198,887 matches
-
ce te iscodește despre rostul scrisului și al scriitorului în lumea în care și el curând va intra. Părinții îl îngrijesc atât cât sunt în stare și cât se pricep. Dascălii îl ocrotesc atât cât pot. Lumea de dincolo de poarta școlii îl primește cu duritatea câinoșeniei ei. Nu-l poți întări în greul ce-l așteaptă decât vorbindu-i despre adevăr. Despre drumul tău spre adevăr. Despre adevărul pe care l-ai adus Lumii. Câțiva școlari inteligenți din Măcin m-au
Hotarul by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/12787_a_14112]
-
chiar fratele bunicului meu a fost de trei ori ministru de Externe în 1910, mă rog, asta-i familia Djuvara. În momentul cînd s-a căsătorit mama cu tatăl meu, Marcel Djuvara, care era un om admirabil, ieșise primul la Școala Politehnică din Berlin, era totuși o dovadă la 1902-1903, nu mai țin minte la ce dată a ieșit de la Școala Politehnică. Așa că a avut în țară imediat situații importante de tînăr inginer. El a clădit, de pildă, hotelul mare de la
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
În momentul cînd s-a căsătorit mama cu tatăl meu, Marcel Djuvara, care era un om admirabil, ieșise primul la Școala Politehnică din Berlin, era totuși o dovadă la 1902-1903, nu mai țin minte la ce dată a ieșit de la Școala Politehnică. Așa că a avut în țară imediat situații importante de tînăr inginer. El a clădit, de pildă, hotelul mare de la Călimănești care mai există și astăzi, cînd treci pe șosea îl vezi, la 1910, e făcut de taică-meu. Pe
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
acela dintre Calea Victoriei și unde cotește strada Niculae Iorga acuma, era un teren care aparținea familiei. Cel care a avut locul către Calea Victoriei era văr cu bunicul meu. Bunicul meu avea casa în care mi se pare că e o școală primară acolo. Chiar acolo s-a născut mama în 1863, mai în fundac așa. Pe cînd spre stradă, vărul bunicului meu, Ionaș Grădișteanu, care a fost de mai multe ori ministru. Și deci e o casă clădită de Ionaș și
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
sînt destul de frumoși. Cred că e făcut, după spusele unui critic de artă, dl Radu Ionescu, el crede că ăsta e făcut tot de Hladek, de acel care făcuse miniatura cu Iancu Grădișteanu. Dar nu semnează. Erau tineri care făcuseră școală în Occident, la Viena sau în altă parte, și la începuturi, și deci n-au iscălit aceste tablouri, dar e clar că e făcut de un pictor de meserie, nu e făcut de un felcer oarecare pe-aicea... - Dumneavoastră vă
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
franțuzoaică. - Dumneavoastră ați învățat-o ? - Era greu să zici că înveți pe"Copilul la 7 ani vorbea foarte bine românește, că a stat în țară pînă la 7 ani ! Ea războiul l-a făcut în România, și primii ani de școală i-a făcut la București. Pe urmă cînd s-a aflat cu mine în Suedia, și pe urmă la Paris, a cam uitat, fiindcă, din păcate, limba între mine și nevastă-mea, era franceza. Fiindcă ea e franțuzoaică, cu toate că învățase
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
și ne-am căsătorit, nu era dintr-odată să spun, acuma sînt în exil, să știi că nu mai vorbesc decît românește. Nevorbind românește în casă, sau prea puțin, aia mică a uitat. Mai cu seamă că se ducea la școală, eu încercam s-o silesc să-mi povestească pe românește".Ei, după cîteva luni, cîțiva ani"Ei și de ajuns, a fost bolnavă, la vîrsta de 12 ani a trebuit să o trimitem la un sanatoriu în Germania. A stat
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
Ei și de ajuns, a fost bolnavă, la vîrsta de 12 ani a trebuit să o trimitem la un sanatoriu în Germania. A stat un an departe de noi, cînd s-a întors, nu mai știa românește. - A făcut o școală? - Da, dar la vîrsta de 30 de ani, cînd era măritată, a făcut o școală. Da, asta înseamnă că totuși ea ținea la mine și simțea că-I lipsește ceva dacă nu vorbește limba română. - Nepoata dvs. vorbește și ea
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
o trimitem la un sanatoriu în Germania. A stat un an departe de noi, cînd s-a întors, nu mai știa românește. - A făcut o școală? - Da, dar la vîrsta de 30 de ani, cînd era măritată, a făcut o școală. Da, asta înseamnă că totuși ea ținea la mine și simțea că-I lipsește ceva dacă nu vorbește limba română. - Nepoata dvs. vorbește și ea românește? - Aia mică, nepoata, dintr-un miracol, s-a măritat și ea cu un român
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
spirit totalitar, autoritar și care practică voluptuos interdicția! Atunci de ce mai este premiat cu Marele premiu? Justificarea președintelui juriului se încheie cu o nouă palmă și cu o nouă sau mai precis veche răfuială personală, aceea a lui Marino cu "Școala de la Păltiniș" și cu mentorul ei, care, el, nu-i mai poate răspunde: În timp ce cartea lui Gelu Ionescu se adresează unui public larg, de bun nivel mediu, Andrei Pleșu este elitist și restrictiv. O reminiscență involuntară și inocentă a Ťșcolii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12785_a_14110]
-
al lui Titu Maiorescu, a fost comentat favorabil de toată critica noastră reprezentativă (de la N. Iorga, Ilarie Chendi, Ion Trivale la E. Lovinescu, G. Călinescu, Pompiliu Constantinescu, Șerban Cioculescu, Basil Munteanu și de la Mircea Zaciu la reprezentanții mai recenți ai Școlii clujene). Că a fost uneori "exaltat", e drept, dar cine l-a respins "agresiv"? După cîte știm, doar "realist-socialiștii" care l-au scos din circulație, împreună cu destui alți autori, însă pe de o parte anomalia "judecății" mutilante a acestora nu
Cazul Goga (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12794_a_14119]
-
dar nu se întîmplă, din păcate, același lucru cu mulți alți scriitori români, chiar dintre cei mai importanți?în opinia noastră, Octavian Goga, care e departe de a fi un necunoscut pentru noile generații, fiind de multă vreme studiat la școală, se cuvine examinat sine ira et studio din cîteva unghiuri de vedere care să-i clarifice atît specificul cît și încadrarea în contextul istoric. Departe de-a fi un "vestitor", un "revoluționar", cum au sunat și mai sună cîteva clișee
Cazul Goga (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12794_a_14119]
-
cu băieții mei, așa că îi cunosc și eu. Cînd m-am dus să votez, duminica trecută, îi văd în grup, în fața blocului. Știind cît de greu mi-a fost să-mi conving băiatul cel mare să meargă și el, la școala de peste drum unde e Secția de votare, intru în vorbă cu ei. Ca să n-am aerul de tată pisălog, o iau mai de departe. Unul dintre ei miroase unde vreau să ajung și-mi spune că el nu calcă pe
Spiritul civic al tinerei generații by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12784_a_14109]
-
un triumf pentru scurt-metrajul românesc: Cătălin Mitulescu a cîștigat Palme d'Or, pentru "Trafic" (înscriindu-se, astfel, în clubul select al premianților noștri la Cannes, cu filme "mici", alături de Gopo și Mirel Ilieșu). Faptul că și la secțiunea filmelor de școală, Cinéfondation, premiul II i-a revenit lui Corneliu Porumboiu (UNATC), reconfirmă un fenomen de o incredibilă vitalitate: filmul romanesc de azi supraviețuiește și comunică în special "pe unde scurte". "Trafic" s-a detașat de pluton prin aerul decrispat cu care
VIVE LA DIFFÉRENCE ! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12801_a_14126]
-
ortodox, provenit din părinți musulmani) s-a stabilit la o oră distanță, cu mașina, de Belgrad; aici, într-o zonă de munte, și-a construit "o nouă patrie: un sat din 25 de case, cu o biserică și cu o școală de cinema. Și cu un mic laborator de fructe uscate". Satul (încă fără nume) a fost conceput de cineast ca să se simtă mai puțin exilat, respins de foștii prieteni, care "nu mi-au iertat că le-am spus ceea ce nu
VIVE LA DIFFÉRENCE ! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12801_a_14126]
-
arhitectului... ...adevăr grăiește. Dar cine să-l asculte, cine să-l înțeleagă? Suplimentul Cultural al revistei 22 din 4 mai publică un interviu extrem de viu și incitant cu un tînăr arhitect, Daniel Ciocăzan. Născut la București, în 1967, absolvent a școlii înalte de arhitectură de la Paris, membru al "Ordinului Arhitecților" din Paris din 2000 și al "Ordinului Arhitecților din București" din 2003, Ciocăzan face o scurtă analiză a relației între arhitecți, cetate și funcționarii primăriilor, guvernelor ș.a.m.d. "În Franța
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12822_a_14147]
-
dimpotrivă au apropiat-o mult de ei, fiindcă Irina Mavrodin crede că arta și știința traducerii literare pot fi transmise și învățate atunci cînd ele se întîlnesc cu talentul și vocația. Și dacă în Europa există o rețea întreagă de școli și colegii în care se învață traducerea literară, la noi o adevărată "școală itinerantă" o constituie Atelierele de Traducători, inițiate și patronate de Irina Mavrodin, cu sprijinul Serviciului de Acțiune și Cooperare Culturală al Ambasadei Franței, organizate în diferite Universități
Schiță de portret al traducătorului. by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12841_a_14166]
-
și știința traducerii literare pot fi transmise și învățate atunci cînd ele se întîlnesc cu talentul și vocația. Și dacă în Europa există o rețea întreagă de școli și colegii în care se învață traducerea literară, la noi o adevărată "școală itinerantă" o constituie Atelierele de Traducători, inițiate și patronate de Irina Mavrodin, cu sprijinul Serviciului de Acțiune și Cooperare Culturală al Ambasadei Franței, organizate în diferite Universități din țară și reunind studenți-traducători de la specialitatea limbă și literatură franceză. Exemplul neobositei
Schiță de portret al traducătorului. by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12841_a_14166]
-
resentimentul cu autoritarismul, agramatismul cu lipsa elementară de logică. Și am ajuns la concluzia că acest limbaj are efect. Imaginați-vă același personaj multiplicat de câteva sute de mii de ori - el nu e doar la ghișee, e și în școli, și în tribunale, și în spitale, și în cazărmi, și cam peste tot unde viețuiesc așa-numiții bugetari, deveniți din slugi ale Puterii propagatori voluntari ai valorilor tembele ale acestora. Conștiința că doar ei sunt capabili să conducă țara, doar
Libertatea de-a alege lanțul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12823_a_14148]
-
Așa și așa, contul cutare! Păi nu se poate! O anunță un tânăr politicos. Trebuie să ne aduceți dovezi asupra identității celor care dețin acest cont. Ce dovezi? E un festival internațional, la a V-a ediție. Muzică... Și o școală de vară pentru clarinetiști... Doamnă, fără o dovadă clară asupra identității deținătorului contului, nu se poate! Nevastă-mea, calmă, scoate pliantul din poșetă. Festivalul cutare, cursuri de măiestrie - clarinetiști celebri. În contul comisionului, n-ați putea verifica identitatea acestui festival
Cum ajung 50 de euro la Budapesta by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12843_a_14168]
-
ca echivalent al alintului. Privesc decorul, instalat pe dușumeaua nouă a scenei. Pereți circulari, ușile și restul conform indicațiilor și planului desenat de autor. Cuvîntul "tablă" a condus probabil la alegerea negrului, astfel încît pereții sînt ca o tablă de școală, semicirculară, pe care stau scrise, o caligrafie școlărească, replici din piesă, aglomerate unele în celelalte, ca în mintea protagoniștilor. Cuvintele, singurele care îi populează, îi vizitează, cuvintele-obsesii, care închid în ele viața înseși, vidul, neantul acestor bătrîni de 95 și
Ploua infernal by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12836_a_14161]
-
adevărat "dosar" privind istoricul "afacerii" Pe Donul liniștit.Varianta oficială În toate monografiile și tabelele cronologice sovietice, Mihail Aleksandrovici Șolohov figurează drept "marele scriitor sovietic", născut la 24 mai 1905 la Krujilino, stanița Vioșenskaia, de pe Don. Tatăl, Aleksandr Mihailovici, absolvise școala parohială și schimbase de-a lungul vieții numeroase profesii, iar mama, Anastasia Danilovna (n. Cernikova), provenea dintr-o familie de țărani-iobagi stabiliți pe Don și era analfabetă (a învățat să scrie și să citească târziu, pentru a putea coresponda cu
Cât de liniștit e Donul? by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12818_a_14143]
-
pentru că anul viitor se împlinește o jumătate de secol de la trecerea sa în altă dimensiune, prezența sa în muzica mare a lumii este tot mai puternică. Și la această recunoaștere a moștenirii sale componistice, de o covârșitoare importanță pentru destinul școlii muzicale românești, la temelia ei pot sta și aceste contribuții științifice realizate prin râvna pasionatului cercetător care este Viorel Cosma.
Totul despre George Enescu by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/12838_a_14163]
-
scurte (Short Film Corner), care va include, pentru început, 400 de titluri. Filmul scurt salvează, la această ediție, cinematografia românească, altfel absentă; în competiția scurt metrajelor a fost selecționat un film de Cătălin Mitulescu, iar în Cinefondation (competiția filmelor de școală) un film de Corneliu Porumboiu (UNATC). Dar cel mai apropiat semn bun al ediției e însuși filmul ales (hors concours) pentru seara de deschidere: "La Mala Education ", de Pedro Almodovar. E pentru prima oară când Spania deschide Festivalul de la Cannes
SumarCANNES by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12878_a_14203]
-
în ciclurile Poezia în pijama roz, Lecțiile deschise ale profesorului de limba franceză A.M., Hebdomadarul profesorului A.M., Lecția de engleză, Tomografia și Budila-Expres; cea de-a doua direcție o reprezintă poezia biografistă, în care recuzita-fundal a poemului optzecist (naveta, trenul, școala de provincie cu elevi și colegi blazați în cuget, culorile gri ale orașului etc.) ascunde elemente cu totul și cu totul neașteptate, femei verzi cu măruntaie de aur, astenia de primăvară îmbrăcată în halat alb și cu zâmbetul pe buze
După douăzeci de ani by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/12883_a_14208]