3,158 matches
-
și-a propus s a realizat și în ce măsură. Evaluarea cea mai validă este cea care se realizează prin compararea rezultatelor obținute cu rezultatele scontate, preconizate (cu obiectivele). Este important să fie evaluată nu numai cantitatea de informație de care dispune școlarul, ci, mai ales, ceea ce poate el să facă utilizând deja ceea ce știe sau intuiește. În acest sens, se recomandă inclusiv autoevaluarea și / sau evaluarea prin consultare în grupuri mici - pentru a sesiza modul în care școlarii își exprimă liber opiniile
Logopedie : modele de proiecte didactice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/475_a_1323]
-
informație de care dispune școlarul, ci, mai ales, ceea ce poate el să facă utilizând deja ceea ce știe sau intuiește. În acest sens, se recomandă inclusiv autoevaluarea și / sau evaluarea prin consultare în grupuri mici - pentru a sesiza modul în care școlarii își exprimă liber opiniile sau acceptă cu / fără toleranță opiniile celorlalți. În proiectarea probelor de evaluare câteva întrebări sunt utile profesorului: a) care sunt obiectivele - cadru și obiectivele de referință ale programei școlare pe care trebuie să le realizeze școlarii
Logopedie : modele de proiecte didactice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/475_a_1323]
-
școlarii își exprimă liber opiniile sau acceptă cu / fără toleranță opiniile celorlalți. În proiectarea probelor de evaluare câteva întrebări sunt utile profesorului: a) care sunt obiectivele - cadru și obiectivele de referință ale programei școlare pe care trebuie să le realizeze școlarii? b) care sunt performanțele minime (și chiar medii) pe care le pot atinge școlarii pentru a demonstra că au atins aceste obiective? c) când și în ce scop evaluez? d) pentru ce tip de evaluare optez? e) ce instrumente voi
Logopedie : modele de proiecte didactice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/475_a_1323]
-
probelor de evaluare câteva întrebări sunt utile profesorului: a) care sunt obiectivele - cadru și obiectivele de referință ale programei școlare pe care trebuie să le realizeze școlarii? b) care sunt performanțele minime (și chiar medii) pe care le pot atinge școlarii pentru a demonstra că au atins aceste obiective? c) când și în ce scop evaluez? d) pentru ce tip de evaluare optez? e) ce instrumente voi folosi? f) cum voi proceda pentru ca evaluarea să cuprindă toți școlarii și să fie
Logopedie : modele de proiecte didactice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/475_a_1323]
-
le pot atinge școlarii pentru a demonstra că au atins aceste obiective? c) când și în ce scop evaluez? d) pentru ce tip de evaluare optez? e) ce instrumente voi folosi? f) cum voi proceda pentru ca evaluarea să cuprindă toți școlarii și să fie obiectivă? g) sunt dispus/ă să interpretez rezultatele evaluarii și să reglez propria activitate astfel încât toți școlarii să poată atinge, în final, standardele curriculare de performanță? Tot scenariul didactic depinde de stabilirea obiectivelor. În funcție de ele se realizează
Logopedie : modele de proiecte didactice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/475_a_1323]
-
pentru ce tip de evaluare optez? e) ce instrumente voi folosi? f) cum voi proceda pentru ca evaluarea să cuprindă toți școlarii și să fie obiectivă? g) sunt dispus/ă să interpretez rezultatele evaluarii și să reglez propria activitate astfel încât toți școlarii să poată atinge, în final, standardele curriculare de performanță? Tot scenariul didactic depinde de stabilirea obiectivelor. În funcție de ele se realizează apoi proiectul și se poate evalua eficiența activității didactice. La sfârșitul proiectului, în funcție de timpul alocat lecției, pot fi făcute mențiuni
Logopedie : modele de proiecte didactice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/475_a_1323]
-
o ordine aproximativ constantă); obstacole emotive: teamă de anumite greșeli, descurajarea rapidă. Stimularea creativității elevilor se poate face dacă se ține seama de o serie de reguli: renunțarea profesorului la tonul autoritar, realizarea unor relații prietenești, democratice favorabile sistemului creativ; școlarii trebuie lăsați să-și manifeste în voie spontaneitatea, curiozitatea;trebuie să apară teme și situații care stimulează fantezia (elevii să imagineze singuri probleme, să continue o nuvelă etc.); vizitarea expozițiilor, excursiile lărgesc orizontul elevilor; existența unor laboratoare și ateliere foarte
CREATIVITATEA ÎN SLUJBA FRUMOSULUI DIN DEŞEURI ŞI MATERIALE RECICLATE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Gabriela Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_894]
-
până în decembrie 1924, sub conducerea unui comitet de elevi de la Liceul „Ion Maiorescu” din localitate. Ultimele numere, triple (5-7, 8-10), ies cu titlul „Lanuri”. Publicația își propune „sarcina atât de grea, dar și de nobilă de a însănătoși sufletește pe școlarii ce vor fi intelectualii și deci elita cititorilor de mâine, sarcină ce revine în primul rând profesorilor de literatură”. Sunt incluse în sumar articole edificatoare: Dinu Gr. Marinescu, Poezia filosofică a lui Vlahuță, Paul Procopiu, Ceva despre personalitatea artistică a
SUFLETUL NOSTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290016_a_291345]
-
de realizat să se și întâmple. Elevii trebuie să fie capabili să facă ceea ce a fost preconizat. În sens restrâns, însă, dosarul progresiv al elevului va avea un scop bine stabilit în funcție de destinația care i se dă, de obicei cunoașterea școlarului ce intră în clasa a cincea de către viitorul diriginte. În acest caz el va cuprinde materiale care vor da seama de evoluția copilului în cei patru ani, atât cu bune cât și cu rele. În cazul în care portofoliul este
METODE MODERNE DE EVALUARE ÎN CONTEXTUL REFORMEI. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Scarlat Cristina, Buda Livia () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_896]
-
ca viitor factor decizional în echilibrul ecologic, spre natură, bine cunoscute și dirijate constituie ceea ce am numit suportul unei ,, copilării ecologice ” . Este important ca și în viața școlii și în afara ei elevii să-și formeze o conduită ecologică, începând de la școlarii cei mici în activitățile de cunoaștere, de înțelegere a unor fapte și fenomene din mediul înconjurător, și identificarea și rezolvarea unor probleme de poluare și degradare a mediului, are ca rezultat formarea de convingeri și deprinderi de apărare, conservare și
Educaţia pentru mediu - un atu pentru viitor. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Ignatovici Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1215]
-
și formarea de cititori pasionați este legată de felul în care se recomandă ce să citească și cum să citească. Pentru a preveni receptarea ca obligativitate a lecturii particulare, învățătoarea va starni curiozitatea elevilor în diferite feluri. Fenomenul lecturii la școlarul mic trebuie să capete și competențe de investigare a textului literar pe baza unor tehnici precise, optime în privința receptării / exprimării unui mesaj, a descoperiri unor elemente fundamentale ale limbii române și a utilizării acesteia în continuare. Este vârsta la care
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
mai vechi incizat pe tăblițele din lut a fost găsit la Nippur. A fost intitulat, convențional, Casa tăblițelor și este considerat cel mai vechi „roman pedagogic” (dar lungimea textului, mult prea mică, nu îndreptățește această denumire). Este o „amintire de școlar” scrisă probabil de un important scrib palatin și a fost folosită poate ca manual de disciplină și educație moral-cetățenească în e-dubba din Nippur. Putem deduce că ummia era ajutat de un personal didactic numeros: un asistent numit „fratele mai mare
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
al XII-lea, în cu totul alte condiții politice, sociale și culturale. S-au numit „universități” nu pentru că vizau „învățătura universală”, ci din cauza studenților care se uneau într-un fel de sindicat pe care îl botezaseră universitas scholarium, adică „uniunea școlarilor de tot felul”. Astfel, primele universități (Bologna, Oxford, Cambridge, Paris etc.) se prezentau ca școli de studium generale. Dar studiile nu erau deloc generale și nu se viza „formarea universală”. Derivau din școli episcopale care continuau „studiile generale” - aceleași cuprinse
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
predă profesorul, ci multe altele, cu o putere formativă mult mai mare decât se crede. Viața școlară de zi cu zi influențează formarea personalității - dar nu doar prin temele predate și asimilate de elevi, ci și prin „ritualurile” vieții de școlar, prin învățarea acestui „mod de viață”, prin relațiile interpersonale, prin învățarea din timpul orelor de curs și din pauze etc.; o „învățare vie” care include adaptarea la climat, la personalitatea profesorului etc. Ea include componente nonlivrești și nonetice, dar de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
inițiative și, mai ales, chemări. Pionierii se „chemau” între ei continuu, lăsând impresia unei autonomii articulate la Chemarea Mare a țării, cea la care frenezia atingea cote ultime de entuziasm: „Pionierii din localitatea Cobadin au lansat către toți pionierii și școlarii din județul Constanța chemarea «Florile hărniciei și recunoștinței pionierești», adoptată cu entuziasm de delegații la Conferința Județeană a Organizației Pionierilor. Între cele două conferințe, pionierii constănțeni au lansat chemarea «Cincinalul calității la învățătură», inițiativă preluată de pionierii din întreaga țară
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
pierzând șirul desfășurării logice din cauza instalării premature a oboselii. O altă trăsătură a atenției o constituie capacitatea de cuprindere, volumul acesteia, respectiv cantitatea de elemente asupra cărora o persoană se poate orienta și concentra în aceeași secvență de timp. La școlarul cu deficiențe psihomotrice, atenția este mai scăzută. Atât la copilul deficient, unde volumul atenției este mai redus, cât și la cel normal, acest volum poate fi influențat pozitiv prin asigurarea câtorva condiții favorizante: corelarea exercițiilor de creștere a volumului atenției
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
dezvoltării individuale (RDI), care include următorii parametrii: înălțime, greutate, forță de strângere, vârstă mentală, vârsta lecturii, vârsta educațională, vârsta pentru matematică, nivelul maturității sociale, nivelul maturității emoționale. Disfuncțiile la nivelul echilibrului somato-fiziologic se pot manifesta prin: perturbarea frecvenței normale a școlarului, slăbirea proceselor de mobilizare, distonii mentale de origine fiziologică, fragilitate fiziologică cu efecte asupra comportamentului general de învățare, sindrom de oboseală la elevii hipotensivi, inadaptări la regimul școlar, stări de astenie psiho-biologică, tulburări senzoriale și endocrine, deficiență fizică. M. Călin
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
exteriorizare și transmitere - limbajul. Totalitatea subsistemelor și proceselor prezentate trebuie studiată atât sub aspect static, cât și dinamic, structural și funcțional, pentru a putea surprinde cât mai complet și exact complexitatea personalității în ansamblul ei. În lucrarea intitulată Psihopedagogia dezvoltării școlarului cu handicap, Gh. Radu (1999) subliniază că un aspect foarte important ce are în vedere relația învățare - dezvoltare la elevii cu dizabilități, în perspectiva recuperării acestora, se referă la faptul că diversele afecțiuni sau tulburări, care influențează structura și dinamica
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
automatismele legate de mers se constituie mai greu pe fondul unor experiențe negative care trezesc și întrețin teama copilului că ar putea să se împiedice, să cadă, să se lovească, apar dificultăți de echilibru, atitudini greoaie, stângace etc. • În cazul școlarului mic ambliop, dificultățile percepției vizuale influențează calitatea actelor grafice, în special activitatea de scris, mai ales în perioada inițială. Consecutiv afectării scrisului apar alte probleme privind transpunerea structurii grafice în structură sonoră la activitatea de citire a unui text; astfel
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
București. Pufan, C. (1982), Probleme de surdo‑psihologie, Editura Didactică și Pedagogică, București. Racle, G. (1983), La pédagogie interactive, Editions Retz, Paris. Radu, I.T. (1978), Învățământul diferențiat. Concepții și strategii, Editura Didactică și Pedagogică, București. Radu, Gh. (1999), Psihopedagogia dezvoltării școlarului cu handicap, Editura Didactică și Pedagogică, București. Rainey, H.G. (1997), Understanding and Managing Public Organizations, Jossey Bass Publishers, San Francisco. Ringler, M. (1988), L’enfant différent; accepter un enfant handicapé, Dunod, Paris. Robănescu, N. (1976), Readaptarea copilului handicapat fizic, Editura
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Carolina Curriculum pentru copiii foarte mici cu nevoi speciale - Profilul de dezvoltare al intervenției timpurii - Profilul achizițiilor învățării timpurii - Profilul Hawaii al învățării timpurii - Inventarul Minnesota de dezvoltare a copilului - Scalele ordinale ale dezvoltării psihologice c) pentru copiii preșcolari și școlarii mici: - Inventarul dezvoltării copilului - Inventarul diagnostic al lui Brigance pentru dezvoltarea timpurie (revizuit) - Profilul achizițiilor învățării - Sistemul de planificare a serviciilor pentru copilăria timpurie - Carolina Curriculum pentru preșcolarii cu nevoi speciale - Testul Gesell pentru preșcolari - Scalele de dezvoltare Gesell 3
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
măsurarea inteligenței la preșcolari: - Scala de inteligență pentru copiii mici a lui Cattell - Bateria Kaufman pentru măsurarea copiilor - Scalele McCarthy pentru abilitățile copiilor - Scalele pentru diferențierea abilităților - Scala de inteligență Stanford‑Binet - Scala de inteligență Wechsler pentru copiii preșcolari și școlarii mici (revizuit) ANEXA 12 Inventar de probe pentru examinarea psihologică și psihopedagogică (vezi Set de instrumente, probe și teste pentru evaluarea educațională a copiilor cu dizabilități, UNICEF și Asociația RENINCO, București, 2003)tc "Inventar de probe pentru examinarea psihologică și
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
ș.a. Semna și Anibal Detunătescu, Doctor Zeno, Feciorul tatii de la noi din sat, I. P. Reteganul, Someșanul, Stan Pățitul. Pedagog cu vocație, P.-R. a susținut ideea unui învățământ cu finalitate practică, orientat spre agricultură și pomicultură. În acest spirit, făcea educația școlarilor și sătenilor atât în școală, cât și în afara ei. Concepția pedagogică e ilustrată și de producțiile literare, căci proza lui conține, în subtext, îndemnuri moralizatoare. Povestirile și nuvelele, scrise într-o limbă neaoșă, anticipând uneori temele lui Liviu Rebreanu (Susana
POP-RETEGANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288898_a_290227]
-
popor, Sibiu, 1925; Stan Bolovan și alte povestiri ardelenești, Sibiu, 1929; Copiii Ursuțului și alte povestiri pentru popor, pref. Horia Petra-Petrescu, Sibiu, 1931; Dascălul Ioniță, Sibiu, 1932; Odinioară și acum. Amintiri din copilărie, pref. Horia Petra-Petrescu, Sibiu, 1933; Amintirile unui școlar de altădată, îngr. și introd. Ion Apostol Popescu și Serafim Duicu, București, 1969. Culegeri: Fagul ciobanului Todor, Brașov, 1881; Trandafiri și viorele, Gherla, 1884; Chiuituri de care strigă feciorii la joc, Gherla, 1887; Povești ardelenești culese din gura poporului, I-
POP-RETEGANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288898_a_290227]
-
1971; De vorbă cu Marco Polo, București, 1974; Trec printre oameni, București, 1978; Mănăstirea Nicula (în colaborare cu arhimandritul Cleopa Nanu), Cluj-Napoca, 1985; De ziua inimii noastre, îngr. Constantin Mohanu, pref. Șerban Cioculescu, Craiova, 1987. Ediții: Ion Pop-Reteganul, Amintirile unui școlar de altădată, introd. edit., București, 1969 (în colaborare cu Serafim Duicu). Culegeri: Basme armenești din Transilvania, București, 1967; Frumoasa privighetorilor. Basme armenești din Transilvania, Cluj-Napoca, 1974; Orații de nuntă (Colăcării, cântece și strigături culese de pe Valea Someșului), București, 1979; Poezii
POPESCU-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288933_a_290262]