18,529 matches
-
Acasa > Manuscris > Amintiri > AMINTIRI TRECUTE Autor: Florin Cezar Călin Publicat în: Ediția nr. 2000 din 22 iunie 2016 Toate Articolele Autorului AMINTIRI TRECUTE Motto ” Oricât aș plânge, lacrimile nu îți vor șterge amintirea” Autor anonim Eu te-am păzit ca pe-o comoară În sufletu-mi te-am încuiat. Și îți repet ! A câta oară ?! Că tu nu ești de condamnat. Tu ai plecat pe drumu-ți drept Cu tot alaiul plângător. Lasându-mă
AMINTIRI TRECUTE de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382134_a_383463]
-
frunză și apoi, Mi-ai așezat genunchii la pământ... Și când durerea singură am înfruntat, Plângând la ceas de noapte prin spitale, Tu, singur, ai venit și m-ai vegheat, Și-alături, în genunchi, mi-ai dat răbdare... Mi-ai șters cu mâna-ți lacrime amare, Și mi-ai zvântat de chin rănitul suflet, Iar crucea mea de multe ori luat-ai, Făcând ușor și lin umilu-mi umblet... În seara asta, Doamne, dă-mi povață, Iubire, har și binecuvântare, Să pot
O MÂNĂ ÎNTINSĂ DE LA DUMNEZEU de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382233_a_383562]
-
să nu-mi fi dat seama? Nu se poate, dar totuși, ce să cred, dacă nu asta? Clar, nu mai asta e, altceva ce să fie? Ei, o veni ea până dimineața.'' Și îi dădură lacrimile ca unui copil. Le șterse, dar altele îi plecară pe obraji. Văzând că nu se poate stăpâni, se ridică de pe bancă. Fugi în scară și urcând treptele din doi-trei pași, ajunse acasă. Intră în casă fără să realizeze că lăsase ușa descuiată și închise ușa
RĂPIREA (4) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382294_a_383623]
-
de blocare la îndemâna utilizatorilor. Astfel, pe forumurile publicațiilor autorizate numărul comentariilor neautorizate, ceea ce nu înseamnă decât un alt termen pentru cenzură, este din ce în ce mai mare. Pe de altă parte, deținătorii de conturi Facebook, pot la rândul lor să blocheze sau să șteargă din lista de prieteni persoanele care introduc în rețea informații neconvenabile sau să ascundă acele mesaje. Acestea sunt lucruri binecunoscute, măsuri elementare, le-am putea numi de autoapărare, care împiedică spațiul virtual să devină o junglă în care demnitatea și
REGLEMENTAREA JURIDICĂ A DOMENIULUI SOCIAL MEDIA – TENTATIVE RECENTE ȘI CONTRAREACȚII ÎN SPAȚIUL PUBLIC [Corola-blog/BlogPost/93206_a_94498]
-
reuniunea aniversară din Ottawa a fost aceea că nicio clipă nu s-a resimțit oboseala, pentru că fiecare cuvânt al vorbitorilor părea așezat la locul cel mai potrivit. Așadar, o frumoasă reușită în viața literară a comunității românilor canadieni, care îmi ștersese cu totul importanța politică a zilei de 29 iunie, cu reuniunea ei la vârf în capitala țării. Abia când am ajuns în aeroport, gata de plecare, mă priveau din stivele de publicații, înaintând pe un covor roșu, Enrique Pena Nieto
O ANIVERSARE LITERARĂ ROMÂNEASCĂ, ÎN PARALEL CU VIZITA PREŞEDINTELUI OBAMA, ÎN CAPITALA CANADIANĂ OTTAWA [Corola-blog/BlogPost/93164_a_94456]
-
totalitate, măcar gramatică limbii române de azi dă dovadă că noi vorbim cea mai veche limba din Europa, mult mai veche decât greacă și latină. Peste tot sunt urmele valahilor, rumunilor și deși au fost puteri interesate de a-i șterge din istorie sau măcar de ai diminua, a-i dezbina, a-i stăpâni, a-i dezmoșteni, a-i dezrădăcina și a-i deznaționaliza pe acesti străvechi țărani (arieni, pelasgi, traci, geto-daci, rumuni, armâni, români, cum vreți să le ziceți!), iată
VLAD ŢEPEŞ A AJUNS ÎN PAGINILE ZIARULUI PRAVDA [Corola-blog/BlogPost/93255_a_94547]
-
cel isteț ca un proverb. // Eliad zidea din visuri și din basme seculare //...// Boliac cânta iobagul ș-a lui lanțuri de aramă //...// L-ale țării flamuri negre Cârlova oștirea cheamă”, „Mureșan scutură lanțul cu-a lui voce ruginită”, „Iar Negruzzi șterge colbul de pe cronice bătrâne”, „Ș-acel rege-al poeziei, vecinic tânăr și ferice, / Ce din frunză îți doinește, ce cu fluierul îți zice, / Ce cu basmul povestește - veselul Alecsandri...”. Sunt poeți care au făcut „icoană și simbol” din acele „sânte
„VĂD POEŢI CE-AU SCRIS O LIMBĂ CA UN FAGURE DE MIERE” [Corola-blog/BlogPost/93263_a_94555]
-
dacă fără tresele ori fără Doamnele lor? Cum n-am înțeles nici dacă fără acestea toate, ar fi rechini albaștri caporalii, ori numai cadeții și generalii. Poate că vă mai gândiți. (Neamțu Victor, Iași) * Nu ar fi intenția mea să șterg cu o trăsătură de condei merite și realizări, lista momentelor de sărbătoare ale unui om activ și remarcat în cercul său. Aveți cu siguranță dovada accesibilității, copiii vă ascultă cu atenție basmele din Castelul cu statui, altfel ar fi de
Actualitatea by Monica Patriche () [Corola-journal/Journalistic/8222_a_9547]
-
doua a Kalende-lor, din aceeași generație de premianți ai Fundațiilor cu Tonegaru și Geo Dumitrescu. Și nu sare foarte departe de ei. Cumințenia pur formală de care vorbeam e doar prima dintre iluzii. Versuri debusolate, amestec de silă și revoltă: "șters voiu suna ora revoluției". Retorica, pe cît de teribilă/ teribilistă, pe-atît de fricoasă, a auto-încurajării: "Totuși, totuși să nu desnădăjduim - / ah, de nu m-ar trăda fețele voastre oameni și-orașul!/ Vă spun: Dacă armatele nu vor veni până mâine
Marile iluzii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8223_a_9548]
-
scară a valorilor culturale (!?) v-ați asumat și riscul de a vă fi înșelat în aprecieri. "Mesajul dumneavoastră - continuați grandilocvent - transmis prin intermediul revistei a fost înțeles de persoana mea. Citindu-l(,) am aplicat la texte o nouă corectură și am șters și înlocuit cuvintele care nu au un sens și nu sunt adaptate după "Dicționarul Explicativ al Limbii române". Ce vreți oare să spuneți cu această mărturisită adaptare? Adică atunci când vă scrieți textele, folosiți cuvinte fără sens și neconforme cu Dicționarul
Actualitatea by George Marin () [Corola-journal/Journalistic/8251_a_9576]
-
oare să spuneți cu această mărturisită adaptare? Adică atunci când vă scrieți textele, folosiți cuvinte fără sens și neconforme cu Dicționarul Explicativ al limbii noastre materne? Atrăgându-vi-se atenția, aplicați cu seninătate o corectură, chiar o nouă corectură, cum precizați, ștergând și înlocuind cuvintele cu pricina? Aceasta arată că vă străduiți, nu că și înțelegeți spre ce vă străduiți. Și dacă nu ne-am dumirit până acum asupra actului creator, ce este el și de cine depinde, puneți la dispoziția curioșilor
Actualitatea by George Marin () [Corola-journal/Journalistic/8251_a_9576]
-
întâmplări excepționale. în fine, o noblețe poate să capete uneori și sentimentul pe care îl exprimă teama ta, - să nu fi spus ceva sau să nu fi scris un lucru, ceva necuviincios, pe care nu ai cum să-l mai ștergi, el intrând definitiv în subiectul respectiv, devenind o observație inefasabilă. Nu ajunge, când te temi, să nu se producă una ca asta... Dar mai există o coardă,... o strună secretă, care să scoată în mecanica, în mișcarea pianului, să-l
Teama ca noblețe by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8312_a_9637]
-
în această misiune cu fervoarea neofitului care intră la mînăstire. Văzînd în patrie o entitate mistică, Bălcescu, pornit pe un drum fără întoarcere, devine slujitorul ei necondiționat. Viața sa devine cea a unui soldat-călugăr. Dă la o parte tentațiile lumești, șterge din planul său existențial instanțele parazitare, precum cariera, averea ori căsătoria, consacrîndu-se propriei sale religii, cu fervoare totală. în generația romantică, pașoptistă, Bălcescu a reprezentat singurul exemplu de asemenea comportament. Istoricul a avut intuitiv, aplecarea spre explicația divină a istoriei
Călugăr și soldat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8314_a_9639]
-
că Tismăneanu este un Marsyas complet: ruptura sa de comunism nu e declarativă, ci efectivă. În al doilea rînd, pe plan internațional, omul acesta este o prezență foarte incomodă pentru cei care și-ar dori ca tragedia comunismului să fie ștearsă din memoria europenilor, fie și numai pentru a anula responsabilitățile personale și pentru a diminua consecințele pe care epidemia marxistă le-a lăsat în urmă. Într-un Occident în care hegemonica propagandă a stîngii a cultivat sistematic oroarea de fascism
Un Marsyas contemporan by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8326_a_9651]
-
Iată ce-și amintește artista despre acest recital din 1970: “Din nefericire, sub formă video acest recital nu mai există, probabil a fost distrus după plecarea mea în Germania sau poate, așa cum am auzit că se proceda, banda a fost ștearsă sau reînregistrată, din spirit de economie. Sau, mai știi, a fost “ascunsă” bine de “prieteni” din TVR-ul de altădată. Totul este posibil, din fericire a fost păstrată și bine conservată banda audio, la Radio România, de către Titus Andrei, căruia
Povestea (?i... pove?tile!) continu? (V) by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/83417_a_84742]
-
vacanței... Într-o precuvîntare, după ce calendarul s-a isprăvit, Mangiuca scrie, din Oraviți'a, Temesvar, că sărbătorile și datinile unui popor sînt mai importante chiar decît limba lui, pe care asuprirea o poate schimba. Nimic pe lume, însă, nu poate șterge eresurile, frica și credința, morala și descifrarea cerului înstelat. Ele pot să spună, mai bine decît orice istorie, "déca suntemu noi descendinți direcți dela coloniele romane, séu suntemu Daci romanisați." Pornind de la această întrebare, Mangiuca se angajează (ah, anii cînd
Cronica anului 1882 by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8434_a_9759]
-
Concluzia: castitatea femeii dintr-o familie este garanția proprietății acelei familii. A treia problemă este că sursa moralei sunt legile. În acest caz, distincția dintre legile nescrise (morala spontană de tip tradițional) și cele scrise (justiția oficială a societății) se șterge în favoarea celor din a doua categorie. Pe scurt, justiția poate modifica morala unei comunități. Aplicarea timp îndelungat a unei legi schimbă mentalitatea oamenilor în direcția dorită de lege. De pildă, incestul. La început, interdicția a fost o constrîngere menită a
Minoritatea activă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8439_a_9764]
-
poate surprinde prin curajul autorului de a descrie o Românie deloc idilică (e drept situată într-un trecut apropiat), în care iluziile sunt făcute praf, iar destinele eșuează în mediocritate și promiscuitate. Societatea devine mediul vâscos în care individualitățile se șterg, sentimentele se maculează, oamenii colcăie într-o existență lipsită de orizont. Atrium este romanul ratării unor foști colegi de liceu. În contact cu viața reală iluziile pier una după alta, entuziasmul adolescentin se stinge și în locul lor se instalează, pe
Fețe ale ratării by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8447_a_9772]
-
un personaj criminal (274) în roman (și mai întâi în societate, nu?). Ori: "Uciderea" Olgăi de către Val, în - enormă - "comparație" cu uciderea cămătăresei de către Raskolnikov din Crimă și pedeapsă de Dostoievski (377). Olga anunță moartea lui Val, dar îi sunt șterse detaliile (477). Dispar aluziile literare, chiar și la Homer (481). Aici, lui Sorescu i se reprimă intertextualitatea. Omul "nou" nu trebuia să citească din Sorescu despre felul cum se desfășura autocritica în faza primă a comunismului românesc (483). Ori să
Imposibila de-cenzurare by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8467_a_9792]
-
la ieșirea din închisoare cât este de liber, simțindu-se ca un om fără casă (468). Personalizare a tragicul fără noimă, el nu poate fi asemănat cu personajul autofag Hagi dintr-un poem al lui Ion Barbu (467). Cenzura îi șterge și portretul caracterial: "un om celebru foarte anonim", "uneori ironic și acid, dar mai degrabă sfios..." (523) Nu e îngăduită ironia la adresa inconștientei conștiințe naționaliste (510-511). Tot aici, actualitatea unei lumi, cum se deduce, scufundate, este asemănată cu presiunea din
Imposibila de-cenzurare by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8467_a_9792]
-
fi rodnic". Ultima frază e capitală pentru a înțelege mobilul compromisului. Noica acceptă a emite la comandă texte obediente pentru a putea scrie și publica, pentru a se reintegra lumii culturale, primenite prin "liberalizarea" din jurul anului 1965. Fără a putea șterge, după cum recunoaște Sorin Lavric, "impresia jalnică pe care rîndurile de mai sus o fac asupra cititorului - impresia unei capitulări definitive", putem înțelege mecanismul lor disperat-constructiv, egal cu o ultimă șansă de împlinire. După ieșirea lui Noica din închisoare, viața sa
Noica între extreme (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8513_a_9838]
-
-ar fi. Să se ducă dracu la bulgarii lui în Popești. Stătea întinsă pe canapea, plânsă și cu buzele sparte de dosuri de palmă și-i curgea sânge din nas. Maică-sa stoarse batista în chiuvetă, se apucă s-o șteargă de lacrimi și sânge, jelind-o acum în hohote, bine Ninuța mia, îngeru mieu, fetița mia... Faci cum vrei, cum te taie capul, numai tu să fii fericită, da ai să te căiești, și-o să fie prea târziu. Era și
Flacăra Roșie (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8512_a_9837]
-
mediului scanat și radiografiat de romancier se datorează însă, după cum vom vedea, nu numai ingineriei și planificării sociale (cu clasa muncitoare, chipurile, în postură conducătoare), ci și unei repetitivități biologice, la nivelul diferitelor generații. Cu diferențele de rigoare, tot mai șterse pe măsură ce romanul avansează, copiii vor reitera greșelile părinților și vor retrăi, când va veni vremea, dramele lor. Sistemul socio-economic, regimul politic și, pe de altă parte, legile implacabile ale eredității îi vor aduce pe junii de azi exact în punctul
Flacăra Roșie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8533_a_9858]
-
marginea nu mă primea înăuntru/ nu-mi spunea stai cu noi ia loc pune-ți și tu ceva în blid/ pentru că eram fără îndoială fals și exhalam duhorile Confortului/ cu toate că ălea cinci sute de ani sedimentate în creier/ nu-mi șterseseră cu totul mirosul de fum, ud și cald/ senzația aia de transpirație și floare de fân lipită de vertebrele ascuțite/ nămolul spârcâind printre degetele picioarelor/ în rutele întotdeauna fericite ale vânătorii.". După excursia imaginară la origini, acesta se va întoarce
Dinspre margine by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8552_a_9877]
-
în scena de mare frumusețe, când fata își lasă părul să-i cadă pe umeri. Și-a scos unicul pieptene... și-a fost cutremurător, nepământesc! Ploaia de aur pe Semele. M-am îmbăiat într-o fuziune de glorie, m-am șters cu el ca pe un prosop, m-am sugrumat, în prada unui sadism fără seamăn." Că unda literară se revarsă când și când în paginile "neliterare" ale scriitorilor e un fapt, la urma urmei, firesc. "Seva" de care vorbea Lovinescu
Are și literatura partea ei by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8539_a_9864]