1,119 matches
-
SOS DE SMÂNTÂNĂ 2 ouă, 200 g smântână, 100 g cașcaval ras, 200 g șuncă, 500 g spaghete, 50 g unt, 100 g iaurt Spaghetele se fierb în apă cu sare timp de nouă minute. Punem untul la topit, adăugăm șunca tăiată cubulețe și smântâna amestecată cu ouăle bătute spumă. Adăugăm iaurtul, lăsăm să dea un clocot, apoi turnăm peste spaghetele fierte și scurse de apă. ȘNIȚEL DE ARDEI GRAS Șase ardei grași se călesc uniform în ulei. După călire se
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
ușă batantă, în clasa I-a și a II-a. O ușă batantă despărțind niște oameni de alți oameni. Strecor o privire în compartimentele de clasa I-a: măști opace și uniforme moțăie sau rumegă în silă felii copioase de șuncă, ce se adaugă la sigur straturilor asemănătoare de pe propriul lor trup dezobișnuit de mișcare, de zguduirea unor hohote de rîs, de rostogolirea pe-o pajiște verde. Dincoace, încerc să găsesc un loc. Lumea este guralivă și pestriță. Se vorbește mult
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
în bucătărie, strigând: - Anică, hai!.... Mai, Anică!.... Anica îl întâmpină voioasa cu sortul în brâu și cu făcălețul în mână, făcând încă o mămăligă caldă pentru omul ei întors de la câmp și, după ce ospătează amândoi, lapte cu mămăligă, pâine și șuncă gustoasă, plăcinte calde, mai stau la o vorbă, măi beau un păhărel de țuică și ronțăie mere. Moș Gheorghe își face o țigară, răsucind tacticos tutunul în foaia de ziar “Scânteia”. Se sfătuiesc amândoi ce să semene la anul pe
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
doua cameră, împreună cu prietenii noștri, era făcută ca să fie bănuită. Am stat 5 zile în temniță. Dar ce temniță veselă!... Fruntașii partidului conservator în cap cu prințul Gheorghe Bibescu ne-au trimis imediat sumedenie de bunătăți. Kilograme de icre tescuite, șunci, prăjituri de la Capșa, pui fripți, ouă proaspete, sticle cu vin, duzini de butelii cu șampanie. La ora dejunului și la ora prânzului o mare masă era întinsă în camera mea - fiindcă erea cea mai mare - și aci mâncam cu toții, plus
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
câte un banc și se trezeau că treaba merge strună pe toate planurile. Până târziu în noapte se muncea cu sârg. Se fierbeau chiștele, se umpleau două tobe și cârnații. A doua zi, cârnații se dădeau la fum, în pod. Șuncile, slăninile, costițele, șoldurile și capul, rămâneau vreo săptămână în covată. Toată grăsimea se topea, se strecura de jumări li se turna în oale smălțuite de lut, ce le păstram în pivniță. În curte se făcea curățenie, ca să nu rămână nici un
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
l-a depus cu ușurință pe platforma vagonului, apoi pe cel mai mic și, în final, plasele de nailon. Gata. Tu, Rozalie, ascultă-mă: aici ai o dună și dincolo două perne pentru copiii tăi. În sacoșele astea ai niște șuncă, pâine și apă minerală. Atât am reușit și noi să vă aducem. Stăteam toți în jurul mamei, în timp ce din ochii ei curgeau lacrimi de mulțumire și de bucurie. Sabina, Sandule, dragii mei prieteni, Dumnezeu să vă răsplătească pentru ajutorul vostru creștinesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
pâinea, slănina și apa minerală. Mama a luat pâinea și, după ce a făcut semnul crucii cu ajutorul cuțitului în partea de jos a pâinii, a început să taie felii din franzelă, punându-le pe ziar, apoi a tăiat bucățele subțiri din șuncă, pe care le-a așezat deasupra pâinii. Acum gustarea era pregătită. Copii, rugăciunea, vă rog. Da, mama. Mânca-vor săracii și se vor sătura, și vor lăuda pe Domnul, iar cei ce-L caută pe Domnul, vii vor fi inimile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
de mama sa. Prin familia La Mont de la parter, constatăm că ei nu gătesc În stilul nostru. Dimineața, de obicei, iau o felie de bacon (slănină) peste care așează două ochiuri. Acest fel e numit ham and eggs - ouă cu șuncă. Ham e șuncă, dar ei prepară cu bacon, care e propriuzis slănină (un fel de Kaiserfleisch). Șunca e mai bună. Alături de aceasta, iau un ceai sau o cafea și eventual marmeladă sau alt dulce. La prânz, domnul La Mont (noi
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Prin familia La Mont de la parter, constatăm că ei nu gătesc În stilul nostru. Dimineața, de obicei, iau o felie de bacon (slănină) peste care așează două ochiuri. Acest fel e numit ham and eggs - ouă cu șuncă. Ham e șuncă, dar ei prepară cu bacon, care e propriuzis slănină (un fel de Kaiserfleisch). Șunca e mai bună. Alături de aceasta, iau un ceai sau o cafea și eventual marmeladă sau alt dulce. La prânz, domnul La Mont (noi Îi spunem Lamonțică
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Dimineața, de obicei, iau o felie de bacon (slănină) peste care așează două ochiuri. Acest fel e numit ham and eggs - ouă cu șuncă. Ham e șuncă, dar ei prepară cu bacon, care e propriuzis slănină (un fel de Kaiserfleisch). Șunca e mai bună. Alături de aceasta, iau un ceai sau o cafea și eventual marmeladă sau alt dulce. La prânz, domnul La Mont (noi Îi spunem Lamonțică) 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 43 când timpul e bun
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
povestesc despre suveniruri - sunt intangibile! Dar la de-ale gurii... este suficient să vă spun că un sandwich tip Mc. Donald’s îți saltă ușor din buzunare 7$. Pe ce? Un corn lung, tăiat pe la mijloc, cu o felie de șuncă străvezie rătăcită pe-acolo și două frunze de salată... ofilite și alea. Feriți-vă de... foamea moscovită! O foame premeditat întreținută de neprietenoasele noastre gazde prin astfel de... neprietenoase prețuri... Dialog mut între vânzătorii din aeroport și turistul român, flămând
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
o luai de la capăt, te plimbai pe străduțele aglomerate, unde măcelăriile-ți lăsau gura apă, dar puteai intra să-ți iei repede un sandvici proaspăt, făcut în nici două minute, din chifle cu lapte unse cu unt, câteva felii de șuncă de Praga sau salam mortadela, o felie de roșie și câteva de castravecior, ca la celebrele magazine cu mezeluri Rochus. Brutăriile te amețeau de-a dreptul cu mirosul de pâine caldă, franzeluțe sau cornuri, erau renumite cele ale fabricii Herdan
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Odată și-a luat și-o roșie în ceafă, din partea unui nemulțumit căruia nu-i conveneau recreațiile sale. Atunci Cristi s-a oprit, s-a întors și l-a privit în ochi pe bădăran. Un umflat căruia abia-i stăteau șuncile pe oase, slinos și prost îmbrăcat, cu un lanț mare de aur peste haine și dat cu un parfum ieftin de cameră. Pleoscăia în continu- are niște pâine înmuiată cu mâinile-i murdare în blidul de ciorbă și îl privea
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
buni aceste manifestații de entuziasm. Probabil, din cauza unui sentiment de inutilitate ce îi învăluie subit. Miercuri, 21 iunie 2000 VASILE GÂRNEȚ: Restaurantul hotelului Kaiserhof este mic. Se gătește în chiar sala unde se servește micul dejun. O bucătăreasă grasă frige șuncă și prăjește ouă. Parcă s-ar găti pe sine însăși... Tot ea mărunțește, cu o îndemânare incredibilă, niște căpșuni mari. Căpșunile cu smântână sunt foarte gustoase. E tot ce pot să mănânc la această oră. Am timp să urmăresc ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
sunt preot catolic. Ca și în alte zile, caut un loc cu o bancă unde să iau masa de prânz, după ce mi-am cumpărat câte ceva de la un magazin alimentar. Cât de bun poate fi un sandviș cu brânză și șuncă și o bere fără alcool! Nu sunt singurul. Lângă mine se așează trei pelerini, unul probabil corean, și toți servesc prânzul în aceași manieră. Sunt foarte mulțumit pentru că în mijlocul pieții este o operă artistică, din fier, cu lucrurile necesare pelerinului
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
gulii, în care se adăuga și un pic de griș. Nu primeau nici o scrisoare de acasă și cărțile lor poștale expediate nu au ajuns la adresă. În două rânduri li s-au dat, prin Crucea Roșie, pachete cu pesmeți și șuncă. „Când am văzut merindele de la noi, am început să plângem“, mi-a spus. I-au pornit la 15 mai în România, unde au sosit după 8 zile. O lună au făcut carantină la Cotroceni și pe urmă le-a dat
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
mirase această atențiune, dar am aflat în urmă că cu aceleași vagoane veneau din Moldova infirmii lor. De aceea aveau paturi, ghirlande și fuseseră despăducheați ai noștri. În vagonul-bucătărie erau grămădite pentru ai lor fel de fel de merinde: slănină, șuncă, cafea, ouă etc.; ce cu minte fusesem de gândisem să aprovizionăm și pe ai noștri. Atunci am constatat câți bani strânseseră infirmii noștri cu lucrările ce făcuseră în Azil, unii porneau cu 200-300 lei. Din sumele ce adunaserăm de la mama
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
din vreme și ați venit așa pe neașteptate, pe nepregătite. Acuma ce să vă fac? Cum să scot din pământ mâncare pentru voi, când focu-i stâns la bucătărie, bucătarul e dus cine știe unde, iar în camara mè de burlac nu gem șuncele, brânzeturile și cozonacii. Treaba ta, să ne dai ce ai la îndemână, întâmpinai eu; n-avem noi în casa ta să poroncim de bucate. Să știi însă un lucru, iubite Manolucă, că nici morți nu plecăm de aici pănă nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
nici nu prea s-a distrat el așa, fi-su’ nu prea-l băga-n seamă, nu e treaba mea de ce. Pot să-l întreb, da’ n-are rost. Ăsta bătrân, 66 de ani are, el are frigideru’ plin, cașcaval șuncă, de toate, da’ el nu mănâncă decât fasole bătută, aia-i place lui. Și zarzavaturi ieftine. N-are nevastă, da’ știi ce face? Păcălește zarzavagioaice din astea din piață. Îl vezi că se duce la piață într-un baston, șontâc-șontâc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
Sau șapte. Și un rățoi. Pe rățoi aflăm că îl cheamă Donaldinho. Rățoi deștept. Ciugulește gipsul babei. Îl cloncăne. Nea Ilie, Giudi, Țoc, Mățău, Cârlig, Mosor, Tilică, Mâr, Adrienuș, Lenți. Un trib. Plus Ninel, care a terminat de afumat niște șunci. O masă. Se joacă table. Beau. Trăscău. Genocid. Te-am chelit/gogit se aude din când în când. La ora asta nevestele lor pun sau nu murăturile. Să le dăm și lor numele: Bengioaica, Iubuleasa, tanti Petre, Marilena, doamna Rodica
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
mai mult ca sigur că numărul de candidați s-ar fi redus la jumătate. Așa, Comunicare sună extraordinar de ofertant. Să faci pregătire aici, în bucătărie, unde duhnește a gaze și unde, pe frigider, stă un platou cu sandvișuri cu șuncă și ardei feliat extrem de atent. Cu toate semințele alea extrase cu grijă din găoacea ardeiului. Curățat. Pus acolo de soția lui R.T. care are, ca de obicei, grijă ca lui să nu-i lipsească nimic atunci când creează. Mașina de scris
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
pielea fiind dată, s-avem iertare!, Înapoi ciobanului, pentru cojoacele și saricele lui); cum și mezelăriile vestite ale lui Pațac, cu tot ce poate da porcul, animal „totalitar“ prin excelență, fiindcă mănâncă de toate și dă de toate: slănină, costiță, șuncă, cârnați, salamuri și tobe; și, În sfârșit, mai erau tot pe acolo birturile noastre „naționale“, cum Își spuneau, faima și mândria acestui oraș al nostru de mari bonvivanți cu pipota sănătoasă la mâncare și la băutură, rotofei și veseli ca
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
fragedă junețe, căscând gura, În grădina Rașca, dimpreună cu beizadea Sturdza Vițel, patron al sporturilor din acea vreme, la unul care - ca În pânzele cu chermeze ale maeștrilor olan dezi - se cățăra pe o prăjină lungă cât un copac după șunca atârnată În vârf, printre panglici și coronițe, răsplată pentru atlet. Iar În Cișmigiu am fost campion al alergărilor În saci. și am jucat nevinovatul crochet; iar mai târziu oina, mult și cu pa siune practicată de liceeni, azi pe nedrept
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
prin Santiago. Mulți dintre ei ne erau prieteni, așa că le-am făcut o vizită de curtoazie În timp ce jucau un meci și ne-am ales cu o invitație la o masă În stil chilian, care decurge cam așa: „mai ia niște șuncă, Încearcă și brînza, mai bea puțin vin“, după care te ridici - dacă mai poți - Încordîndu-ți toți mușchii toracici. În ziua următoare, am urcat pînă În Santa Lucía, o formațiune stîncoasă aflată În mijlocul orașului, cu propria ei istorie, și tocmai desfășuram
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
priceput niciodată prea bine ce-i cu ele, fiindcă mereu se transformă în funcție de întrebuințarea ce-o primesc la un moment dat. Mama îmi punea în mână cuțitul cel mai mare trimițându-mă în pod la afumătoarea de lângă hogeag. Acolo atârnau șuncile de porc. Trebuia să tai o felie și s-o aduc în bucătărie. În timp ce urcam scara, mă întrebam cum de nu se teme de ce-aș putea păți cu cuțitul. De pildă, să cad și să mă rănesc. Ori, din
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]