3,279 matches
-
multe amănunte în legătură cu venirea lui Dragoș. După înfățișarea eposului legendar despre Roman și Vlahata, se arată că "Dragoș din Maramureș a pornit cu drujina lui la vânătoare de fiare". Urmărind un bour, el a trecut munții și a ajuns la șes, unde bourul a fost ucis. Apoi, impresionați de frumusețea țării și bogăția ei în ape, vânătorii lui Dragoș au hotărât să se stabilească în acel loc. Cu permisiunea craiului Vladislav, însoțitorii lui Dragoș s-au mutat cu familiile lor dincolo de
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
C. publică versuri și tălmăciri, precum și scurte articole în „Luceafărul”, „Revista politică și literară”, „Ramuri”, „Căminul nostru”, „Sămănătorul”, „Cosinzeana”, „Lumina literară”, „Viața românească”, „Drapelul”, „Drum drept”, „Văpaia”, „Flacăra”, „Viața literară”, „Solia”, „Capitala” ș.a. În 1916 își adună versurile în volumul Șesuri natale; concomitent îi apăreau un florilegiu - Zâmbete-n lacrimi - într-o colecție condusă de Al. Vlahuță și traducerea broșurii Belgia însângerată a lui Émile Verhaeren. Pe durata războiului este soldat sanitar și lucrează în redacția „Neamul românesc”. În 1918 revine
CRAINIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]
-
N. Iorga, tânărul C. se îndreaptă firesc spre sămănătorism. În poezia grupării, asfixiată aproape de clișee și de banalități, volumul său de debut aduce un aer proaspăt, datorat îndeosebi unei simțiri profunde, autentice. Prin el intră în lirica românească un peisaj - „șesurile nesfârșite”, scăldate în lumină, toropite de caniculă, răsfățate în propriul lor belșug, dar și arse de secetă. Esențială însă este expresia unei puternice solidarități între eul liric și natură, a unei legături de sânge, ducând la o intimă asemănare. Sugestii
CRAINIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]
-
propriul lor belșug, dar și arse de secetă. Esențială însă este expresia unei puternice solidarități între eul liric și natură, a unei legături de sânge, ducând la o intimă asemănare. Sugestii plastice ale acestei solidarități se găsesc pretutindeni, în pasteluri (Șesuri natale, Amiază, Carmen veris, Un cântec pe secetă), în „ecourile din străbuni” (Serenadă de demult, Sfat între haiduci), în ciclul erotic (Zâmbete-n lacrimi, Ploaie cu soare) ori în acela al năzuinței spre transcendent (Sub specie aeternitatis). Paralel însă ea
CRAINIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]
-
și celest; el trece, cu alte cuvinte, încetul cu încetul, de la un stil marcuin la un stil ioaneic. E aici un drum de la evenimentul văzut cu ochii, de la concretul vremelnic, la logosul diafan populat de semnificații sublime. LUCIAN BLAGA SCRIERI: Șesuri natale, Craiova, 1916; Zâmbete-n lacrimi, București, 1916; Icoanele vremii, București, 1919; Darurile pământului, București, 1920; Priveliști fugare, București, 1921; Cântecele patriei, București, 1925; Sensul tradițiunii, București, 1929; Țara de peste veac, București, 1931; ed. București, 1941; îngr. Ioana Cracă, București
CRAINIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]
-
2001. Traduceri: Émile Verhaeren, Belgia însângerată, București, 1916; Rabindranath Tagore, Sadhana. Calea desăvârșirii, București, 1922; Rainer Maria Rilke, Povestiri despre bunul Dumnezeu, București, [1927]. Repere bibliografice: N. Iorga, Un poet: d. Nichifor Crainic, R, 1916, 21; Pamfil Șeicaru, Nichifor Crainic, „Șesuri natale”, „Versuri și proză”, 1916, 7; Busuioceanu, Figuri, 102-128; Davidescu, Aspecte, 80-84; Mircea Eliade, Între Apollo și Isus, CU, 1927, 712; Bădăuță, Note, 89-92; Aderca, Contribuții, II, 93-103, 164-166; Lovinescu, Scrieri, IV, 417-420; Călinescu, Cronici, I, 203-212, 272-276; Perpessicius, Nichifor
CRAINIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]
-
de Filologie a Universității din București, decan al Facultății de Limbi Romanice și Clasice (1963-1965) și câțiva ani prorector. A primit distincția „Palmes académiques” a guvernului francez. Teza de doctorat în literatura comparată, La Légende de Geneviève de Brabant et șes versions roumaines (1938), trecută cu mențiunea summa cum laude, a suscitat chiar de la publicare, un viu interes. Fiind considerată de importanță europeană, că singura lucrare monografica dedicată acestui subiect, i-au fost consacrate numeroase recenzii în reviste de specialitate atât
CONDEESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286356_a_287685]
-
din Renaștere (1969). Personalitate complexă, C. a fost în egală măsură și un remarcabil lingvist, lăsând instrumente de lucru indispensabile: dicționare, lucrări de istorie a limbii franceze și manuale de limba franceză. SCRIERI: La Légende de Geneviève de Brabant et șes versions roumaines, București, 1938; Leș Jugements littéraires de Tallemant des Réaux, București, 1940; Une muse du XVII-e siècle: Madame de la Lane, Cluj, 1940; Sistemul lui Galileo Galilei și opinia publică franceză a secolului al XVII-lea, București, 1942; Contributions à
CONDEESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286356_a_287685]
-
1961. Traduceri: Honoré de Balzac, Vărul Pons, București, 1964 (în colaborare cu Theodosia Ioachimescu). Repere bibliografice: Profira Sadoveanu, „La Légende de Geneviève de Brabant” de Condeescu, „România”, 1938, 70; N. Iorga, N.N. Condeescu, „La Légende de Geneviève de Brabant et șes versions roumaines”, „Revue historique du Sud-Est européen”, 1938, 4-5; Perpessicius, Opere, VIII, 95-100; Ion Brăescu, Nicolae N. Condeescu, „Revista învățământului superior”, 1967, 1; Gh. Mihoc, Profesorul Nicolae N. Condeescu, RITL, 1967, 2; Manuella Borsatti, Operă științifică a lui Nicolae N.
CONDEESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286356_a_287685]
-
exegetul operează cu criterii morale, psihologice ori sociologice, dar fără a le aduce în primul plan, utilizându-le în măsura în care acestea pot adânci, stabili relații semnificative ori consolida judecata estetică. Va discuta așadar despre Specificitate etnică și creație literară, despre Literatura șesului românesc,despre Literatura feminină și literatura de idei ori despre Literatura Ardealului, alteori având în vedere curente, grupări și tendințe (Sămănătorismul, Tradiționalismul predicant, Romantismul românesc, Glose despre Marinetti și futurism, Specificitate etică și lirică); nu a neglijat suportul etic al
CONSTANTINESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286378_a_287707]
-
tout dort. Noul ne la voit enjamber l`appui de șa fenêtre, qui donne sur la terrase ouest. Elle aborde gaillardement la descente, au mépris de șa corpulence, oubliant qu`elle s`est alourdie de plusieurs cassettes où șont entassés șes précieux bijoux... la fugitive arrive sur la terrasse verte de peur, jurant qu`elle n`îra pas plus loin... Elle passe le pont à pied aux premières lueurs de l`aube, sous l`œil goguenard des paysans qui se rendent
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
acesta nu le văzuse niciodată înainte, astfel încât acesta să aibă o dovadă pentru superiorii săi privind aceste apariții."<footnote C. Kubler Visions et révélations du frère Fiacre de Sainte Merguerite, Collection de la Casa de Velazquez, Madrid, 1980, pp. 11-18"Mais șes supérieurs émettent des réserves face à cette exigence et, le 3 novembre, ils lui demandent de solliciter de la mère du Christ un témoignage de la volonté de Dieu. La Vierge, alors, lui apparaît le lendemain, fête de saint Charles Borromeé, une
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
une heure après minuit. Frère Fiacre entend, alors qu‘îl stationne devant une croix un petit enfant crier, Îl voit la mère de Dieu dans une lumière, couronnée, d‘une couronne impériale comme celle du pape, tenant un enfant entre șes bras. Elle lui affirme que l‘enfant n‘est pas Christ, mais le petit enfant que Dieu veut donner à la France. Cette vision, qui dure une quinzane de minutes, est suivie par une deuxième vision identique, à cette difference
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
De pluș, elle montre à frère Fiacre une figuration de l‘image de Notre-Dame de Grace et de l‘église du couvent, qu‘ îl n avait jamais vues auparavant, afin qu‘îl puisse ainsi donner la preuve de la réalité de șes « apparitions» à șes supérieurs." footnote> Regina Ana nu a uitat ajutorul dat de fratele Fiacre și, șase ani mai tarziu, l-a invitat la palat, iar când acesta a intrat în audiență, i s-a adresat:"Nu am uitat faptul
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
montre à frère Fiacre une figuration de l‘image de Notre-Dame de Grace et de l‘église du couvent, qu‘ îl n avait jamais vues auparavant, afin qu‘îl puisse ainsi donner la preuve de la réalité de șes « apparitions» à șes supérieurs." footnote> Regina Ana nu a uitat ajutorul dat de fratele Fiacre și, șase ani mai tarziu, l-a invitat la palat, iar când acesta a intrat în audiență, i s-a adresat:"Nu am uitat faptul că ai reușit
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
avait soupiré à t'attendre... Commence, petit enfant à reconnaître ton père à son sourire. Frappé à l'intérieur et à l'extérieur parles complots, vainqueur toujours, vaincu jamais, țel est ton père. Pour lui, tu es l'achèvement de șes épreuves, héritier des vertus de soixante-quatre rois pieux, né sous un astre heureux... Leș rois viendront ainsi que leș cortèges de peuples, dans la ville fils la nommeront Heliaca que construiră l'illustre héros ; et, au milieu, îl placera, comme
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
Reine régente, et placée par Să Majesté auprès du Roi son fils, nous reçut une pique à la main et tambour batant, à la tète de la compagnie des enfans d'honneur, qui était déjà nombreuse et qu'elle avait sous șes ordres. Elle avait sur la tète un chapeau couvert de plumes noires, et portait l'épée au côté, Madame de Lasalle nous mit le mousquet sur l'épaule; après quoi nous la saluâmes, sans nous découvrir toutefois, parce que ce
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
qui ne manquait pas d'esprit, mais elle s'accommodait à la jeunesse du Roi et faisait l'enfant avec leș enfans.Ensuite elle nous fit faire l'exercice, et je remarquai que le roi, y prenait un plaisir extrême. Șes divertissemens ne respiraient que la guerre; șes doigts battaient toujours du tambour, et dès que șes petites mains purent tenir des baguetters, îl avait devant lui une grosse caisse toute pareille à celle des Cent Suisses, et frappait dessus continuellement
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
elle s'accommodait à la jeunesse du Roi et faisait l'enfant avec leș enfans.Ensuite elle nous fit faire l'exercice, et je remarquai que le roi, y prenait un plaisir extrême. Șes divertissemens ne respiraient que la guerre; șes doigts battaient toujours du tambour, et dès que șes petites mains purent tenir des baguetters, îl avait devant lui une grosse caisse toute pareille à celle des Cent Suisses, et frappait dessus continuellement: c'était don plus grand plaisir. " footnote
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
faisait l'enfant avec leș enfans.Ensuite elle nous fit faire l'exercice, et je remarquai que le roi, y prenait un plaisir extrême. Șes divertissemens ne respiraient que la guerre; șes doigts battaient toujours du tambour, et dès que șes petites mains purent tenir des baguetters, îl avait devant lui une grosse caisse toute pareille à celle des Cent Suisses, et frappait dessus continuellement: c'était don plus grand plaisir. " footnote> (trad. n.) Printre personalitățile timpului care s-au ocupat
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
pălăria pe cap în prezența să. I-am răspuns că, atâta timp cât Regele îmi ia meseria, mi se pare perfect justificat să i-o fac și eu pe a lui "<footnote idem",Un jour à Ruel ayant remarqué qu'en tous șes jeux îl faisoit le personnage de valet, je me mis dans son fauteuil, et me couvris: ce qu'il trouva și mauvais qu'il alla s'en plaindre à la Reine, ce que je souhaitois. Aussitôt elle me fit appeler
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
în afara abordărilor istoriei tradiționale autorul le va desăvârși, prin urmare, abia în jurul anului 1970, tot acum sau ceva mai tarziu realizând și primele contacte cu noua critică. Gândit și realizat conform acelorași canoane pozitiviste, studiul L’Époque de Néron et șes controverses idéologiques (1972) crește din teza de doctorat. Interferând mai multe discipline - istorie, filosofie, estetică, politica -, lucrarea are un caracter complex, preponderent istoric, ceea ce va conduce la potențarea factologiei. Ilustrative sunt profilurile grupurilor influențate de Annaei și de Calpurnia, Thrasias
CIZEK-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286289_a_287618]
-
Epoca lui Traian. Împrejurări istorice și probleme ideologice (1980) că și Istoria literaturii latine (I-II, 1994), în care mijloacele expunerii tradiționale se împletesc armonios cu metodele mai noi. SCRIERI: Evoluția românului antic, București, 1970; L’Époque de Néron et șes controverses idéologiques, Leiden, 1972; Seneca, București, 1972; Tacit, București, 1974; Structures et idéologie dans „Leș Vies des douze césars” de Suétone, București-Paris, 1977; Epoca lui Traian. Împrejurări istorice și probleme ideologice, București, 1980; La Romă di Nerone, Milano, 1984; Istoria
CIZEK-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286289_a_287618]
-
din colț, a ridicat ochii. Dar literele aveau o înfățișare ciudată, cețoasă, se încolăceau, pâlpâiau. „Ce proastă sunt!, și-a spus ea deodată. Asta e strada pe care locuiește unchiul meu...” S-a deșteptat, tresărind brusc. Trenul, oprit în plin șes, era plin de un zumzet nedefinit: o bandă îl ucisese pe mecanic și străbătea acum vagoanele, confiscând tot ce-i cădea în mână. Charlotte și-a scos broboada și și-a acoperit capul, înnodându-i colțurile sub bărbie, cum fac
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Înaltei chemări a neamului nostru. Îl urmăresc cu gândul de-a lungul veacurilor, Îl văd cu pieptul dezvelit În zloată și În bătălii, muncind ca să plătească dările țării, luptând ca să și apere pământul, căzând și ridicându-se iar, murind În șes și renăscând În munți, pururea tânăr, pururea mândru... .” Alexandru Vlahuță ,,Învățați dar istoria și veți ști ce suntem, de unde venim și unde mergem. De unde venim și unde mergem, trecutul și viitorul, iată toată ființa noastră, iată mijlocul de a ne
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]