932 matches
-
aterizaseră la Port Said, forțele britanice și franceze au Încetat focul. În aceeași zi, ONU autoriza trimiterea În Egipt a unei forțe de menținere a păcii, acceptată de Nasser pe 12 noiembrie, cu condiția ca suveranitatea egipteană să nu fie știrbită. Trei zile mai târziu, trupele ONU au sosit În Egipt, iar la 4 decembrie au intrat În Sinai. Între timp, britanicii și francezii și-au anunțat retragerea din Suez, care a durat până pe 22 decembrie. Marea Britanie, ale cărei rezerve de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
DOMNUL MAREȘAL, s'a prevăzut ca Guvernămintele să-și dea avizul asupra repartițiilor de evrei, la industriile de pe teritoriul lor, dat fiind situația specială a provinciilor Bucovinei și Basarabiei 1356. Marele Stat Major apreciind că autonomia Guvernămintelor nu trebuie să știrbească prestigiul puterii militare care este unică pe întreg teritoriul țării și întrucât munca obligatorie este prestată de evrei în schimbul serviciului militar, această atribuțiune fiind de resortul cercurilor și corpurilor teritoriale, și totodată, pentru a nu prejudicia interesele economice ale provinciilor
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
antinomie" (cf. Boia, 1997, p. 60). Imperativele de ordin profesional trebuiau conciliate cu comandamentele naționaliste. Istoriografia interbelică românească a încercat acest dificil compromis, după cum indică și N.A. Constantinescu (1928): "Sarcina de a întreține necontenit viu sentimentul conștiinței naționale, fără a știrbi adevărul și fără a cădea în banalitatea exaltărei patriotice nu e prea ușoară" (p. 3). Adevăr întru naționalism, acesta pare a fi sloganul istoriografiei interbelice. În ciuda dificultății de a armoniza aspirațiile epistemice înspre adevăr cu menținerea febrilității naționaliste, artizanii istoriografiei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
formează secțiunile introductive ale manualelor scrise în acest spirit. Până și N.A. Constantinescu, cu ale cărui citate am ilustrat pasionalitatea naționalismului fanatic, specifică în prefața la manualul său că "Sarcina de a întreține necontenit viu sentimentul conștiinței naționale, fără a știrbi adevărul și fără a cădea în banalitatea exaltărei patriotice nu e prea ușoară" (Constantinescu, 1928, p. 3). Manualul său constituie un exemplu elocvent a cât de dificil de îndeplinit este acest deziderat. Alți autori, în schimb, reușesc să fie consecvenți
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1952, p. 168). Este reluată aici teza formulată de P.P. Panaitescu în monografia sa Mihai Viteazul (1936), care afirmă că Mihai nu putea fi în niciun caz fiul legitim al lui Pătrașcu cel Bun. Aureola originii sale nobile este iremediabil știrbită prin stabilirea descendenței materne a lui Mihai dintr-o "vânzătoare de rachiu" (Panaitescu, 1936, p. 17). Afirmația că Mihai s-ar trage dintr-o "rachieriță" l-a exasperat în așa măsură pe N. Iorga încât patriarhul istoriografiei românești a denunțat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
s-a pus capăt rapid în 1971, prin lansarea "mini-revoluției culturale" decretată prin "tezele din iulie" pronunțate de secretarul general la întoarcerea din turneul său asiatic. Modelul stalinist era reinstalat în politica românească. Noua turnură asiatică a comunismului românesc a știrbit și în cele din urmă distrus prestigiul internațional și suportul popular al secretatului general. Nerespectarea acordurilor de la Helsinki (1975) privind drepturile omului la care România a aderat și privațiunile economice elementare ale populației antrenate de falimentul tot mai evident al
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Predești Priporu �� Prundeni Racoviță Robești Roești Roești/Pesceana Românești Roșiile Rotărăști Rudă �� Rugetu Runcu Rusănești Sălătrucel Săliștea Sâmbotin Sărulești Scundu Sinești Slătioara Slăvitești Stanomiru Stoenești/ Berislăvești Stoenești/ Stoenești Stoicănești Streminoasa Stroești Surpatele Șerbăneasa Șerbănești/ Ștefănești Șerbănești- Păușești Otăsău Șirineasa Ștefănești Știrbești �� Telechești Tepșenari Tetoiu �� Țină Tomșani Totești Turcești Țepești Țuțuru �� Udrești Ulmetu Urși/Popești Urzica Vaideeni Valea Cheii Valea Văleni Vărleni/Stănești Vețelu Viișoara Vlădești Voicești Voineasa Zătreni Zăvideni JUDEȚUL VRANCEA Chiricari Bahnele Andreiașu de Sus Andreiașu de Jos Bălești Bătinești
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]