3,030 matches
-
scriu Poemul domnesc al literelor sfinte, Hrisovul Crăiesc- Fecioarei MARIA- Cea pururi Aleasă. Cu ele mă rog și mă-nchin, cu ele îmi cânt viața mea, cu ele mă-mpărtășesc-cer senin în ele sunt pâine și vin, sunt codru și grâu, țărână și stea. Cu ele alaiul de nuntă străbate azurul, îl blagoslovesc. Cu ele Biserica cântă, Cerul și pământul Te binecuvântă din dor România imne Îți slăvesc. Gânduri-fapte-graiuri, doruri mână-n mână slujind Crezul nostru cel dumnezeiesc, se prind ca-ntr
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370423_a_371752]
-
lui provizorii, sau casa lui, ograda sau grădina lui, munca sau rugăciunea lui, nu rareori chiar mormântul, rămân în permanent contact cu natura.” (Ernest Bernea, Spațiu, timp și cauzalitate la poporul român. Ed. Humanitas, București, 2005, p. 104) Pământul fiind țărâna sfântă botezată în sângele martirilor străbuni, iar Codrul care-i frate cu Românul este Dumbrava copilăriei sale, cerdacul îndrăgostiților, lăcașul nașterii, bunăstarea gospodăriei, Altarul divin, platoșa și scutul în fața vitregiilor dușmane, Vatra haiducilor, imnul poeților, toiagul bătrâneților, Aurul verde al
RĂSPLATĂ PENTRU TRĂDARE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370452_a_371781]
-
ale culmilor carpatine cu picăturile inimii le sărut șoaptele eternității povestesc faptele mărețe ale vitejilor ce dorm pe scut din iubire au închinat viețile tricolorului sfânt oriunde în lume văd fluturând culorile sale mă mândresc că-s născut os din țărâna istoriei tale scrisă pe temeliile lumii diamant neprețuit încrustat pe coloana infinitului se ridică la cer rugăciuni din piepturi curajoase de români gem plâns de dureri vechi apele Dunării brăzdează munți și îmbrățișează bărăganul legendele și balade zidite în pietre
CU VENERAȚIE ÎȚI ȘOPTESC NUMELE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370484_a_371813]
-
rugăciuni din piepturi curajoase de români gem plâns de dureri vechi apele Dunării brăzdează munți și îmbrățișează bărăganul legendele și balade zidite în pietre bătrâne semănate pe văi de la facerea lumii codrii leagănă doine adunate în memoria rădăcinilor împlântate-n țărână și veghează în taină somnul vitejilor adormiți. Îți compun imnuri stelele luminând tăcute gânduri din sufletul însetat de umbrele legendarilor voievozi și eroi ce-au zidit munți din iubire de glie stăvilind hoardele la hotarele tale Îmi scriu visele cu
CU VENERAȚIE ÎȚI ȘOPTESC NUMELE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370484_a_371813]
-
Știi că cel ce este Veșnic, ce promite-nfăptuiește, Ți-e Îndrumător și Sfetnic, Domnul încă te iubește. Românie, țară mamă, mult ai suferit sub daltă, Pruncii tăi din zări te cheamă, inimile lor tresaltă. Mi-amintesc mirosul reavăn de țărână, văd și plugul, Însă lațul strânge tare, pe grumaz apasă jugul, Ne dorim o libertate dar nu una pământească, În Cristos vrem unitate, Duhul Sfânt să propășească, Chiar de-s lupte de partide, care, cine e mai mare, Doamne, fă
DOR DE ȚARĂ de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370482_a_371811]
-
I. ÎNSĂMÂNȚĂTORUL, de Gabriel Todică , publicat în Ediția nr. 2339 din 27 mai 2017. Dumnezeu ne-a creat din țărână construindu-ne trupul asemenea olarului dintr-un bulgăre de lut A pus în el un sâmbure din Lumina Sa lăsându-l să dospească În unele trupuri sâmburele a prins rădăcini În altele s-a uscat În unele a crescut armonios
GABRIEL TODICĂ [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]
-
Acasa > Versuri > Istorie > GLOSSĂ Autor: Tamara Gorincioi Publicat în: Ediția nr. 2281 din 30 martie 2017 Toate Articolele Autorului Sunt un vlăstar dintr-un copac milenar Prin vene urlă lupii și mă strigă străbunii Mi-e cerul un reazăm și țărâna un dar În catedrala cu sfinți în lumina genunii Mi-e muntele flamură, blazon de noblețe Port semn de săgeată pe ramul crescut. Un chip de dac nobil, încrestat cu blândețe Din amintirea unui sfârșit și nou început. Prin vene
GLOSSĂ de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370549_a_371878]
-
nou început. Prin vene urlă lupii și mă strigă străbunii Cetățile renasc din întuneric și din ruini Ostași cu sică de-argint răsar în aura lunii Un steag cu dragonul lup șuieră în rădăcini. Mi-e cerul un reazăm și țărâna un dar , Albastru e sângele neamului de atlanți Revin sarcedoții pe Kogaionon, în sanctuar Sunt sevă din neamul zeilor din Carpați. Mi-e muntele flamură, blazon de noblețe Rădăcini adânci ce cresc în rocă de granit Pe aici nu se
GLOSSĂ de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370549_a_371878]
-
unui sfârșit și nou început, Un chip de dac nobil, încrestat cu blândețe Port semn de săgeată pe ramul crescut Mi-e muntele flamură, blazon de noblețe În catedrala cu sfinți în lumina genunii Mi-e cerul un reazăm și țărâna un dar Prin vene urlă lupii și mă strigă străbunii Sunt un vlăstar dintr-un copac milenar. Referință Bibliografică: Glossă / Tamara Gorincioi : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2281, Anul VII, 30 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Tamara
GLOSSĂ de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370549_a_371878]
-
nu-l mai țin minte. El nu le-nvinovățește, el nu învinovățește niciodată pe nimeni (poate tocmai de-aceea nu-l mai țin minte), el contemplă liniștit marele râu al timpului” familia, pierderile, amintirile “Tatăl zace de-un an în țărână. Acesta-i adevărul empiric. Adevărul empiric, dar nu indubitabil.” sunt repere ale călătoriei sinelui care relevă în confesional destinul ca imanență, ochiul liric întors în afară, către familie, absențe, suferință, locuri și umbre reflectă, din nou, elegiac singurătatea cu Dumnezeu
EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]
-
mai stăruie imaginile bordeielor și ale căsuțelor de cărămidă. Ba se simte rușinată, atunci când românii îi calcă pragul și-i vorbesc așa de frumos, ei , celei căreia, până nu de mult, îi ziceau țigancă borâtă, aruncându-i peste gard, în țărâna drumului, resturi de mâncare. * Luna, felinarul nopții, cu care Dumnezeu ne-a înzestrat să ne lumineze nopțile, era singura lumină ce reușea, în nopțile senine și cu lună plină, să se strecoare printr-o gaură lăsată în tavan, în dreptul vetrei
MOLEARCA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369496_a_370825]
-
de a da aceștia și buni urmași, imagini pe care năzuitorul la această măreață împlinire încă nu le văzuse, dar le prefigura revelator. “Nu putea tăvălugul ateu al bolșevismului, cu tot tartorul întunericului de partea lui, să facă una cu țărâna ceea ce au închipuit, cu talent și dăruire, bunicii și străbunicii la baștinile lor ca fiind lumea lui Dumnezeu pe pământ”, își va fi zicând cel pornit să confirme asta. Colindând toate satele basarabene și călcând drumuri străine ca să ajungă la
SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
-
putea să se întoarcă Enkidu din Infern! căci nu soarta l-a răpit, nu o stafie l-a răpit, ci pământul l-a înghițit; nu vreo unealtă a neînduplecaului zeu Nergal l-a răpit, ci pământul l-a înghițit." nu țărână pe câmpul de luptă al vitejilor a mușca ci pământul l-a înghițit. " Ea, tatăl, spuse viteazului Nergal: - "Deschide acum borta care duce în Infern, ca să iasă duhul lui Enkidu din Infern! și să poată sta de vorbă cu fratele
”AMARNIC GHILGAMEȘ MI-L PLÂNSE PE ENKIDU” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370721_a_372050]
-
Poezie > Amprente > A FI... Autor: Pușa Lia Popan Publicat în: Ediția nr. 1759 din 25 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului A FI... De-aș fi doar gând Aș zburda prin galaxii; De-aș fi doar lut M-aș îngropa-n țărână; De-aș fi doar suflet Aș prefera să plutesc cu sfinții... Dar sunt și lut, și gând, și suflet și mă zbat să fac față și sufletului, și lutului, și gândului... De-ar fi doar ploaie s-ar revărsa oceanele
A FI... de PUȘA LIA POPAN în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369645_a_370974]
-
iute pe alei! Vino ploaie-n hohot și ne răcorește, Fierbe parcă zidul și în flăcări crește Ard pe câmpuri roade și țăranii plâng Ai rămas datoare să ne vii în crâng! Vino pe-nserat, în păduri și parcuri, Până și țărâna stă pe niște arcuri, Frunza ofilită a visat fântâni, Hai vino grabnic!...Cât ne mai amâni? Ploaie de ași fi aș umple fântâna, Pământului reavăn i-aș săruta mâna În păduri de dor aș căra și apă, Seceta acută lutul
VINO PLOAIE! de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369757_a_371086]
-
poate să-mi adauge căldură. Sunt sub flori. Am fost și sub muguri și în crengile negre. Aștept acum verdele vieții, frunzele. Iar pașii se duc și mă duc, iar pământul se lasă călcat, răcorindu-mi privirea. Mă bucură reavănul țărânii văioagelor umbrite. În mijlocul lor, o mică reptilă cu pielea viu colorată îmi urmărește pașii. Pământul mustește, iar eu, în fiecare zi, sunt tot mai însetat. Iar setea mă face prizonierul izvoarelor. De parcă aș fi o marionetă. Așa o fi umbra
SALAMANDRA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362727_a_364056]
-
încercă să-i atragă atenția. - Nein, Kamarad, nein! - Kamarad pe dracu!, zise Vasile slobozind în trupul lui Toader toată încărcătura automatului, mai înainte ca vreunul dintre nemți să poată interveni. Șoican căzu mai întâi în genunchi, apoi cu fața în țărână. Pălăria se rostogoli la câteva palme de capul plin de transpirație. Trupul îi zvâcni de câteva ori, apoi rămase nemișcat. - Nein. Warum?, nu-și putu reține nedumerirea neamțul din coșul căruței, privind la trupul celui căzut și la fața schimonosită
NEDUMERIREA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362734_a_364063]
-
Uite cum îmbătrânesc.... Doar în vechi fotografii, Mă revăd, din când în când, Of, aveam speranțe mii, Trece vremea...alergând! Și-mi ia din al vieții pom, Frunze multe, că-i hapsână, Transformându-mă, din om, Într-o mână....de țărână. Referință Bibliografică: Anilor, mai dați-mi pace... / Andreea Văduva : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2327, Anul VII, 15 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Andreea Văduva : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
ANILOR, MAI DAŢI-MI PACE... de ANDREEA VĂDUVA în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370171_a_371500]
-
1968 din 21 mai 2016. Chiar crezi, că mai m-ar speria o moarte Când eu de-atatea ori prin toate am murit? Chiar crezi, că mai există alte fapte Prin care-aș mai putea muri un pic? Am strans țărâna-n pumnii mei firavi Și-am presărat-o-n fiecare rană vie Le-am arătat mereu la toți cei slabi Că morții, prin durere și iubire învie. Am coborât în iadul lor de ură Și-am ars prin foc... nemeritat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/370076_a_371405]
-
dintr-o altă groapă? Citește mai mult Chiar crezi, că mai m-ar speria o moarteCând eu de-atatea ori prin toate am murit?Chiar crezi, că mai există alte faptePrin care-aș mai putea muri un pic? Am strans țărâna-n pumnii mei firaviși-am presărat-o-n fiecare rană vieLe-am arătat mereu la toți cei slabiCă morții, prin durere și iubire învie.Am coborât în iadul lor de urăși-am ars prin foc... nemeritat,Mi-am strâns cenușa într-o
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/370076_a_371405]
-
iertare.Da! Iubesc nebun, lacom,Dar lăcomia asta doare...... V. VIAȚĂ, NU PLECA!, de Andreea Văduva , publicat în Ediția nr. 2346 din 03 iunie 2017. Viață, mai stai, nu pleca, Te rog cu lacrimi-ciorchine. Că-s bătrân și obosit, Pui țărâna peste mine? Dacă ți-am greșit, mă iartă, Poate, prea te-am irosit... Moartea-i grea și e urâtă, Mai dă-mi o zi de trăit. Mi-e teamă de Judecată, Că nu am fost un om blând, Și-am
ANDREEA VĂDUVA [Corola-blog/BlogPost/370176_a_371505]
-
plângă. Viață, te rog, nu pleca, Nu vreau să ajung o cruce, ... Într-un colț de cimitir, Către moarte nu mă duce... Citește mai mult Viață, mai stai, nu pleca,Te rog cu lacrimi-ciorchine.Că-s bătrân și obosit,Pui țărâna peste mine? Dacă ți-am greșit, mă iartă,Poate, prea te-am irosit...Moartea-i grea și e urâtă,Mai dă-mi o zi de trăit.Mi-e teamă de Judecată,Că nu am fost un om blând,Și-am
ANDREEA VĂDUVA [Corola-blog/BlogPost/370176_a_371505]
-
Cinci oameni vor veni după amiază Cu pași de pâslă și cu mâini uscate - O vor culege parcă ar fi trează Și-or aștepta să-i dea niște agate. Dar pân’ la urmă rece va rămâne, Cu cer și cu țărâna măritată; Isuse ’nalte, nobile stăpâne, Dece chemași, la tine, mândra fată? (Din volumul în manuscris „Iarmaroc”) Publicată în „DRUM”, an IV nr. 4, noiembrie - decembrie 1938 Citește mai mult Ce să însemn în gând, în noaptea groasă,Din ceasul rău
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/370178_a_371507]
-
vara’n chiotoare.Cinci oameni vor veni după amiazăCu pași de pâslă și cu mâini uscate -O vor culege parcă ar fi treazăși-or aștepta să-i dea niște agate.Dar pân’ la urmă rece va rămâne,Cu cer și cu țărâna măritată;Isuse ’nalte, nobile stăpâne,Dece chemași, la tine, mândra fată?(Din volumul în manuscris „Iarmaroc”) Publicată în „DRUM”, an IV nr. 4, noiembrie - decembrie 1938... VI. DUPĂ AMIAZĂ, de Ion Pena , publicat în Ediția nr. 1739 din 05 octombrie
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/370178_a_371507]
-
Cinci oameni vor veni după amiază Cu pași de pâslă și cu mâini uscate - O vor culege parcă ar fi trează Și-or aștepta să-i dea niște agate. Dar pân’ la urmă rece va rămâne, Cu cer și cu țărâna măritată; Isuse ’nalte, nobile stăpâne, Dece chemași, la tine, mândra fată? (Din volumul în manuscris „Iarmaroc”) --------------------------------------------------- Publicată în „DRUM”, an IV nr. 4, noiembrie - decembrie 1938 HEI, MOARTE Hei, moarte, ce treci ca un vânt, cu zile de cer și
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]