informațiile circulau prin sat din gură în gură destul de repede, Toader Hrib a aflat de această „piatră”, a căutat locul și a recuperat relicva din șanțul noroios în care a fost aruncată, explicându-le cu răbdare sătenilor că nu este vorba de o „piatră”, ci de măseaua unui animal preistoric și astfel piesa a ajuns în colecția lui, colecție care îi aparține acum lui Marius Mirăuță
MUZEUL DIN SUFRAGERIE de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 70 din 11 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349045_a_350374]
-
21 de creițari „pentru 3 protocoale pentru municipalitatea orașului”, s-au mai plătit 36 de creițari „tâmplarului Joseph Fuhrer pentru confecționarea unui raft pentru înscrisuri”, că țiganului Macovei i s-a dat un florin „pentru repararea uneltelor de construire a șanțului”, iar „cheltuielile lui Thoros Premester pentru aducerea unui taur din Moldova, pe care el l-a dăruit pentru cireada orășenească”, au fost de 2 florini. Tabloul multicolor al epocii Documentul, care pune în balanță „suma cheltuielilor comparate cu veniturile” (în
TABLOUL MULTICOLOR AL SUCEVEI, LA SFÂRŞITUL SEC. AL XVIII-LEA, ÎNTR-UN DOCUMENT CONTABIL de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349110_a_350439]
-
afla la cingătoare, cât mai repede la îndemână pentru a-și putea apăra viața de agresori: „A stat cu mâinile în sân băietul? Nu! Că odată trage hangerul de la brâu și hârști! Zvârle degetul cu inel cu tot, într-un șanț!”(6) Însăși denumirea de cingătoare construia în imagistica actului simbolic-magic obiectul întremării, dar și cel de supunere, dependență și de restrângere impusă libertății.( 7) Fără brâu trupul voinicului se frângea, era prins în vâltoarea cămășii, a dezgolirii, a prinderii în
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
lăsând mai lejere capetele cadrului care îl susțineau. Alteori tăiam cucută din care făceam stropitoare, o înțepam cu un mărăcine la unul din capete de mai multe ori, înfășuram cu cârpă un băț pentru etanșeitate și după ploaie, când toate șanțurile sunt pline de apă, trăgeam în chipul seringii și îi stropeam pe alții mai mici care s-ar fi nimerit prin apropiere sau numai gardurile vecinilor. Mai ales când ploua, îmi plăcea să-mi pun un sac în cap cum
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
mai mici care s-ar fi nimerit prin apropiere sau numai gardurile vecinilor. Mai ales când ploua, îmi plăcea să-mi pun un sac în cap cum făceau oamenii mari prinși cu treabă la câmp și mă apucam să curăț șanțul pentru scurgerea apei sau să-mi fac de treabă prin curte. Dar îmi plăcea și să alerg cu picioarele goale prin șanț zgâriindu-mă sau tăindu-mă de cele mai multe ori, la care mama spunea invariabil: Ai văzut că te-a
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
un sac în cap cum făceau oamenii mari prinși cu treabă la câmp și mă apucam să curăț șanțul pentru scurgerea apei sau să-mi fac de treabă prin curte. Dar îmi plăcea și să alerg cu picioarele goale prin șanț zgâriindu-mă sau tăindu-mă de cele mai multe ori, la care mama spunea invariabil: Ai văzut că te-a tăiat baba din pământ? Imediat ce apărea cineva cu o bucată de carbid, ne și apucam să săpăm o groapă în care turnam
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
luni de muncă mizerabilă la țară. Nu a spus cu cine a fost. Despre viața sa privată niciodată nu a povestit părinților săi, nici măcar mamei sale. Era o enigmă totală. Ce mai auzeau despre „cuceririle” sale sentimentale auzeau de la „radio șanț”, cum le spunea bătrânul bârfitoarelor din comună. A doua zi Săndica a început să-și organizeze materialele adunate în cei cinci ani de studii, lăsate în camera sa de la țară, peste care se așternuse praful. Părinții săi nu prea intră
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349299_a_350628]
-
putea așterne pe hârtie versuri memorabile, într-o clipă de “sfințenie”. În seara ta de rugă te voi chema la mine/ În labirintul vieții de tâlcuiri săracă/ Să vezi cum cară sfântul prăpăstiile-n lume/Să vezi profetul beat în șanțul plin cu apă...( Singurătate). Întregul limbaj poartă neliniștile gnoseologice și axiologice ale omului sfâșiat de întrebările existențiale; - “de la deșeurile sociale la sfânt, în ordinea umană”, - ale omului rătăcit în propriul destin labirintic, “înhămat la clipa pământeană”. Oare, Divinitatea să fi
„SĂ-MI FIE PÂINEA, CA ŞI TRUPUL, /ACEEAŞI ZILNICĂ POVARĂ,” ... AXIS MUNDI , AUTOR ALENSIS DE NOBILIS. CRONICA ( VALENTINA BECART) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349341_a_350670]
-
calitativa a fenomenelor prognozate și intensifica măsurătorile de la stațiile hidrometrice. De asemenea, se monitorizează zonele critice și modul de comportare a lucrărilor hidrotehnice”, precizează directorul instituției, dr. ing. Emil Vamanu. Se recomandă autorităților locale să întreprindă măsuri de curățare a șanțurilor și rigolelor, să verifice și să îndepărteze plutitorii din zona secțiunilor podurilor și podețelor pentru reducerea efectelor inundațiilor cu caracter local. „Recomandăm populației”, precizează și ing. Mihai Talpău, director tehnic, să urmărească atenționările și avertizările prezentate de mass-media, să evite
AVERTIZARE HIDROLOGICĂ COD GALBEN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349748_a_351077]