1,046 matches
-
1921, 1; I. Simionescu, Folticenii, „Viitorul”, 1921, 3867; Mihail Sadoveanu, „Cruzimi”, VR, 1922, 2; Izabela Sadoveanu, Artur Gorovei, ALA, 1930, 498; Mario Ruffini, „Descântecele românilor”, „Lares” (Florența), 1932, 1; N. Iorga, „Noțiuni de folclor”, RI, 1933, 10-12; Aurel G. Stino, „Șezătoarea” de la Fălticeni, „Din trecutul nostru”, 1937, 40-45; Arnold van Gennep, „Noțiuni de folclor”, „Mercure de France”, 1937, septembrie; G. Ursu, Folticenii literari, „Înmuguriri” (Fălticeni), 1940, 5-6; Leca Morariu, Artur Gorovei, FF, 1941, 3; Augustin Z. N. Pop, La aniversarea revistei
GOROVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287318_a_288647]
-
de la Fălticeni, „Din trecutul nostru”, 1937, 40-45; Arnold van Gennep, „Noțiuni de folclor”, „Mercure de France”, 1937, septembrie; G. Ursu, Folticenii literari, „Înmuguriri” (Fălticeni), 1940, 5-6; Leca Morariu, Artur Gorovei, FF, 1941, 3; Augustin Z. N. Pop, La aniversarea revistei „Șezătoarea”, REF, 1958, 1; I. Mușlea, La centenarul nașterii lui Artur Gorovei, AAF, 1961-1964; G. Călinescu, Estetica basmului, București, 1965, 388-389; Ștefan S. Gorovei, 75 de ani de la apariția „Șezătorii”, CRC, 1967, 11; Mihail Șerban, Amintiri literare, București, 1968, 139-181; Scrisori
GOROVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287318_a_288647]
-
Gorovei, FF, 1941, 3; Augustin Z. N. Pop, La aniversarea revistei „Șezătoarea”, REF, 1958, 1; I. Mușlea, La centenarul nașterii lui Artur Gorovei, AAF, 1961-1964; G. Călinescu, Estetica basmului, București, 1965, 388-389; Ștefan S. Gorovei, 75 de ani de la apariția „Șezătorii”, CRC, 1967, 11; Mihail Șerban, Amintiri literare, București, 1968, 139-181; Scrisori către Artur Gorovei, îngr. și introd. Maria Luiza Ungureanu, București, 1970; Iordan Datcu, Artur Gorovei în lumina amintirilor sale, REF, 1972, 1; Petru Ursache, „Șezătoarea” în contextul folcloristicii, București
GOROVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287318_a_288647]
-
de ani de la apariția „Șezătorii”, CRC, 1967, 11; Mihail Șerban, Amintiri literare, București, 1968, 139-181; Scrisori către Artur Gorovei, îngr. și introd. Maria Luiza Ungureanu, București, 1970; Iordan Datcu, Artur Gorovei în lumina amintirilor sale, REF, 1972, 1; Petru Ursache, „Șezătoarea” în contextul folcloristicii, București, 1972; Bârlea, Ist. folcl., 327-332; G. T. Kirileanu, Corespondență, îngr. și pref. Mircea Handoca, București, 1977, 459-484; Ion Chelcea, Artur Gorovei (1864-1951). Cu privire la activitatea sa entografică și folclorică, „Suceava. Anuarul Muzeului Județean”, 1981, 493-508; Lucia Berdan
GOROVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287318_a_288647]
-
produc, în intervalul 1904-1906, la „Revista Asociației generale a învățătorilor și învățătoarelor din România”, „Revista noastră” și „Viața literară”. Cu proză, versuri, articole, C. - care semnează Florian Cristescu de prin 1904 - va mai colabora la „Prezentul”, „Viața literară și artistică”, „Șezătoarea săteanului”, „Evenimentul”, „Lupta”, „Trebnicul”, „Tribuna poporului”, „Veselia”, „Foaia interesantă”, „Cosinzeana”, „Amicul școalelor”, „Gazeta țăranilor”, „Lumea copiilor”, „Cele trei Crișuri pentru popor”, „Dimineața copiilor”, „Lumina poporului”, „Țăranul” „Crizantema”, „Flori de crâng”, „Duminica copiilor”, „Cuvântul moldovenesc”, „Muguri”, „Viața salariaților publici”, „Flacăra”, „Graiul
CRISTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286509_a_287838]
-
sunt Dor de primăvară sau Șirag de mărgelușe, destinate lecturilor școlare. Mai ad’una (1904), În mijlocul horelor (1910), Datini strămoșești (1939) sunt, ca și comedioara Două surde (1911), texte de teatru sătesc, în care C. caută a șugui ca la șezătoare. Oricum, îi stă mai bine când glumește, fiindcă, de pildă, piesa Fata căpitanului de mazili (1943), cu patetismul ei naiv, e o compunere stângace. Două povestiri duioase conține cărticica intitulată Chirchirel și puiul de rândunică (1910). Vrând să miște candidul
CRISTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286509_a_287838]
-
la Jean Boutière (ca monografist al lui Creangă), Sextil Pușcariu (ca istoric literar), Calistrat Hogaș (din perspectiva receptării), Mihail Sadoveanu și Panait Istrati (ambii urmăriți în popasul lor la Iași) sau cuprind rezultatul unor preocupări de filolog (revista de folclor „Șezătoarea”, Dante în „Convorbiri literare” etc.). Lucrările despre marii scriitori nu excelează prin noutate (de pildă, lecturile eminesciene din Contribuții sunt o succesiune de clișee și de formule bombastice). Antologiile critice despre Creangă și Sadoveanu sunt însă lucrări probe, întocmite cu
DAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286671_a_288000]
-
muncă), chiar dacă în unele cazuri conținutul sau melodia se confundă cu ale c. liric propriu-zis, ca la unele c. de nuntă. Între c. liric necondiționat de vreun prilej special și cel ritualic există unele categorii (de leagăn, de joc, de șezătoare) ce se cântă ocazional, dar care, atât din perspectiva textului literar, cât și sub aspect muzical, se interferează de cele mai multe ori cu c. liric, deoarece acesta din urmă se poate adapta unei atare funcții. Dar chiar c. liric propriu-zis, care
CANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
În epocă, nu numai genul de literatură ilustrat de C. este receptat contradictoriu, cu mare trecere la cititorul nepretențios și la o parte dintre critici sau dur sancționat de cealaltă parte. Și omul, figură a cafenelei bucureștene și campion al șezătorilor literare, stârnea, cu înfățișarea lui hirsută, pitorească, cu spiritul mușcător și verva pe măsură, reacții dintre cele mai diferite. Situat de Tudor Vianu între ironiști și umoriști, alături de I. A. Bassarabescu, D. D. Pătrășcanu, Gh. Brăescu ș.a., C. își susține
CAZABAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286148_a_287477]
-
ținută. Rectorul Universității, Lucian Blaga, participă la reuniunile pregătitoare înființării Cercului. Inaugurarea oficială are loc, cu participarea ministrului Culturii Naționale, profesorul Ion Petrovici, la 12 februarie 1942. Rostesc, cu acest prilej, alocuțiuni D. D. Roșca și studentul Radu Stanca. Prima șezătoare literară organizată are loc la Teatrul Municipal sibian. În programul ei studenții Radu Stanca, Ion Negoițescu, I. D. Sarbu, Romeo Dăscălescu prezintă din creațiile lor. Tot acum Ovidiu Drîmba conferențiază despre Ardealul în cultura noastră. La 20 februarie, la Timișoara, răspunzând
CERCUL LITERAR „OCTAVIAN GOGA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286170_a_287499]
-
sadovenieni sau voiculescieni. Piesa, nereprezentată în epocă, i-a adus dramaturgului, la recomandarea lui Petru Comarnescu, angajarea ca impiegat la Direcția Generală a Teatrelor (1946), de unde va fi concediat doi ani mai târziu de oficialitatea comunistă, în urma participării la o șezătoare literară organizată de ziarul „Dreptatea” și de Partidul Național Țărănesc. Alături de Vladimir Streinu, Șerban Cioculescu, Dinu Pillat, Constant Tonegaru, Theodor Mihadaș și alții, C. face parte, din 1946 până în 1950, din Asociația (anticomunistă) Mihai Eminescu, condusă de preotul catolic Marie-Alype
CHIHAIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286195_a_287524]
-
va mai publica până în 1912, iscălind și Ion Crângu, schițe și povestiri. Aceleași specii, cărora le adaugă note de călătorie, le cultivă colaborând la „Toamna”, „Moda nouă ilustrată”, „Țara nouă”, „Noua revistă română”, „Convorbiri critice”, „Falanga”, „Convorbiri literare”, „Luceafărul”, „Ramuri”, „Șezătoarea săteanului”, „Ilustrația”, „Flacăra”, „Arta”, „Noi pagini literare”, „Libertatea” (Craiova), „Doina”, „Scena”, „Dreptatea”, „Văpaia”, „Helios”, „Poezia”, „Făclia”, „Capitala”, „Cartea vremii”, „Cronica” ș.a. A scos împreună cu G. D. Mugur revista „În slujba adevărată” (1916). O parte din textele publicate în presă este
CHIRU-NANOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286213_a_287542]
-
meticuloase, Glosarul dialectului mărginean, care a rămas neterminată. În ultimii nouă ani ai vieții, omului de cultură bucovinean i s-a încredințat președinția secției locale a Ligii Culturale. Îmbinând bunul gust cu inițiativa, organizează o serie de conferințe, spectacole, concerte, șezători ș.a. Cea mai însemnată biruință a lui ca președinte al Ligii rămâne amplasarea, în decembrie 1930, a bustului lui Eminescu în parcul Arboroasa din fața catedralei cernăuțene. G. desfășoară de timpuriu o activitate publicistică susținută. Articole de critică, istorie literară, literatură
GHERASIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287243_a_288572]
-
popularitate. SCRIERI: Cântecele trecutului, pref. Paul I. Papadopol, Câmpina, 1925; Povestirile unchiului Stancu, 1929; Fals mandat de aducere, Ploiești, 1931; Taina împăratului (în colaborare cu F. Voican), București, 1933; Creionări, Ploiești, 1934; Banul de aur, Ploiești, 1935; La noi, la șezătoare, Ploiești, 1936; Misiunea învățătorului, Ploiești, 1937; Povestea lupului singuratic și alte povestiri, Ploiești, 1938; Icoane, Ploiești, 1938; Puiul de rouă, 1941; Un om al dracului, Ploiești, 1943. Repere bibliografice: Antologia învățătorilor în literatură, îngr. B. Jordan, București, 1939, 283. S.C.
ALEXIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285253_a_286582]
-
care se sprijină cotețul, tablourile prețioase ajunse întâmplător pe tarabe de talcioc, plicurile cu mărci rare păstrate de-a valma printre foi îngălbenite și ziare vechi, metaforele și imaginile insolite conservate în memoria câtorva țărani bătrâni ca să fie rostite la șezători. Relatările arheologilor amatori din secolul al XIX-lea abundă în asemenea istorii extraordinare. Cezar Bolliac povestește cum într-una din expedițiile lui o bucată dintr-un templu roman stătea în casa unui gospodar în dreptul patului. Omul o folosea ca treaptă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
românești încercând să arate că se pot înțelege în absența traducerii sau cu o traducere foarte simplă. Ca demonstrație, el amestecă versuri românești cu versuri în franceză, sugerând că expresia ar trece de la sine, că ceea ce cântă țăranii români la șezători s-ar înțelege fără efort de către cititorii francezi. O secvență reputată pentru dificultatea sa, precum "pe un picior de plai pe-o gură de rai", care a fost adesea invocată în istoria transferurilor noastre culturale ca etalon al intraductibilității, e
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
cu stupi, însă din 50 unul iar fiind mai puțini câte o para de stup, din grădini cu legumi și din heleșteie și din livezi și din tot locul, cu tot venitul moșiei, după obiceiu, iar oamenii ce vor fi șezători cu casa pe acele moșii să aibă a lucra boieresc câte 12 zile, 6 vara și 6 toamna" (Uricar, XX, 94). „Cum obiceiul din vechime era că oricine se putea așeza pe moșia cuiva, fie adus cu hrisov, fie chiar
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cu toții. O lucrare aparte a fost Comunismul demascat, publicată în 1937,ce relua articolele apărute în revista populară Viața 764. Această din urmă carte a fost recomandată de arhiepiscopul Alexandru Th. Cisar spre a fi citită de tinerii catolici în cadrul șezătorilor 765. Interzis ca autor de regimul ateo-comunist, preotul Iosif Tălmăcel a fost redescoperit ca scriitor după 1989 și reintegrat în cultura catolică românească 766. Preotul Ion Gârleanu S-a născut la Butea, în ziua de 2 martie 1892. După mai
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
lăutari. Cu acest prilej, se înfiripau, adesea, cele mai bune relații de prietenie, care, ulterior, duceau la căsătorii, relatează prof. Vasile Boca. Este un obicei care s-a perpetuat până în zilele noastre, cu deosebirea că, în vremile de demult, la șezătoare participau căsătoriți și necăsătorțti, iar, mai apoi, doar fetele și feciorii satului, a continuat prof. Didel Ciobanu. După încheierea sărbătorilor de iarnă, în viața satului urma o perioadă de liniște, înaintea muncilor agricole de primăvară. Lumea satului participa la șezătoare
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
șezătoare participau căsătoriți și necăsătorțti, iar, mai apoi, doar fetele și feciorii satului, a continuat prof. Didel Ciobanu. După încheierea sărbătorilor de iarnă, în viața satului urma o perioadă de liniște, înaintea muncilor agricole de primăvară. Lumea satului participa la șezătoare cu un sentiment ritualic, supunându-se rânduielii obștei tradiționale. Obiceiul se raporta la destinul uman, individual sau colectiv, fiind, totodată, un obicei de inițiere a tinerilor în munca, joc și viața, un loc de întâlnire a fetelor cu feciorii, un
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
obștei tradiționale. Obiceiul se raporta la destinul uman, individual sau colectiv, fiind, totodată, un obicei de inițiere a tinerilor în munca, joc și viața, un loc de întâlnire a fetelor cu feciorii, un prilej de etalare a hărniciei și inteligenței. Șezătorile se organizau, în special, pentru torsul lânii sau al cânepii, povestește directorul Căminului Cultural al comunei Scobinți, d-nul Dumitru Hriscu. Femeile și fetele prezente, cântau cântece satirice, spuneau snoave, povești, ghicitori, jucau tot felul de jocuri distractive, dar nu
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
gara de est, cerșind și ciupind cerșetoarele. fără speranță, fără gustul vântului dinspre ocean pe buze, ne-am prăbușit în ziua de luni: hai liberare, am răcnit, hai liberare!7 DE ARANJAT POEZIILE !!!! Toată copilăria mea a fost ca o șezătoare perpetuă grație mamei A. V. De ce ai strigat "hai liberare"? Ai avut vreo legătură cu armata? Mariana Codruț Am făcut armată în facultate, da. A. V. Și ți-a plăcut? M. C. (după o clipă de gândire) Nu mi-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
dat-o la carte, la fel a fost și cu tata, dar era foarte pasionată și știa mii de versuri pe dinafară, mii de cimilituri, pasaje din biblie, povești, cânta minunat romanțe și toată copilăria mea a fost ca o șezătoare perpetuă grație mamei, și, sigur acesta a fost motivul... Mi se părea absolut firesc, dacă aș fi văzut că în altă casă nu e aceeași atmosferă, aș fi fost foarte surprinsă, foarte mirată. Mi se părea în ordinea firească a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
păstrat pînă la începutul secolului al XIX-lea elemente specifice Revelionului- distracție nocturnă destinată mai ales fetelor și băieților din sate, care cîntau și jucau pînă dimineața. De altfel, începeau nopțile lungi de iarnă pe care și le umpleau cu șezători și alte sărbători, pe care abia le așteptau, pentru a le transforma în prilej de întîlnire și distracție, ce abundă în alimente și băuturi rituale: colacul și turta de Andrei, plăcinta cu bostan, mălaiul, grâul încolțit, vărzarea, usturoiul, covașa. Scopul
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
viitorilor coordonatori de proiecte culturaleelevii Școlii Normale „Vasile Lupu” Iași, contracararea noianului de kitsch (tendințelor de pseudoartă și prost gust, caracterizate prin platitudine, imitație superficială), punerea în valoare a costumelor populare, ștergarelor și batistelor cusute de către fetele din sat la șezători, a sutelor de păpuși din cîrpăsimboluri ale anului care moare- create de elevi, a aparaturii țărănești, în special a celor de prelucrare a lânii, a obiectelor tradiționale din lemn, fier, lut -cofițe, piua, blide, fiare de călcat, a creațiilor originale
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]