1,054 matches
-
sau nu mereu verbalizată așa cum ne-ar plăcea nouă - în sensul că „de mâine nu mai dau șpagă“. Însă, dacă mă uit bine, vreau să vă spun că inclusiv în jurul meu acest tip de verbalizare - aleg să nu mai dau șpagă și să mă duc în privat pentru spitalizare, școlarizare, grădiniță, aleg să nu mai dau șpagă acolo unde pot - este mult mai întâlnit astăzi decât în 2001. Acum, dacă fac asta pentru că au mai multe opțiuni sau o fac pentru că
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
dau șpagă“. Însă, dacă mă uit bine, vreau să vă spun că inclusiv în jurul meu acest tip de verbalizare - aleg să nu mai dau șpagă și să mă duc în privat pentru spitalizare, școlarizare, grădiniță, aleg să nu mai dau șpagă acolo unde pot - este mult mai întâlnit astăzi decât în 2001. Acum, dacă fac asta pentru că au mai multe opțiuni sau o fac pentru că s-a schimbat ceva în mentalul colectiv, mi-e greu să spun. Mai văd un lucru
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
la parcare, un lucru foarte simplu. Cred că există susținere publică pentru acest demers, cred însă că este nevoie și de câteva sancțiuni descurajante la nivel înalt. Cred că orice sistem judiciar poate să-i judece pe polițiștii care iau șpagă. Întrebarea este dacă suntem în stare să-i judecăm și pe oamenii importanți ai acestei țări. Și aici includ primari, judecători, miniștri, parlamentari. Abia în ultima vreme, mai exact în anul acesta, avem două hotărâri definitive de condamnare și două
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
martori a demonstrat că toți știau că se lucra pentru Adrian Năstase. Cred că acum nu s-ar mai putea face acest lucru. Primarul de la Cluj, Sorin Apostu, avea șapte sprezece telefoane, se ferea să nu fie ascultat când lua șpagă. A crescut costul corupției, într-un fel. — Da, e un progres. Atâta timp cât oamenii se gândesc de două ori, și dacă își pun măcar întrebarea dacă merită sau nu, e un progres, chiar dacă decid să facă rău. Sigur, dacă te uiți
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
se gândesc de două ori, și dacă își pun măcar întrebarea dacă merită sau nu, e un progres, chiar dacă decid să facă rău. Sigur, dacă te uiți la cazul Apostu, te întrebi unde se oprește lăcomia dacă ajungi să iei șpagă de la pepenari. Dar cred că asta e o hibă mai profundă în România, cred că are legătură cu modul în care se comportă oamenii ajunși la un anumit nivel, care nu înțeleg să trăiască după nivelul pe care-l ocupă
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
cred că dacă cineva face o afacere pe „teritoriul lor“ și ei nu încasează nimic, atunci suferă o pierdere. Apostu lua de la pepenari nu pentru că era un om rău, ci pentru că a devenit irațional, putea să trăiască foarte bine din șpăgile de la firmele mari, dar n-a suportat ideea că pierdea ceva: pepenarii lucrau pe teritoriul lui, depindeau de el, i se cuvenea. Calculul de risc-câștig a devenit irațional. — Știți, asta se leagă de întrebarea anterioară cu susținerea populației. Da, populația
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
că nu ne am schimbat foarte mult în discursul public. — E foarte facil să fii cinic și să spui că nu se poate face nimic. Asta te disculpă și pe tine personal. Să-ți zici că e normal să dai șpagă la o cezariană. Mai normal decât să naști într-un spital privat. E normal să spui că nu s-a schimbat nimic, pentru că asta, pe cale de consecință, înseamnă că n-are sens să ne schimbăm noi. N-are sens ca
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
ideea asta de anticorupție este o idee destabilizatoare, care încurcă bunul mers al lucrurilor. Convingerea lui Năstase nu este deloc singu lară în România, și nu mă refer acum doar la politicieni. Din păcate, trăim într-o cultură în care șpaga se mai numește și „drept“. Dai „dreptul“ la polițist ca să nu îți ia carnetul, dai „dreptul“ la medic ca să te opereze, te duci cu „dreptul“ la primărie ca să iei autoriza ție de con s trucție sau, și mai bine, construiești
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
la primărie ca să iei autoriza ție de con s trucție sau, și mai bine, construiești fără autorizație și dacă vine vreun control, dai „dreptul“. Cuvân tul în sine m-a fascinat și am mai scris despre el. Cum a ajuns șpaga să fie un drept? Ne-am obișnuit atât de mult cu corupția, încât o acceptăm social, o îmblânzim prin cuvinte ca s-o facem suportabilă. Când bunica mea s-a îmbolnăvit, mama a vrut să dea șpaga de rigoare la
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
Cum a ajuns șpaga să fie un drept? Ne-am obișnuit atât de mult cu corupția, încât o acceptăm social, o îmblânzim prin cuvinte ca s-o facem suportabilă. Când bunica mea s-a îmbolnăvit, mama a vrut să dea șpaga de rigoare la medic. Medicul a refuzat, drept pentru care bunica s-a pus pe plâns: „mămică, eu o să mor, doctorașul știe că nu mai scap și de asta n-a vrut să primească“. Grav este că așa am crezut
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
că toți fură, că toți sunt corupți. Tratăm corupția ca pe un fel de fenomen meteorologic: ni se întâmplă tuturor, nu depinde de noi, nu are autor cunoscut. Iar atunci când avem în față oameni reali care ne cer și iau șpagă, atunci aceștia au „dreptul“ să ia, iar circumstanțele devin explicabile. Povestea se repetă aproape identic la nivel politic. Discursul politic este impregnat de tema corupției. Când însă vine vorba despre cazuri concrete, vehemența se înmoaie. Se găsesc mereu scuze. Sau
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
acest prim-pas - nepro tejarea mem brilor anchetați - să-l facă toate. Unde sunt totuși aproximativ la fel aceste partide e în promovarea unor poziții pro-active de limitare a corupției. Evident că prin partide se știe cine sunt oamenii cu șpăgile, cine strânge banii ilegali pentru campanii elec torale etc. Să spui doar „bine, luați-l“ când arestează DNA pe cineva nu e destul. Partidele în sine ar trebui să aibă reguli și să prevină. În acest punct, PDL a încercat
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
Ea, o biată muncitoare, este pusă să curețe secția în fiecare zi, doar-doar o spune vreo vorbă care să-i ajute să o dea afară. O cheamă: — Ei, tu, cum dracu’ te cheamă! Vino-ncoace! De ce? Pentru că anumiți avocați primesc șpagă de la hoți și de la violatori. Împart șpaga cu judecătorul și-și eliberează clientul. Asta este pâinea lor. De asta nu se votează nici o lege împotriva criminalității. Ei știu că sunt toți recidiviști. Nu au interes să pună în pușcărie un
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
curețe secția în fiecare zi, doar-doar o spune vreo vorbă care să-i ajute să o dea afară. O cheamă: — Ei, tu, cum dracu’ te cheamă! Vino-ncoace! De ce? Pentru că anumiți avocați primesc șpagă de la hoți și de la violatori. Împart șpaga cu judecătorul și-și eliberează clientul. Asta este pâinea lor. De asta nu se votează nici o lege împotriva criminalității. Ei știu că sunt toți recidiviști. Nu au interes să pună în pușcărie un hoț. Îl țin în arest vreo două
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
sunt toți recidiviști. Nu au interes să pună în pușcărie un hoț. Îl țin în arest vreo două luni, apoi îl eliberează, dându i posibilitatea să atace din nou. Acesta își va chema din nou avocatul, va da din nou șpagă. Știi, F., la 16 ani, ieșea din fabrică pe la 11 noaptea, mergea pe jos până la gară, lua trenul și cobora în sătucul ei, apoi traversa câmpul înzăpezit. Nici nu-și găsea casa din cauza viscolului. Are vreo vină acum? Scrisoarea 136
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
și una funcțională. Un exemplu caracteristic din acest punct de vedere este modificarea textemului caragialian Amice... ești idiot!, brevetat de către Domnul din schița Căldură mare. În discursul public actual, textemul respectiv cunoaște variații precum următoarele: "Amice, ești depășit" (userul "Miki Șpagă", 15.07.2009, http://forum.realitatea.net/showthread.php?p=640596); "Primul artist abstract??? Amice, ești total incult. Jenant..." (userul "Acid", 06.05.2010, http://steagulrosu.ro/2010/05/05/prima-expozitie-de-arta-abstracta-marca-florin-petroi/); "amice, ești paranoic" (userul "claudiu", 04.08.2008, http
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
chiar cu multă ,,iubire creștinească”, nu într- un mod primitiv ca pe vremea lui Bastus. Astăzi bogățiile țării, al unei țări a cărei populație a fost sărăcită cu bună știință, sînt vîndute în liniște, pe nimic, unor străini, dar cu șpagă grasă pentru vînzători. - Vînzătorii de neam ! - Spune ,,Bastus” , spune ! Ca un cîine turbat atunci cînd a venit momentul, m-am băgat în față pentru a conduce și eu țara, dar asta nu pentru a face ceva bun pentru oameni, ci
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
cu democrația lui, noi eram aici <<brațul înarmat al poporului >> ! Nu puteam lăsa ca țara să fie jefuită de oricine. țARA TREBUIA JEFUITĂ de cine TREBUIE ! “ - Spune ,,Bastus” , spune ! ,,Ca om politic <<remarcabil>>, am vîndut petrolul țării pe nimic, cu șpaga de rigoare, pentru că nu puteam să fiu mai prejos decît alții și trebuia să-mi fac și eu colecția de case și de tablouri. Oare nu știați că unii oameni capabili, cu adevărat ,,merituoși>> au și mătuși bogate ? Uitațivă unde
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
au reușit să supraviețuiască în primele două decenii post-decembriste în România. Întemeindu-se probabil pe o rădăcină culturală rămasă în mentalul colectiv din arealul zonelor de productivitate agricolă, acolo unde pământul are valoarea de principal instrument de producție, dijma devine șpagă și se propagă ușor prin canalele administrației publice. Nu s-ar putea spune același lucru despre zonele în care apare industria, pentru că muncitorimea română, marcată de istoria recentă comunistă, nu mai avea conștiința exploatării sau a legării de capacitățile de
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
unei relaționări bazate pe putere. Mai mult decât atât, cred că ceea ce s-a putut salva din regula socială a regimului comunist a fost tocmai conștiința apartenenței la un corp social tehnic, cu un status care se opunea prin definiție șpăgii. A existat totuși un răspuns la relația de putere impusă de regimul comunist și, în general, la sentimentul inechității sociale, exprimat în zicala "noi ne facem că muncim, ei se fac că ne plătesc". Este vorba de o duplicitate care
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
decid pentru toți. Alegerea consumatorului devine pentru mulțime un mit. Privilegiații sistemului însă, cei din vârful partidului și al miliției și mai ales al securității, primesc caimacul, ceea ce e mai bun le revine, de multe ori gratis sub formă de șpagă și atenții. Gheorghe Florescu își scrie confesiunile dintr-o perspectivă economică aproape: e comerciant de cafea, cafegiu. Din fiu de năpârcă, cu tatăl deportat la Canal, ajunge răbdător și metodic să urce toate treptele comerțului comunist pentru a se poziționa
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
pregătească și să vândă cea mai bună cafea din țară, cafeaua Avedis, într-o vreme când comerțul e aproape inexistent din pricina unei politici criminale de aprovizionare a țării. Ascensiunea sa în carieră este un aspect interesant, instrumente de propulsare fiind șpaga, obediența față de șefi, apropierea de ei prin orice mijloc, mai ales nășirea, dar și respectul pentru client precum și un simț acut al valorii. Detectează cu precizie oamenii de valoare precum și pe cei influenți și decide să servească ambele categorii cu
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
de kg de aur, și foarte mulți bani. Pentru a nu da în vileag întreaga caracatiță a corupției securiste, Ștefănescu este suprimat. Cafeaua era furnizată de Florescu și de alți câțiva armeni. Mostrele din export sunt valorificate în folosul comercianților. Șpăgile pe care le primesc doctorii sunt revândute la magazinele lui Florescu. În plus, există foarte multe legături prin care Florescu intră în posesia nelegală a cafelei. Răsuflă ușurat când rupe relațiile cu un astfel de furnizor ce alege plecarea din
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
sau al unei clase își pune problema nu cum pot să fac să câștig competiția ci cum pot să-mi mențin un privilegiu? Un cetățean al unui stat liberal își pune problema cum pot să fac să nu mai plătesc șpagă chirurgului atunci când sunt operat, de vreme ce toată viața mea am fost un plătitor onest al asigurărilor de sănătate? Un cetățean al unui stat liberal se întreabă cum pot face încât copilul meu să aibă șanse egale la educație? - Țara în care
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
În țări care respectă competența În domeniu. Un singur exemplu: un inginer talentat care repară mașini În Spania, soluție la care a recurs după repetate Încercări de a face același lucru În România, fără a avea pile și bani de șpagă. Un tânăr extrem de capabil, plecat de la Universitatea din Cluj cu o bursă de doctorat În Olanda, s-a remarcat, a fost reținut la o universitate acolo și În șapte ani a devenit șeful unui grup performant de cercetare și conferențiar
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]